CEDO a respins acuzația unor tineri maghiari că examenele de Bacalaureat îi discriminează. Csaba Asztalos: Curtea a menționat recomandarea noastră ca examenele de limbă maternă să fie susținute înainte de BAC

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ieri plângerea depusă în 2018 de șase tineri maghiari care acuzau România că îi discriminează prin numărul de examene pe care le susțin la Bacalaureat absolvenții liceelor cu predare în limba minorității. Concret, tinerii au susținut că este statul român îi discriminează prin faptul că trebuie să susțină două examene în plus (oral și scris la Limba maternă) față de majoritari, în aceeași perioadă de timp, la Bacalaureat.

Judecătorii CEDO au respins ca inadmisibilă cererea celor 6 tineri, cu o majoritate de 5 la 2. Cei doi care au formulat opinii distincte au fost judecătorii român și maghiar: Iulia Motoc și Péter Paczolay. 

Csaba Asztalos a declarat pentru Edupedu.ro că CEDO a reținut în soluția sa recomandarea făcută de CNCD către Ministerul român al Educației, “ca probele de Limba și literatura maternă să se susțină cu 3 luni înainte de Bacalaureat, în luna martie, înainte de examenul propriu-zis”. 

Tinerii maghiari au mai susținut la CEDO că examenele la Limba și literatura română sunt foarte dificile pentru absolvenții minoritari, iar faptul că susțin examene mai numeroase în același interval de timp în care majoritarii susțin celelalte probe de Bacalaureat îi face să aibă mai puțin timp de pregătire sau de refacere, între examene, ceea ce înseamnă șanse mai mici de a promova Bacalaureatul.  

Contactat de Edupedu.ro, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat că instituția pe care o conduce a avut o “plângere similară depusă de un părinte, în numele a 3 elevi, exact cu același obiect care a ajuns și la CEDO, care a apărut în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și pe care s-a pronunțat și Curtea Constituțională, pe o excepție de neconstituționalitate”. 

“Noi am considerat că nu constituie formă de discriminare faptul că la clasele cu predare în limba minorităților naționale, la examenul de Bacalaureat, există 2 probe suplimentare: adică examen scris și examen oral la Limba maternă, întrucat ține de specificul predării în clasele cu predare în limba maternă să aibă o evaluare și în privința limbii materne. Deci din acest punct de vedere nu există o discriminare, pentru că elevii, părinții aleg forma de învățământ în limba maternă și, alegând, este logic că pe lângă materiile care se studiază în curricula claselor cu predare în limba oficială a statului să adaugă și materia de limba maternă – literatură și gramatică”, a explicat Csaba Asztalos, pentru Edupedu.ro. 

“Ceea ce am recomandat, însă, a fost să se stabilească un calendar al examenelor de Bacalaureat, astfel încât să permită între probe o pauză rezonabilă și elevilor din clasele cu predare în maternă. Adică, în acest caz, poate să existe problema că a doua zi după un examen tu susții următoarea probă la limba maternă și acești elevi nu au pauză între examenele de limba română, matematică și specialitatea pe care o susțin. Cunosc aceasta din proprie experiență, pentru că și eu am terminat un liceu cu predare în limba minoritară și, ca atare, am trecut printr-un astfel de examen, iar în 12 ani de studiu am avut săptămânal între 4 și 7 ore în plus, în funcție de anul studiu, pentru că învățam în plus Limba și literatura maghiară”, a continuat președintele CNCD. 

Oficialul a precizat că instituția pe care o conduce a “făcut această recomandare către Ministerul Educației și sunt convins că se pot găsi soluții – recomandare de altfel remarcată și de instanțele din România, dar și la CEDO, care face referire la recomandare și spune că statul are marja de apreciere să dea curs unor astfel de soluții. Eu cred că se poate găsi o soluție pentru ca probele de Limba și literatura maternă să se susțină cu 3 luni înainte de Bacalaureat, în luna martie, înainte de examenul propriu-zis. Și atunci Bacalaureatul se susține în aceleași condiții. Sunt și alte state care susțin anumite examene anticipat”.

În ceea ce privește acțiunea înaintată la CEDO de către elevi, “ce am observat eu este că există o confuzie în obiectul plângerii: faptul că susțin două probe în plus, faptul că există un calendar strâns, dar și faptul că evaluarea la Limba română creează discriminări. Această confunzie nu a fost benefică acțiunii lor, pentru că soluția pe care unii au propus-o, de a scoate examenele de la Bacalaureat, nu este una reală. Evaluarea în limba maternă la gramatică și literatură este necesară, iar alte materii nu pot fi scoase. Cred că s-au gândit la o propunere legislativă susținută de un deputat, să nu se mai susțină evaluare la Bacalaureat în limba română pentru minorități, ceea ce este o prostie. Aceste confuzii nu fac bine dezbaterii publice și nici în instanță, iar în decizia CEDO se regăsește această confuzie”, a declarat Asztalos. 

Acesta a adăugat că tinerii “au reclamat că susțin 2 probe în plus, dar de fapt nu au venit cu soluția să nu susțină proba, să fie un calendar al Bacalaureatului mai aerisit, respectiv au făcut referire la faptul că la limba română au dificultăți pentru că nu se predă ca unor non-nantivi, dar nici nu au venit cu anumite propuneri. În sine, fapul că elevii de la clasele cu predare în limba maternă susțin 2 probe în plus nu este o formă de discriminare. Dacă calendarul nu este unul potrivit, el poate genera dezavanataje și nu este o soluție de a scoate examene din Bacalaureat, nici la Limba maternă și poate mai mult nici la Limba română, cum au sugerat unii”.

“Eu sper ca Ministerul Educației să se aplece asupra acestei recomandări care este menționată în decizia CEDO în sens pozitiv și ori să adopte un calendar mai aerisit care să ia în considerare că elevii din clasele cu predare în limba maternă au nevoie și ei de o pauză de o zi între examene sau soluția optimă – în opinia mea – ar fi ca examenul de Limba și literatura maternă să se desfășoare anticipat, cu 3 luni înainte de examenul național de Bacalaureat”, a precizat Csaba Asztalos.

Întrebat cum comentează faptul că cele două decizii contrare au aparținut chiar judecătorilor maghiari și român de la CEDO – Péter Paczolay (Ungaria) și Iulia Motoc (România) – președintele CNCD a declarat: “Aștept opinia lor separată, să vedem motivarea. Nu este nimic spectaculos în acest fapt, este o libertate a oricărui judecător să se supună legii și propriei morale. Faptul că situația creează discriminare se poate referi la calendarul strâns, nu la faptul în sine că sunt 2 examene în plus. Nu reiese exact motivarea și elementul pe care acești doi judecători îl consideră discriminatoriu, dar întotdeauna este bine să avem o multitudine de opinii”.

Citește și:

Eliminarea probei de limbă română de la examene, pentru elevii maghiari – propunere legislativă anunțată de Partidul Popular Maghiar

Csaba Asztalos, președintele CNCD: Examenele de limbă română trebuie menținute la elevii maghiari. Dar predarea este falimentară