Români este țara din Uniunea Europeană cu cel mai ridicat nivel al părăsirii timpurii a școlii, iar strategia adoptată în 2025 pentru reducerea acestuit nivel nu a atins ținta asumată, iar Ministerul Educației nu deține date despre câți bani a cheltuit pentru implementarea acesteia, arăta recent un raport aprobat de Guvern. Un studiu publicat la începutul anului 2023 de Administrația Națională a Penitenciarelor arată că absențele, corigențele și repetenția sunt cei mai importanți predictori ai abandonului școlar, iar abandonul școlar la rândul său este un important factor pentru infracționalitate crescută.
Studiul privind incidența și cauzele abandonului școlar în rândul minorilor și tinerilor care execută o măsură educativă, cu accent pe persoanele de etnie romă și alte grupuri vulnerabile a fost publicat în ianuarie 2023, iar datele au fost culese în anul 2022.
Acesta arată că în anul 2021, raportat la numărul persoanelor din țara noastră cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cca. 15% nu terminaseră mai mult de clasa a VIII-a, potrivit datelor Eurostat citate în document.
Autorii arată că în ceea ce privește „dinamica efectivului de persoane custodiate la nivelul sistemului penitenciar menționăm că, după o scădere a acestuia, în perioada 2012 – 2018, determinată, în măsură semnificativă, de reforma legislativă și aplicarea prevederilor noului Cod Penal, în ultimii ani a fost reluat trend-ul ascendent. Astfel, începând cu anul 2019, numărul deținuților a crescut constant, de la 20.578 (2019), la 21.753 (2020) și până la 22.989 (2021) ajungând, în prezent, la 23.372 (iulie 2022)”.
Un raport internațional arată că față de 2020, în 2021 România a avut a treia cea mai mare creștere a prizonierilor din penitenciare dintre statele studiate 6,6%, după Andora și Suedia.
„Cercetările empirice asupra profilului sociodemografic al deținuților au evidențiat nivelul scăzut al educației și lipsa de calificare în rândul acestora. Din punct de vedere utilitar, dacă criminalitatea este o conduită negativă internalizată, cu costuri sociale enorme, școlarizarea poate contribui la reducerea infracționalității și scăderea ratei criminalității”, potrivit raportului ANP.
„Educația și, în mod particular, frecventarea cursurilor școlare, constituie repere normale în
dezvoltarea adolescenților și servesc drept importanți factori de protecție împotriva delicvenței. De asemenea, pe termen lung, produc efecte pozitive din perspectiva ocupării pe piața muncii și a rezistenței la comportamentele infracționale. Pe de altă parte, performanța școlară scăzută, problemele de școlarizare și abandonul sunt printre cei mai frecvenți factori asociați criminalității”, mai scriu autorii documentului.
În studiul acesta finanțat din fonduri norvegiene a fost realizată o cercetare pe un eșantion de 125 persoane private de libertate, cu vârste între 15 și 21 ani, internate în centrele educative Buziaș și Târgu Ocna, respectiv a centrelor de detenție Brăila-Tichilești și Craiova, reprezentând cca. 22% din totalul minorilor și tinerilor custodiați în sistemul penitenciar.
Rezultatele studiului: „Abandonul școlar este prezent la mai mult de jumătate dintre persoanele internate participante la studiu, procentul inventariind numărul persoanelor care au fost incluse în procesul de instruire școlară, pe parcursul vieții, dar care au abandonat studiile înainte de finalizarea învățământului general obligatoriu. Motivele invocate cel mai adesea, pentru renunțarea la studii, constau în: dezinteresul față de școală (atât personal, cât și al familiei), influența anturajului, dificultățile de învățare și integrare în colectiv, comportamentul școlar neadecvat.
Studiile privind abandonul școlar indică faptul că elevii care manifestă un comportament agresiv/antisocial crescut în primii ani de școală au șanse mai mari de a renunța la cursuri mai târziu. Un aspect relevant în acest sens este gradul în care copiii se implică în activități extracurriculare, care influențează pozitiv părăsirea timpurie a școlii. Având în vedere că particularitățile individuale sunt cele care ajută persoana să se integreze și să se simtă confortabil în mediul școlar, riscul de abandon scade. Participarea la școală (în anumite domenii specifice) este un alt element important – elevii tind să aibă rezultate mai bune la școală prin participare. Pot fi identificate mai multe niveluri de participare, cel de bază fiind respectarea regulilor școlii și ale clasei (a sosi la timp, a nu vorbi în timpul orelor de predare, de a respecta profesorii etc.).
Aceste aspecte sunt confirmate de rezultatele obținute în cadrul studiului. Astfel, dintre minorii și tinerii evaluați, foarte mulți s-au confruntat cu probleme comportamentale și atitudinale în procesul de școlarizare. De remarcat este procentul celor cu media scăzută la purtare (27%) sau care au fost exmatriculați (8%) – importanți indicatori ai tulburărilor de conduită și, implicit, a riscului criminogen. Absențele, corigențele și repetenția – precursori ai abandonului școlar – au fost înregistrate, de asemenea, în mare măsură.
Dintre problemele de școlarizare inventariate în cadrul studiului, cei mai importanți predictori ai abandonului școlar sunt corigențele și repetenția.
Performanța școlară redusă corelează cu prezența dificultăților asociate procesului de învățământ. 36% dintre minori și tineri se confruntă cu dificultăți de scris/citit/socotit, acest procent fiind determinat și de faptul că, deși o parte dintre aceștia au urmat o formă de învățământ anterior internării în centru, nu au reușit să-și formeze competențele de bază de comunicare în limba română și matematică. Totodată, 28% dintre persoanele evaluate au dificultăți de învățare, la care se adaugă dezinteresul față de școală și aderența scăzută la mediul educațional, arată raportul.
Nefinalizarea ciclului școlar determină restrângerea accesului la activități de calificare profesională (dobândirea unei meserii, pe căi formale), aspect confirmat de procentul de peste 80% al tinerilor care nu dețin competențe într-o meserie. În plan individual, adolescenții resimt ca obstacole în calea dobândirii și menținerii unui loc de muncă: lipsa de experiență, vârsta, însă conștientizează, în mare măsură, și importanța școlii pentru a-și putea câștiga traiul în mod cinstit.
Referitor la mediul de proveniență, cercetările sugerează faptul că delincvența juvenilă este mai frecventă în cartierele sărace. Deși nicio zonă nu este scutită de activități delicvente, se crede că acestea se întâmplă mai mult în zonele în care copiii simt că trebuie să comită acte delictuale pentru a prospera. Furtul și, în general, infracțiunile împotriva patrimoniului, pot constitui rezultatul necesității.
Dintre adolescenții evaluați, aproximativ 85% locuiau cu familia înainte de arestare, având, în
majoritatea cazurilor, un domiciliu stabil și condiții adecvate de locuit (72%). În pofida procentului crescut, este de menționat faptul că, de cele mai multe ori, copiii nu s-au aflat în grija părinților, ci a altor membrii din familia extinsă (în majoritatea cazurilor bunici, unchi, frați).
În contextul condițiilor obiective de trai, are o importanță deosebită faptul că mai puțin de jumătate dintre respondenți (49%) au acces la servicii (medicale, educative, de informare). În acest sens, prelucrarea statistică a datelor a indicat o corelație puternică între prezența abandonului școlar (inclusiv absenteismul) și accesul limitat la servicii, precum și probabilitatea crescută ca nefrecventarea școlii să apară atunci când adolescenții locuiesc în condiții de supraaglomerare.
Având în vedere că fenomenul consumului de droguri/alcool cunoaște o deosebită amploare în rândul minorilor și tinerilor, este foarte important modelul promovat în familie în ceea ce privește gestionarea veniturilor, acesta fiind preluat, în mare măsură, de copii. În acest sens, prezența dependenței de substanțe, la persoanele evaluate (28%) corelează semnificativ statistic, cu orientarea veniturilor spre comportamente adictive – consum de droguri, alcool și jocuri de noroc.”
Concluziile studiului:
Rezultatele obținute în cadrul studiului indică prezența dependenței de substanțe la aproximativ 28% dintre adolescenții evaluați.
Relația dintre consumul de droguri și abandonul școlar este unul dintre subiectele intens
studiate în cercetările de specialitate, acestea sugerând că elevii implicați în abuz de droguri sau alcool sunt mai susceptibili de a abandona școala. Cu toate acestea, posibilele mecanisme care leagă consumul de substanțe cu abandonul școlar sunt plurivalente, variind de la deficiențe cognitive și neurobiologice, până la dificultăți de învățare și performanță academică scăzută.
Au fost evidențiate corelații statistice semnificative între:
- abandonul școlar și probleme comportamentale și atitudinale manifestate frecvent în procesul de școlarizare;
- probabilitatea crescută de renunțare la studii în cazul copiilor care locuiesc în zone cu acces limitat la servicii;
- părăsirea timpurie a școlii și proveniența din familii expuse riscului de marginalizare socială, concluzie relevantă în special pentru categoria persoanelor de etnie romă;
- abandonul școlar și climatul familial de risc, marcat de abuz și/sau neglijare.
Așa cum rezultă din interpretarea datelor obținute, o serie de factori de natură psihologică și socială favorizează apariția abandonului școlar, de la o vârstă timpurie (ex.: problemele familiale, anturajul, situația socioeconomică precară, comportamente adictive). Factorii sociali reprezintă un reper important pentru studiul cauzelor abandonului școlar, întrucât, așa cum majoritatea respondenților au declarat, ponderea cea mai mare din timp era petrecută de aceștia în grupul de prieteni/familie. De subliniat este că, în aproape jumătate dintre cazurile evaluate, cel puțin un membru al familiei era cunoscut cu antecedente penale și, deseori, fapta a fost comisă prin asociere cu grupul de prieteni.
De asemenea, rezultatele studiului ilustrează relația biunivocă abandon școlar – comportament infracțional, în sensul existenței unui raport de reciprocitate potrivit căruia:
- copiii care abandonează studiile sunt mai predispuși să se implice în anturaje infracționale și să manifeste, în consecință, conduite delincvențiale;
- adolescenții care săvârșesc fapte penale și intră în contact cu sistemul de justiție întrerup ciclul de școlarizare, crescând riscul de abandon școlar.
