Proiectul de lege a învățământului preuniversitar „România educată” a produs cea mai amplă ceartă pe tema admiterii în unele colegii sau licee. Cearta nu a încetat și este departe de final, având în vedere că proiectul le lasă liceelor și colegiilor cu concurență mare posibilitatea organizării propriilor examene de admitere, pe 60% din locuri, după Evaluarea Națională pe care o susțin toți absolvenții de gimnaziu. Aceasta este „calea către privatizarea în circa 4-5 ani a acestor colegii (privatizarea sub forma asociațiilor sau a fundațiilor de utilitate publică), chiar dacă în actuala lege e interzisă privatizarea vreunei componente din sistemul public de învățământ. Mai mult, dacă va fi adoptată o astfel de prevedere, ea se va dovedi discriminatorie, generatoare de mari tulburări în învățământ, dar și în societate”, a avertizat într-un interviu pentru Edupedu.ro sociologul Lazăr Vlăsceanu.
Contactat de Edupedu.ro, Lazăr Vlăsceanu a atras atenția că „partea cea mai bogată a clasei de mijloc tinde să-și creeze propriile instituții publice, separate de celelalte. Deocamdată vor să facă asta în învățământ, însă educația și alte servicii publice vor urma calea”.
Rep: Care ar fi efectele organizării unei admiteri separate a elevilor la liceu sau colegiu, pe 60% din locuri, restul urmând a fi ocupate pe Evaluarea Națională pe care o dau toți elevii?
Lazăr Vlăsceanu: Prevederea va genera calea către privatizarea în circa 4-5 ani a acestor colegii (privatizarea sub forma asociațiilor sau a fundațiilor de utilitate publică), chiar dacă în actuala lege e interzisă privatizarea vreunei componente din sistemul public de învățământ. Mai mult, dacă va fi adoptată o astfel de prevedere, ea se va dovedi discriminatorie, generatoare de mari tulburări în învățământ, dar și în societate.
Partea cea mai bogată a clasei de mijloc tinde să-și creeze propriile instituții publice, separate de celelalte. Deocamdată vor să facă asta în învățământ, însă educația și alte servicii publice vor urma calea.
Rep: Care este soluția-expert corectă, în analiza dumneavoastră, în ceea ce privește admiterea la liceu?
Lazăr Vlăsceanu: Vă propun o alternativă în următoarele puncte:
1. Învățământul preuniversitar, inclusiv liceul, este prevăzut ca învățământ de masă, care nu poate funcționa într-o comunitate națională pe baze discriminatorii în educație și de categorizare socială în populația țării: personal necalificat și personal care tinde către calificări tot mai mari. De aceea, „cearta” pe admiterea în colegiu-liceu trebuie desconsiderată, pentru că este vorba despre un tip de învățământ de masă, care nu poate fi discriminatoriu și selector social.
2. Menținerea Evaluării Naționale, ca sursă de stabilire a stadiului în care se află educația tinerei generații din țara noastră și de continuare a educației pentru cei care doresc. Mai mult, menținerea Evaluării Națională ar trebui cuplată cu o testare anuală a stării de sănătate a copiilor de această vârstă, din țară noastră.
Rep: Testarea anuală a stării de sănătate a elevilor de 15 ani la ce anume ar trebui să se refere, ce analize să cuprindă?
Lazăr Vlăsceanu: Ne-am aștepta ca serviciul public de sănătate să stabilească care sunt probele de testare medicală anuală a fiecărei generații (e.g. înălțime, greutate, analize de sânge, analize pulmonare etc. Un model poate fi cel practicat în Australia). O astfel de propunere să nu fie considerată, însă, ca cea privind masa caldă, care se introduce în fiecare an prin Ordonanță de Urgență, așteptându-ne să cadă, pentru că ar trebui să fie acordată masa caldă tuturor copiilor.
Rep: În ceea ce privește menținerea Evaluării Naționale, acest examen susținut de elevi la finalul clasei a VIII-a cum ar trebui organizat, pentru a nu avea probe „compromise” cum vedem zilele acestea anunțat chiar de o instituție a Ministerului Educației?
Lazăr Vlăsceanu: Propunerea de menținere a Evaluării Naționale presupune schimbări radicale, iar prima modificare reprezintă punctul al treilea al alternativei descrise până acum.
3. Redefinirea itemilor (întrebărilor incluse în testul de Evaluare Națională). Luarea ca model a unor teste similare existente în alte țări europene sau nord-americane. Itemii vor fi incluși într-o bancă a cărei deschidere publică este necondiționată. Un item trebuie să răspundă la cel puțin două cerințe fundamentale:
a) să se afle în corespondență cu o secvență de predare-învățare din manuale și din practicile școlare
b) itemii devin standarde de evaluare a elevilor pentru trecerea în cicluri școlare sau de calificare ulterioară. Termenul de standard se referă la caracteristica întrebării respective de a deosebi elevii pe scala noastră de evaluare de la 10 la 1. Nivelul de exigență al itemilor variază între 1 și 10, astfel încât în final un elev care se prezintă la acest test poate să obțină o medie care se consideră a fi o medie de absolvire (în învățământul nostru este vorba de nivelul 5, pe scala de la 10 la 1).
Itemii din această bancă publică vor fi făcuți cunoscuți nu numai tuturor elevilor și părinților, ci vor fi compatibili cu conținuturile disciplinelor predate în școală. Niciun item nu este secret. Niciun item nu este inclus, dacă nu este corelat cu o anumită secvență de predare-învățare. Pentru elaborarea băncii de itemi sunt angajați specialiști în psihometrie (știința care se ocupă cu standardizarea itemilor de evaluare a unei anumite caracteristici personale).
Neaplicarea acestei cerințe este extrem de periculoasă. Produce discriminări între elevi și nu asigură corespondențele adecvate dintre predarea-învățarea conținuturilor și evaluarea elevilor. Cadrele didactice și elevii sunt încurajați să viziteze periodic banca de itemi. Cadrele didactice pot fi invitate să propună itemi de evaluare.
În dimineața organizării Evaluării Naționale anunțate la începutul anului școlar, o persoană delegată selectează itemii pentru proba de Evaluare, care este distribuită spre centrele școlare organizatoare. Tot procesul este computerizat din perspectiva elevilor. Între banca de itemi și computerele din școlile-centrele de Evaluare Națională există o relație informatică prestabilită. În dimineața de examen, fiecare elev este în fața unui computer care primește itemii și formulează răspunsurile pe computer, care sunt centralizate la nivelul centrului de evaluare. Răspunsurile sunt verificate automat de către computer și se dau rezultatele. Fiecare centru de evaluare va fi dotat cu computere conectate la banca de itemi de evaluare și camere de luat vederi.
Rep: Este sistemul nostru de învățământ atât de digitalizat, încât să permită examinarea digitalizată la nivel național?
Lazăr Vlăsceanu: Știți mai bine dvs. în ce stadiu de digitalizare se află sistemul de învățământ.
Rep: Cum are loc admiterea la liceu, după această Evaluare Națională standardizată?
Lazăr Vlăsceanu: 4. După comunicarea publică a rezultatelor la Evaluarea Națională, elevii și instituțiile de învățământ dispun de libertatea opțiunii pentru continuarea studiilor. Se renunță la repartizarea computerizată a elevilor pe unități școlare și fiecare unitate școlară este deschisă opțiunilor elevilor, oricare ar fi și de oriunde ar veni. Problema deschisă într-o astfel de alternativă se referă la libertatea liceelor de a primi absolvenți ai Evaluării Naționale.
Problemele se referă la numărul de elevi admiși și la criteriile de selecție a acestora de către liceu. În această privință, propun:
a) Fiecare liceu se pregătește pentru întâmpinarea vizitelor părinților și elevilor de a lua cunoștință caracteristicile liceului. Fiecare liceu își elaborează un site care este deschis public elevilor și părinților, cu caracteristici ale arhitecturii învățării, condițiilor de predare, caracteristicilor cadrelor didactice și altele de acest fel.
Despre practica vizitării școlilor de către părinți și elevi, înainte de a-și defini opțiunea, orice cunoscător al sistemelor europene de învățământ are informații. Astfel de vizite se fac și în țara noastră, doar că ele sunt deschise numai unora, selectați după criterii numai de ei cunoscute. Aplicarea alternativei propuse aici presupune ca toate liceele să fie deschise vizitelor și să aibă site-uri de auto-prezentare. Poate pe un elev îl interesează predarea matematicii, pe altul predarea fizicii sau a altor discipline, părinții și elevii trebuie să aibă cunoștință despre ofertele liceelor. Pe această cale, se stimulează competiția dintre licee în atragerea elevilor.
b) Elevii au libertatea de a vizita și de a decide către liceele preferate. În cazul în care liceul preferat depășește prin criteriile sale de selecție performanțele elevului, acesta se orientează către un alt liceu. Procesele de compatibilizare a preferințelor elevilor și părinților cu ofertele liceelor ar trebui să fie inițiate cu cel puțin un an înainte de formularea deciziei de selectare a unui liceu. Liceele ar trebui să își formuleze ofertele și să le actualizeze cu cel puțin un an înainte de deschiderea selecției. Fiecare liceu are criteriile sale de selecții și spune câți selectează. De obicei, nu se fixează un numerus clausus de către un liceu înainte de a se confrunta cu selecția de către elevii care dispun de libertatea de opțiune. Elevii nu trebuie să își predefinească opțiunile în funcție de un număr precizat de instituție. Ca să devii student la Oxford, cu cel puțin un an înainte te înscrii în rândul celor care vor sa îl viziteze, iar instituția are deja un personal de selectare. Vizita este deschisă oricui.
Rep: Ce criterii de selecție a absolvenților de gimnaziu pot impune liceele, în propunerea dumneavoastră?
Lazăr Vlăsceanu: Între criteriile de selecție, proeminentă este media de la Evaluarea Națională. Să luăm exemplul Colegiului Sava: numărul elevilor care au obținut la Evaluarea Națională media maximă este mai mare sau mai mic de la un an la altul, însă numărul celor care vor opta pentru Colegiul Sava va fi extrem de mare. Ca atare, media de la Evaluarea Națională este un criteriu de selecție, dar numai unul.
În plus, aș menționa: interesele de dezvoltare ulterioară a elevului (vrea matematică, științe socio-umane etc.), performanțele obținute la disciplinele pentru care manifestă interese deosebite, tipurile de relații pe care le-a stabilit între preferințele disciplinare și activitățile extra-școlare, tipurile de relațiile stabilite între preferințele disciplinare și activitățile distractive, hobby-urile, participarea la activități de voluntariat. Alte criterii pot fi originea comunitară, originea etnică, gradul de cunoaștere al altor școli, al altor licee.
Nu se dau examene de admitere, ci se organizează numai interviuri cu elevii pentru a se afla informațiile de mai sus.
Rep: Ce avantaje are alternativa propusă?
Lazăr Vlăsceanu: Evaluarea Națională nu este un examen de selecție, ci de testare a capacităților intelectuale ale elevilor de la nivelul unui anumit ciclu școlar. În felul acesta, descoperim pe ce direcții să dezvoltăm pe mai departe curriculumul școlar, iar dacă este cuplat cu testarea medicală, pe ce direcții să acționăm în creșterea nivelului de sănătate a unei generații. Și avem sănătatea fizica și sănătatea mentală verificate. Deci Evaluarea Națională nu este un examen de selecție, ci de constatare a nivelului de dezvoltare intelectuală a unei generații.
Bacalaureatul începe sa devină un examen și de selecție. Este a acelora care vor să continue studiile spre cele universitare.
Apoi acest tip de Evaluare Națională stimulează dezvoltarea libertății individuale a elevilor de a alege o anumită direcție de dezvoltare personală. Stimulează dezvoltarea liceelor de a se prezenta pe scena publică cu caracteristicile lor reprezentative și cu criteriile de selecție pe care le aplică.
Creează un dialog între școală, părinți și elevi, un dialog pe direcțiile de dezvoltare intelectuală, de dezvoltarea personală și de anticipare a evoluției ulterioare.
Elimină surse de distorsiune a pregătirii individuale a elevilor și a prezentării publice a liceelor. Elimina intervenția centralistă a statului în alocarea elevilor pe diferite direcții de dezvoltare școlară și personală.
Dar alternativa aceasta are și cerințe imperative de aplicare:
- Construcția validă a compatibilităților dintre itemii de evaluare și secvențele de predare-învațare din ciclurile școlare precedente.
- Asigurarea caracteristicilor fiecărui item de standard al predării și învățării.
- Transparența itemilor incluse în banca de itemi de Evaluare Națională.
- Implicarea cadrelor didactice în formularea de itemi de predare-învățare și Evaluare Națională.
Propunerea de mai sus poate fi transpusă cu ușurință în reglementări ale actualului proiect de lege a învățământului preuniversitar „România educată”.
___
Despre Lazăr Vlăsceanu
Lazăr Vlăsceanu este unul dintre cei mai proeminenți sociologi români, profesor și cercetător în cadrul Catedrei de Sociologie pe care a condus-o la Universitatea din Bucureşti, director adjunct al Centrului European UNESCO pentru Învăţământul Superior (UNESCO-CEPES) în perioada 1992-2007. Vlăsceanu a fost secretar de stat responsabil de managementul şi politica de dezvoltare a sistemului de învăţământ superior, prorector în zona de management financiar al universităţii, al gestionării serviciilor pentru studenţi şi elaborării de programe.
Printre cele mai recente volume semnate de Lazăr Vlăsceanu amintim “Educație și putere. Sau despre educația pe care încă nu o avem“, apărută în 2019 la Polirom și “Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă” publicată la aceeași editură.
A absolvit Universitatea din Bucureşti, obţinând în 1970 diploma în Filosofie (Pedagogie). A urmat doctoratul în Sociologie la London University, Institute of Education, diplomă obținută în 1976 (sursa). Este membru în Consiliul General al CNATDCU.
Lazăr Vlăsceanu a făcut parte din Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, condusă de Mircea Miclea, care în 2007 a publicat raportul România educaţiei, România cercetării, care a stat la baza Legii educației nr. 1/2011 în vigoare în prezent, dar modificată masiv de guvernele care s-au succedat în ultimii 12 ani.