Simona Velea, coordonatorul echipei de experți, de la Ministerul Educației, care se ocupă de standardele profesionale pentru cadrele didactice declara la prezentarea rezultatelor PISA 2022 că „cel mai bun lucru pe care școala îl poate oferi sunt profesorii buni”. Aceasta a mai spus că, în contextul mai larg al carierei didactice „nu formarea rezolvă totul, ci și recrutarea și sprijinul pe care profesorii îl primesc în debutul în carieră.”
„Datele de cercetare ne arată că nu doar competențele în sens de cunoștințe, cunoaștere pedagogică și cunoaștere a specialității contează, ci și abilitățile non-cognitive ale cadrului didactic: cum îi înțelege pe elevi, ce expectanțe are de la ei, ce standarde încearcă să le traseze, câtă încredere are și le transmite elevilor? Toate acestea sunt la fel de importante”, a mai precizat aceasta.
Redăm declarația completă a Simonei Velea:
„Formarea în sine este doar o parte din ceea ce înseamnă, de fapt, cariera didactică. Foarte scurt, pe rând, impactul profesorului: sunt date de cercetare numeroase, inclusiv rapoarte ale OECD, inclusiv PISA, care ne arată că, dintre toți factorii care țin de școală, profesorul este cel care are cel mai mare impact asupra elevului.
Cel mai bun lucru pe care școala îl poate oferi sunt profesorii buni. Și mergem la al 2-lea aspect, ce înseamnă profesor bun: nu o să elucidăm, evident, sunt multe discuții, dar ne uităm la datele de cercetare, la acele competențe pe care ar trebui să le punem în prim-planul programelor de formare inițială și continuă, pentru că nu totul se rezolvă în formarea inițială.
Care competențe? Ne spun datele de cercetare că sunt importante competențele în specialitate, dar cele pedagogice sunt vitale. Dintre cele pedagogice, care sunt mai importante, care au cel mai mare impact? Cele de comunicare, cele de relaționare, cele de adaptare la copil, de înțelegere a mecanismelor care țin de procesul de învățare.
Alt element – datele de cercetare ne arată că nu doar competențele în sens de cunoștințe, cunoaștere pedagogică și cunoaștere a specialității contează, ci și abilitățile non-cognitive ale cadrului didactic: cum îi înțelege pe elevi, ce expectanțe are de la ei, ce standarde încearcă să le traseze, câtă încredere are și le transmite elevilor? Toate acestea sunt la fel de importante.
Și atunci noi avem deja și sigur că folosim în programele de formare inițială și continuă aceste date de cercetare, dar poate că trebuie să facem mai mult, tot ce avem acolo să fie bazat pe date de cercetare.
Punctul 3 – formarea în cariera didactică. În contextul mai larg al carierei didactice, pentru că nu formarea rezolvă totul, ci și recrutarea și sprijinul pe care profesorii îl primesc în debutul în carieră. Și aici aș aminti că noua lege ne oferă un cadru favorabil pentru mentorat și deja sunt progrese și eforturi mari pe care Ministerul le-a făcut: de a dezvolta nu doar cadrul, ci și expertiza necesară pentru a avea un mentorat nu doar pentru debutanți, ci și pe parcursul întregii cariere didactice.
La fel, noua lege ne oferă mai multă practică și este important, pentru că de foarte multe ori ne-am plâns că nu este suficientă practică pedagogică și că învățăm poate prea mult din teorie, ori acum o să avem această oportunitate. Evident că practica crește și costurile formării inițiale, dar asta înseamnă investiție, pentru a avea profesori mai buni.
Și un ultim aspect pe care aș vrea să îl punctez aici, apropo de plasarea într-un context mai larg, (…), ce înseamnă, de fapt, autoeficacitatea? Că avem încredere în ceea ce noi putem face ca profesori și, dacă suntem conștienți că avem abilitățile, știm ce avem de făcut, știm cum să facem, dar foarte important, autoeficacitatea înseamnă că merită să facem și că avem convingerea că profesia didactică este una importantă. În momentul în care profesorii noștri vor fi mândri că sunt profesori, cum sunt cei din Estonia, pentru că au fost menționați mai devreme de Tania, suntem în progres și vom fi în progres. Mulțumesc!
Cine este Simona Velea
Simona Velea este coordonatorul echipei de experți. Este conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice – director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD). Predă ca titular cursurile Psihologia educației, Pedagogie, Managementul clasei, Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și adulților, conform profilului său de pe un site de prezentare a cadrelor didactice. Este doctor în științele educației din 2009, la Universitatea din București, cu teza „Metaevaluarea. Standarde calitative. Aplicații în domeniul programelor educaționale”. A fost cadru didactic în învăţământul preuniversitar timp de 3 ani. Din 1999 participă la proiecte de cercetare în domeniul educaţiei, elaborează rapoarte de cercetare şi studii, susţine cursuri de formare pentru cadre didactice etc. A fost cercetător la Institutul de Științe ale Educației, până în 2020, unde din 2016 a coordonat activitatea de evaluare PISA – OECD în România. Contract semnat pe 45 de zile cu suma de 4.500 de euro, potrivit notei publicate pe site-ul Băncii Mondiale.
Foto: © Konstantin Chagin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Cine sunt experții angajați de Ministerul Educației să facă standardele profesionale pentru profesori în 30 de zile
Redacția
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu
Matei Pop
2 comments
Coordonatoarea are zero studii in domeniul resurselor umane. Ce sa mai zic de vreo certificare in analiza ocupationala? In Romanica impostorilor si a plagiatorilor, a analfabetilor ajunsi sefi de partide, a habarnistilor ajunsi ministrii, insa nu ai nevoie de asa ceva.
In Romania daca ai doctorat in fabricarea amandinelor esti bun si la analiza ocupationala.
O sa fabrice un profil ocupational, aka standard, in birou si ia si dumneaiei niste bani acolo ca doar nu o scrie niste hartii pe nasturi :)). Ce consens national, ce identificare a profilor cu profilul, ce motivatie, ce status profesional ridicat, ce moral ridicat si alte vrajeli capitaliste, efecte secundare ale unui profil ocupational facut de specialisti adevarati. Face doamna un profil (chipurile primul draft) in timpul record de 45 de zile. Si dupa vreo 2 feedback-uri de la niste gasti de politruci, il vinde la fraieri. O lipsa crasa de respect pentru toti profii din tara asta.
E trist ca dupa 30 si ceva de ani Romania nu are un nucleu de specialisti in analiza ocupationala, pe la Ministerul Muncii sau pe la vreun ONG. E un domeniu in care isi fac de cap tot felul de impostori. Ah, vai, doamna coordonator are niste studii pe la sertar, deci e experta :)).
Impostorii si coruptia au creat un haos atat de mare incat la un moment dat Romania avea 2 profile ocupationale pentru aceiasi ocupatie, ambele legale.
Deca adanceste haosul. Nici in urmatorii 30 de ani nu o sa poata cineva repara ce a distrus pesedeul si peneleul.
O să iasă o varză românească cu aromă de varză de Bruxelles.
Nu vă mai îmbătați cu apă rece. Doar uitați-vă cine a ales oamenii care trebuie să execute (cu sânge rece) România Educată. Vă lămuriți imediat ce fel de rezultate așteptăm.
Sper doar că după 9 iunie și apoi mai târziu, în septembrie și decembrie, echilibrul de putere se schimbă suficient măcar cât să scăpăm de cretinoizii care sunt acum în anumite funcții. Am priceput care-i treaba cu acești diletanți plini de ifose. Alții la rând (deși vor fi, cel mai probabil, la fel de dăunători.)