O problemă a proiectelor naționale de abandon școlar este că „se întâmplă să nu ajungă tocmai la elevii care au cea mai mare nevoie, elevii din mediul rural, elevii din învățământul tehnologic, elevii din învățământul profesional”, a precizat Amira Iasmina Abugararah, președinta Consiliului Elevilor din Hunedoara. Declarațiile au fost făcute în cadrul Confederinței Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, organizată la Deva.
„Cea mai mare problemă pe care am întâmpinat-o, de-a lungul anilor trecuți, cu care sperăm să nu ne mai întâlnim, dar probabil ne vom mai întâlni și în viitor, este faptul că aceste demersuri de la nivel național, indiferent cât de bune sunt, cât de benefice sunt pentru elevi și cât de mult ar ajuta la rezolvarea acestor probleme, de multe ori, nu ajung la toți elevii, se pierd undeva pe drum”, a spus aceasta.
Amira Iasmina Abugararah: „Mă bucur foarte mult să văd extrem de multe demersuri benefice, la nivel național, foarte multe proiecte care încearcă stoparea acestui fenomen (abandonul școlar – n. red.), dar cea mai mare problemă pe care am întâmpinat-o, de-a lungul anilor trecuți, cu care sperăm să nu ne mai întâlnim, dar probabil ne vom mai întâlni și în viitor, este faptul că aceste demersuri de la nivel național, indiferent cât de bune sunt, cât de benefice sunt pentru elevi și cât de mult ar ajuta la rezolvarea acestor probleme, de multe ori, nu ajung la toți elevii, se pierd undeva pe drum, adică aceste proiecte la nivel național și în teorie sunt extrem de bune, extrem de benefice – da, ne-ar rezolva problema – dar noi trebuie să gândim și la nivel local, la nivelul fiecărui elev, pentru că nu toate proiectele ajung la nivelul fiecărui elev și asta este cea mai mare problemă pe care am întâlnit-o: dezinformarea elevilor, pentru că degeaba spunem că „da, am făcut extrem de multe proiecte”, „da, vom face extrem de multe proiecte”, dacă acestea nu ajung la toți elevii.
De multe ori, se întâmplă să nu ajungă tocmai la elevii care au cea mai mare nevoie, elevii din mediul rural, elevii din învățământul tehnologic, elevii din învățământul profesional. Noi ar trebui să ne concentrăm nu doar la nivel național, ci și la nivel local, la nivelul fiecărui profesor, la nivelul fiecărui elev, la nivelul fiecărei persoane care are legătură cu sistemul de învățământ. Să transmitem aceste proiecte și la nivelul elevilor, să ajungă la fiecare elev în parte, pentru că, știu că sună puțin a clișeu, dar schimbarea începe cu noi.”
Informații de context
Hotărârea privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) a fost adoptată pe data de 30 decembrie 2021. În februarie 2022 au fost publicate condițiile de eligibilitate, iar școlile au aflat din ghidul solicitantului care sunt activitățile decontate. Programele trebuie să se implementeze timp de 3 ani cu aceste sume și presupun derularea de activități remediale, investiții în formarea profesorilor, programe de tip masă caldă, de after-school-uri etc.
În luna aprilie 2022, 1.409 de școli au fost selectate în prima rundă de finanțare pentru granturile din programul de reducere a abandonului școlar, potrivit Ministerului Educației.
Fostul ministru al Educației spunea că școlile vor putea plăti meditații pentru elevi sau le vor putea da lunar bani părinților ca să-și trimită copiii la școală, în cadrul acestui program de diminuare a fenomenului de abandon școlar.
Amintim că peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021.
Ce este abandonul școlar?
Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.
Despre MATE
MATE (Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație) face parte din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) care este primul proiect finanțat din PNRR, și care are o valoare de 543 milioane euro, nerambursabilă. MATE este un instrument dezvoltat și pilotat de Ministerul Educației cu sprijinul Băncii Mondiale și cu finanțare prin Instrumentul de asistență tehnică DG REFORM al Comisiei Europene.
Ordinul nr. 6.000 din 30 decembrie 2021 a aprobat Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) și Metodologia de implementare și utilizare a modulului informatic MATE pentru prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii.
„Art. 3. — Toate unitățile de învățământ care au nivelurile de învățământ primar și/sau gimnazial vor utiliza modulul informatic MATE în scopul colectării datelor privind identificarea riscurilor de părăsire timpurie a școlii”.
România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021
Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
2 comments
Ce aiurea denumire au ales. MATE te duce cu gandul la matematica nicidecum la abandon?!
Abandonul se va reduce când va fi accesibil din punct de vedere al continutului . Elevii fără sprijin extrașcolar, la înțelegerea noțiunilor, predate la scoala nu au șanse .