Cei mai buni profesori pentru preprimar și primar sunt cei care au beneficiat și de o formare inițială prin școlile normale, scrie profesorul universitar Constantin Cucoș, de la Facultatea de Științele Educației a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, într-un punct de vedere cu privire la eliminarea specializării de educator-învățător de la actualele licee pedagogice.
Cucoș este profesor de pedagogie și directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) de la Universitatea din Iași.
Cadrul didactic susține că „prin dispariția acestei specializări, liceele pedagogice pierd din atractivitate, ceea ce ar diminua rolul formării pedagogice de primă instanță la o vârstă propice, care, desigur, poate fi continuată sau aprofundată la nivel de licență. O voi spune deschis, pe bază de experiență: cei mai buni profesori pentru preprimar și primar sunt cei care au beneficiat și de o formare inițială prin școlile normale”.
„Desigur, această pregătire, mai ales pe linie metodică și practică, constituie un avantaj care nu poate fi substituit prin formările ulterioare. E precum în informatică: un absolvent de licență sau master în informatică are atuuri suplimentare dacă are la bază și un liceu de informatică”, mai subliniază Constantin Cucoș.
Acesta face referire la declarațiile de ieri ale secretarului de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, care a lăsat să se înțeleagă că decizia de desființare a specializării de învățător de la liceele pedagogice ar fi luată din constrângeri care țin de regulile europene.
„Știu că sunt chestiuni legate de standardele ocupaționale europene, dar legislativ vorbind, poate că s-ar găsi o cale de ocupare tranzientă, de către un absolvent de liceu pedagogic, a unui post de educatoare sau învățător, cu perspectiva continuării acestei formări la nivel universitar. Nu e vorba de excluziune, ci de încercare de continuitate sau tezaurizare a unui etos care s-a validat în timp”, încheie Cucoș.
Vineri, la Timișoara, Mircea Bertea, președintele Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), a comparat posibila desființare a specializării de învățător din liceele pedagogice cu „Lecția despre cub” a lui Nichita Sănescu.
Reamintim că Edupedu.ro a scris că liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători pentru prima dată de la înființarea acestora, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar.
Într-o scrisoare deschisă, 29 de licee pedagogice cer președintelui României, Parlamentului și Ministerului Educației să nu se desființeze specializarea de învățător. A fost inițiată și o petiție prin care cele 29 de licee pedagogice solicită ca liceenii să poată fi formați pentru a ajunge învățători.
Posibila eliminare a specializării de învățător, prevăzută în proiectul legilor educației, este criticată de mai multe asociații ale elevilor: „Considerăm că cei 4 ani de studiu din cadrul profilului pedagogic pregătesc elevii pentru catedra învățământului primar într-un mod mult mai eficient spre deosebire de studiile universitare, care au o durată de 3 ani și de-a lungul cărora numărul orelor de practică de specialitate este cu mult mai mic față de cel prevăzut de profilul liceal”, sunt de părere elevii.”
Redacția
Ș.L.
Mădălina Belu
13 comments
Nenorocirea este lipsa practicii pedagogice,acum se pot face module pedagogice (ca opțional) ,cu niște adeverințe că s-a făcut practică la o școală sau alta. Învățământul nu se mai face din vocație,este o nișă ( dacă nu găsesc o slujbă bine remunerată,stau și în învățământ!).Pregătirea viitorilor dascăli nu se face la fără frecvență!
În trecut toate liceele de specialitate, arte plastice, arhitectura, pedagogice, liceele de muzica, chiar și cele industriale aveau durata de 5 ani, un an în plus fiind, de fapt, specializarea pentru care absolvenții primeau o diplomă de calificare cu care puteau profesa până la pensie.
Daca punem la socoteala că, pe vremuri, se învața și sâmbătă, numărul de ore teoretice și practice era mult mai mare și asigura competențele necesare practicării meseriei.
Astăzi multe competente lipsesc absolvenților liceelor pedagogice, de la pregătirea muzicala mai redusă până la elaborarea materialelor didactice, deci competente de arte plastice, care se predau destul de superficial. Iar pregătirea în domeniul competențelor de didactica matematica are multe goluri, învățătoarea absolventa trebuind să practice multi ani meseria pentru a reuși să predea cu succes la clasa a III a sau a VI a.
Ideala este învățătoarea care a absolvit ambele forme de învățământ, adică are atât liceul pedagogic cât și facultatea Științele Educației, deoarece formarea in ambele instituții de învățământ completează ceea ce lipsește uneia sau alteia, dar, din păcate, o asemenea cerință ar reduce foarte mult numărul absolvenților, care, și așa, nu acoperă necesarul de cadre didactice din domeniul IPP.
După 5 ani de pregătire serioasa, cu practica pedagogica la ȘCOALA DE APLICAȚIE din cadrul liceului, cu predare în fata elevilor timp de doua săptămâni la școlile unde ai fost repartizat, la sat, în ultimul an, cu învățarea unui instrument muzical(vioară), cu dascăli remarcabili, am fost formați pentru a deveni buni învățători. Practica, e mama succesului!
La Liceul pedagogic învățătorii ar fi trebuit să învețe că subiectul nu poate fi despărțit prin virgulă de predicat, decât dacă între ele este o propoziție intercalată, sau o apoziție, care se pun între două virgule. Propozitia “practica, e mama succesului” este greșită. Ca să fie corectă ar fi trebuit scris așa: practica e mama succesului. Sau așa: practica, cea care te învață efectiv meseria, este mama succesului.
Am absolvit în urma cu mulți ani un astfel de liceu. La admitere am fost patru pe un loc. O zi pe săptămână era dedicată practicii pedagogice, plus în fiecare trimestru aveam practică comasată(o săptămână,o lună). Am ieșit de pe băncile liceului cu vreo 600 de ore de pregătire practică și tot mi se păreau insuficiente. Absolvenții actuali câte ore au? Despre ce vorbim?
Mentionez ca este o pierdere a invatamantului, asa cum a fost si cu desfiintarea liceelor sanitare! … Acum ies pe banda tot soiul de asistenti, profesori, doctori, etc.
Liceele pedagogice si sanitare aveau in trecut o durata a scolarizarii de 5 ani iar elevii lor erau printre cei mai buni. Acum elevii foarte buni se indreapta spre alte specializari, nu spre pedagogic, iar durata este de 4 ani, precum a tuturor liceelor. Nu poti sa scoti aceasi pregatire, asa ca nu are rost sa se sustina ca liceul pedagogic cum e astazi face aceasi treaba cu cel de acum 20 de ani sau mai mult!
Atunci, decât să desființeze specializarea de educator-învățător, n-ar fi mai bine să se revină la cei cinci ani?
Corect!
Dl Cucoș se crede părintele pedagogiei,dar nu e chiar asa
iese o marmelada grețoasă.
Pe vremuri liceele pedagocide aveau o durata a studiilor de 5 ani,cu elevi foarte buni și multă,multa practica. Concurenta pentru a intra la pedagogic era acerbă.
Acum liceele pedagogice durează 4 ani, ca toate liceele, iar concurenta este subțire.
Liceele de astăzi pot cel mult să pregătească un “asistent” de învățător, care sa ajute titularul în pregătirea copiilor cu nevoi speciale. Că sa fii învățător trebuie mai mult!
Invatatorul cu pedagogic de 5 ani nu este absolventul actual de pedagogic!
Poate vreți să spuneți : ” cei mai buni….pentru ciclul de învățământ preprimar și primar”. Altfel mă gândesc la primarul ales….
Nu exista ciclul preprimar sau primar 😉