Cea mai veche galaxie „moartă”, care nu mai produce stele de 13,1 miliarde de ani, descoperită de telescopul spațial James Webb

Telescopul spaţial James Webb a contribuit, de la momentul la care a devenit operaţional, în 2022, la descoperirea a numeroase surprize despre stadiile incipiente ale universului. La acestea se adaugă încă una: observaţii ale unei galaxii care era deja “moartă” când universul avea doar 5% din vârsta sa actuală, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au anunţat zilele trecute că telescopul spaţial James Webb a observat o galaxie în cadrul căreia procesul de formare a stelelor a încetat cu aproximativ 13,1 miliarde de ani în urmă, la 700 de milioane de ani după evenimentul Big Bang care a dat naştere universului.

Numeroase galaxii “moarte” au fost detectate de-a lungul anilor, însă aceasta este cea mai veche de până acum.

“Galaxia pare că a trăit rapid şi intens şi apoi a încetat să formeze stele foarte repede”, a declarat astrofizicianul Tobias Looser de la Institutul Kavli de Cosmologie din cadrul Universităţii Cambridge, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

“În primele câteva sute de milioane de ani ale istoriei sale, universul a fost violent şi activ, cu mult gaz în jur pentru a alimenta formarea stelelor în galaxii. Acest lucru face ca descoperirea să fie deosebit de intrigantă şi interesantă”, a adăugat Looser.

Această galaxie este relativ mică, cu între 100 de milioane până la un miliard de stele. Acest lucru ar plasa-o în vecinătatea masei galaxiei pitice Micul Nor al lui Magellan, situată lângă Calea Lactee, deşi aceasta încă formează stele noi, conform sursei citate.

După ce o galaxie încetează să mai formeze stele noi, ea seamănă cu un cimitir stelar. “Odată ce formarea stelelor se încheie, stelele existente mor şi nu sunt înlocuite. Acest lucru se întâmplă într-o manieră ierarhică, în ordinea greutăţii stelare, deoarece cele mai masive stele sunt cele mai fierbinţi şi strălucesc cel mai intens şi, ca urmare, au cele mai scurte vieţi”, a spus astrofizicianul Francesco D’Eugenio de la Institutul Kavli, coautor al studiului.

“Pe măsură ce cele mai fierbinţi stele mor, culoarea galaxiei se schimbă de la albastru – culoarea stelelor fierbinţi – la galben şi la roşu – culoarea celor mai puţin masive stele”, a adăugat D’Eugenio.

“Stelele care au masa aproximativ egală cu cea a Soarelui trăiesc aproximativ 10 miliarde de ani. Dacă această galaxie a încetat să formeze stele în momentul în care am observat-o, astăzi nu ar mai avea stele asemănătoare Soarelui. Cu toate acestea, stele mult mai puţin masive decât Soarele pot trăi trilioane de ani, aşa că vor continua să strălucească mult timp după ce formarea stelelor a încetat”, a precizat astrofizicianul.

Cercetătorii au stabilit că această galaxie a cunoscut o explozie de stele nou formate pe o perioadă de 30 până la 90 de milioane de ani, apoi acest proces a încetat brusc. Ei încearcă să înţeleagă de ce.

Motivul ar putea fi, după cum au spus ei, acţiunea unei găuri negre supermasive aflată în centrul galactic sau un fenomen numit “feedback” – explozii de energie din stele nou formate – care au împins gazul necesar pentru a forma noi stele în afara galaxiei.

“În mod alternativ, gazul poate fi consumat foarte rapid prin formarea stelelor, fără a fi reumplut imediat cu gaz proaspăt din împrejurimile galaxiei, ceea ce duce la înfometarea galaxiei”, a spus Looser, conform Agerpres.

Telescopul James Webb al agenţiei spaţiale americane NASA este capabil să privească la distanţe mai mari şi, prin urmare, mult mai departe în trecut comparativ cu predecesorul său, telescopul spaţial Hubble.

Printre alte descoperiri, telescopul James Webb le-a permis astronomilor să vadă cele mai vechi galaxii cunoscute, care s-au dovedit a fi mai mari şi mai abundente decât se aşteptau.

În noul studiu, cercetătorii au putut observa galaxia “moartă” la un anumit moment în timp. Este posibil, au spus ei, ca ulterior să îşi fi reluat procesul de formare a stelelor. “Unele galaxii pot trece printr-o întinerire, dacă pot găsi gaz proaspăt pentru a-l transforma în noi stele”, a declarat D’Eugenio. “Nu ştim care este soarta finală a acestei galaxii. Acest lucru poate depinde de mecanismul care a determinat oprirea formării stelelor”, a adăugat el, mai transmite sursa citată.