Nextlab.TECH este cea mai mare inițiativă de robotică educațională școlară din România și chiar din Europa de Sud-Est, susține coordonatorul acesteia, profesorul Răzvan Bologa, cadru didactic la Facultatea de Cibernetică a Academiei de Studii Economice de la București. Dacia a anunțat că susține cel mai mare concurs de robotică din România, împreuna cu BCR, care a fost alături de inițiativă încă de la înființare, din 2018.
Anul acesta competiția Nextlab.Tech își propune să atragă 50.000 de elevi. Concursul s-a lansat pe 1 martie și se derulează pe tot parcursul anului, până în decembrie, când va avea loc finala competiției, la care vor participa mii de tineri din România. Tema constă în realizarea unui robot cu funcție de stropitoare pentru udat plante.
- Vezi în articol care sunt cele 4 stadii prin care trece un elev în robotică și la ce vârstă trebuie să înceapă
- Ce spune o profesoară de informatică despre reacția elevilor pe care îi învață robotică
- Cum ar putea ajunge robotica la 1 milion de elevi în următorii ani
- Transformarea unui angajat „căutător prin Excel-uri”, în trainer de roboți
Director al centrului de inginerie, Renault Technologie Roumanie, Alexander Simionescu, spune că pentru a știi să faci un robot, „îți trebuie să ai noțiuni de mecanică avansată pentru că tu trebuie să proiectezi un șasiu, tu trebuie să implantezi anumite componente electronice”, îți trebuie noțiuni de fizică, de chimie, informatică pentru programarea lui, plus multe alte cunoștințe transdisciplinare și inter-disciplinare.
Simionescu a declarat pentru Edupedu.ro că pentru tinerii care intră în programele de formare ale companiei învățarea este personalizată.
Edupedu.ro: Aș vrea să luăm un exemplu, să spunem că am competențe digitale, dar nu știu nimic despre robotică, în cât timp aș putea să avansez până la fi experimentat în robotică?
Alexander Simionescu: Haideți să încercăm să răspundem împreună la această întrebare. Deci ce trebuie să știi ca să faci un astfel de robot? În primul rând trebuie să ai noțiuni de mecanică, adică mecanică relativ avansată pentru că tu trebuie să proiectezi un șasiu, tu trebuie să implantezi anumite componente electronice…
Edupedu.ro: Asta înseamnă să fii absolvent de facultate politehnică?
Alexander Simionescu: Absolut, de politehnică. Un absolvent de politehnică care a trecut prin curriculum și care este familiar cu microprocesoarele și cu uneltele de programat poate să facă așa ceva pentru lucrarea de diplomă, de exemplu.
Următorul pas este să facă componente dintr-un robot. Deci robotul acela mare este un întreg care este împărțit în bucăți-bucățele, din care se fac componentele și apoi se validează separat, după aceea se unesc și se face o validare de sistem. Bineînțeles, validarea să face pe întreg sistemul.
Edupedu.ro: În acest moment cum considerați că stau tinerii la capitolul pregătire tehnică, tinerii care vin să lucreze pentru compania dumneavoastră?
Alexander Simionescu: Vă voi răspunde indirect, uitați-vă la mașinile care sunt concepute în România. Toate mașinile pe care le vedeți, Sandero, noua gama Logan Sandero, Dusterul sunt concepute 100% aici în România.
Edupedu.ro: Vă întrebam despre pregătirea tehnică și despre abilitățile practice ale tinerilor pentru că în școală sunt foarte puține laboratoare de fizică, foarte puține laboratoare de chimie și de științe, în general. Și asta înseamnă că în foarte multe școli nu mai are loc pregătirea practică, nu mai au loc experimentele, așa că de asta vă întreb dacă există și abilități practice, pentru că probabil la teorie stăm bine?
Alexander Simionescu: Aici nu pot decât să vă spun că noi avem programul nostru prin care îi sensibilizăm, ca să vadă aceste interconexiuni. Automobilul este cel mai complex obiect produs de om unde partea frumoasă este că tu te întâlnești cu probleme interdisciplinare. Haideți să luăm farul, ca exemplu. Într-un far avem electronică, avem optică, avem probleme termice, avem probleme mecanice, farul acesta trebuie să reziste, să fie etanș, trebuie să aibă durabilitate și să funcționeze și peste 10 ani de zile la fel cum funcționează în prima zi. În toată această perioadă rezistă la vibrații, rezistă la anumite și șocuri, rezistă la căldură foarte mare, rezistă la temperaturi joase. Deci avem studii interdisciplinare foarte, foarte provocatoare din punct de vedere tehnic, din punct de vedere a ceea ce-și dorește un inginer să facă. Acesta este și secretul pentru care tinerii, dar și cei mai la vârsta maturității profesionale, decid să se alăture echipei.
Edupedu.ro: Ce înseamnă pentru dumneavoastră formarea profesională continuă, de fapt la cat timp trebuie să te re-updatezi într-o astfel de meserie?
Alexander Simionescu: Trebuie să te updatezi în mod continuu. Deci cum funcționează procesul, pentru că este întotdeauna un așa zis wanna be… Ce trebuie noi să facem în perioada următoare mai scurtă sau mai lungă? În funcție de aceasta se definește planul de training, care plan poate să fie training intern, cu resurse interne, sau în același timp, acolo unde e nevoie de infuzie de tehnologie sau de alte elemente poate fi vorba despre formarea externă, în producție sau laboratoare. Ideea e că se customizează, se definește un plan de formare exact pe nevoia respectivului colaborator pentru a face față exact sarcinilor pe care acestea le va avea în procesul de concepție.
Edupedu.ro: Roboții preiau doar munca repetitivă sau și munci avansate? Vă întreb pentru că încă în societate există această teamă că din cauza roboților dispară anumite joburi?
Alexander Simionescu: Se creează joburi. Se creează joburi în controlul și în modul de a face acest robot să interacționeze. De exemplu în asemenea robot este unul care ne protejează pe noi, îl găsiți în toate uzinele, este autonom, adică un vehicul care își găsește singur calea care duce piese dintr-un post în altul”.
Se spune că răspândirea roboților va duce automat la mai puține locuri de muncă pentru oameni și desființarea unor joburi perimate sau care presupun sarcini repetitive. Directorul de resurse umane al Grupului Renault, Simona Popovici susține că din contră, se vor crea locuri de muncă.
Simona Popovici: „Să-ți dau un exemplu din zona resurselor umane în materie de roboți. În resurse umane unele dintre cele mai noi aplicații în materie de productivitate sunt chat-boot-urile, care folosesc artificial intelligence și unde există un roboțel al tău care îți face tranzacții și care se duce în 10.000 de Excel-uri și îți aduce niște date. Înainte, asta făceau niște oameni. Oamenii aceia acum s-au făcut traineri de roboți. Adică scriu procedurile și conceptul pe baza întrebărilor care vin, cererilor de la clientul intern ca să zic așa. Vede că, de exemplu, 100 de oameni caută o adeverință. Vine și spune trainerului „vezi că nu avem program pentru 100 de oameni care caută adeverință”, trainerul scrie o procedură, i-o dă robotului și s-a terminat cu adeverința aceea. După care vine cu altceva. Deci cine făcea înainte adeverințe acum este trainer de robot”.
Pe lângă cele 1.225 de kituri de robotică oferite gratuit în ultimii doi ani, BCR va demara anul acesta și un program de mentorat pentru doamnele profesor implicate în program, cele mai active 10 primind și câte o bursă în valoare de 1.000 de euro. În plus, pentru că profesiile viitorului sunt legate nu doar de dezvoltarea unor cunoștințe tehnologice, ci și de capacitatea de a-ți gestiona bine finanțele, BCR oferă prin programul Școala de Bani ateliere gratuite de educație financiară pentru toți copiii și profesorii implicați în program, spune Dana Dima, vicepreședintele BCR.
Edupedu.ro: Veți continua investiția în robotica educațională?
Dana Dima: „Ținând cont de anvergura pe care a prins-o și de faptul că deja am avut anul trecut 30.000 de copii și, sperăm noi, 50.000 anul acesta, cu siguranță vom duce mai departe proiectul. Face parte din strategia noastră să investim foarte mult în copii, nu mai în educație financiară ci și în educație digitală și cred că e datoria noastră să facem lucruri în care să ducem tehnologia acolo unde trebuie. Cred foarte mult în tehnologie, și noi dezvoltăm tehnologie și avem nevoie de copii ca să mergem mai departe în orice domeniu, chiar și în cel bancar.
Toți participanții la acest program pot beneficia de cursuri gratuite, și copiii și profesorii, oriunde s-ar afla ei pentru că avem și programe online și offline, de aceste cursuri vor beneficia absolut toți și dacă cumva vor vrea să meargă la nivelul următor, cu siguranță vom ajuta și prin programe de internship pentru copii, să vadă ce înseamnă un sistem financiar și un sistem bancar și, de ce nu, să ne ajute la construirea roboților în bancă.
Edupedu.ro: Vorbeați de roboți în bancă, în domeniul financiar, mai aveți nevoie și de oameni în sucursale, sau aceste servicii vor fi în viitor complet robotizate?
Dana Dima: Noi avem o deviză: „roboții sunt construiți de oameni”, de aceea avem nevoie de oameni și de educație digitală pentru români și de aceea colegii mei din unități ajută foarte mult. Suntem prima bancă care am implementat procese digitale în cadrul agenției. Deci dacă un client dorește să-și deschidă un cont online, un card online sau un credit online are același proces pe care îl poate face de acasă, de la serviciu dar și din agenție. Astfel, colegii mei ajută foarte mult în acest proces de educație digitală și cred foarte mult că prin crearea unor hub-uri în care mulți oameni care au competențe digitale și competențe financiare poți face acest mix între digital și financiar. Cred că cele două de fapt combină viața noastră, să fim eficienți financiar.
Sunt un fan mare fan robotică și banca folosește foarte mult robotică în zona de operațional, și inteligență artificială în zona de profilare clienți risc de aceea cumva, prin natura activității noastre, noi deja folosim și încurajăm foarte mult oamenii să se dezvolte în zona aceasta de competență”
Care sunt cele patru stadii de dezvoltare a competențelor în robotică la copii
Cea mai potrivită vârstă pentru introducerea roboticii în viața unui copil este 6-8 ani, potrivit lui Răzvan Bologa, conferențiar la Facultatea de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din București și coordonatorul proiectului Nextlab.TECH. Acesta a spus pentru Edupedu.ro că planul pentru acest program este să ajungă la 1 milion de elevi în următorii ani.
Răzvan Bologa: În acest moment avem 42.000 de elevi care au trecut prin cursurile noastră, suntem practic cea mai mare inițiativă de robotică educațională școlară din România și chiar din Europa de Sud-Est. Am început în anul 2018, atunci am dezvoltat întâi platformă, pentru că în spatele întregii inițiativă există o platformă de învățare interactivă care face posibilă gestionarea unui număr atât de mare de copii.
Ulterior, în anul 2019, am avut prima ediție a concursului, am fost trei minute participanți, și am tot crescut că la doua anul trecut am ajuns la 30.000, iar anul acesta vom merge undeva spre 50.000 de elevi care vor avea cont în sistem. Obiectivul nostru este să învățăm robotică, să învățăm programare, să-i învățăm noțiuni de fizică în același timp trebuie să învețe și elemente de sustenabilitate și Dezvoltare durabilă, motiv pentru care proiectul are și o componentă puternică de ecologie. Proiectul este trans-disciplinar și este și digital, și verde.
Edupedu.ro: Cum vedeți scalarea proiectului, la câți elevi sperați să ajungeți prin susținerea Dacia?
Răzvan Bologa: Obiectivul nostru este să ajungem împreună cu BCR, dar Dacia-Renault și alți sponsori, să ajungem la 1 milion de elevi în următorii ani. Este o cifră ambițioasă, însă reprezintă un obiectiv realizabil și este ar fi benefic pentru societatea românească în general să aibă 1 milion de elevi familiarizați cu robotica. Procesul este unul lung, sunt patru stadii, e foarte important să începem de la o vârstă mică, de la 6-8 ani, atunci e momentul optim să introduci un elev în lumea roboticii.
Stadiul I este cel în care copiii se joacă cu roboți gata construiți, aici pot fi roboți fizici sau roboți virtuali, sunt diverse tipuri de roboți, există zeci de modele, noi am experimentat cu câteva dintre ele.
După aceea, stadiul al II-lea este acela în care realizează efectiv un robot care face ceva în lumea reală, un robot line follow. Aici avem niște modele pe tehnologia Arduino, pe care le propunem, pe diverse grade de dificultate, după vreo câțiva ani de nivelul I și nivelul II, elevii pot trece la nivelul al III-lea.
În fazele III și IV elevii vor realiza roboți care îngrijesc plante, în faza trei și sunt roboți imprimați 3D. Pentru asta avem un parteneriat cu diverse centre de imprimare 3D, în special cu centrul Renault, care are niște imprimante de foarte bună calitate, însă nu sunt singurii. Faza a IV-a reprezintă obiectivul final, acela în care un elev ajunge să construiască o robo-seră, adică să producă fructe si legume reale, care pot fi consumate. Aici se poate vorbi despre o competență semnificativă din partea elevilor când ajung să producă fructe și legume, atunci stăpânesc cu adevărat robotică.
Edupedu.ro: Care este diferența între un robot cumpărat de la magazin și un robot didactic?
Răzvan Bologa: Un robot cumpărat de la magazin, să zicem un robot de jucărie, este doar o simplă jucărie, fără valoare educațională. Prin joaca cu el elevul nu capătă o gândire computațională, obține doar o simplă familiarizare cu robotul. Roboții didactici produc învățarea elementelor care țin de informatică, de robotică, adică ei îi schimbă un pic elevului viziunea asupra lumii. Au diverse interfețe în care roboții repetitivi se programează, folosesc limbaje de programare, trec dincolo de limbajul diagramatic. Și ce e foarte important pentru un robot ca acesta, este să facă ceva în lumea reală cât de cât vizibil. Deci este o foarte mare diferență între un robot de jucărie și un robot cu valoare didactică. În primul rând un robot cu valoare de didactică vine la pachet cu un plan educațional, pentru că e nevoie de conținut și conținutul este mult mai valoros decât robotul în sine.
Edupedu.ro: Programul Nextlab.TECH conține și o componentă de formare pentru profesori?
Răzvan Bologa: Da, conține o componentă de formare finanțată de sponsori, au fost deja școliți 60 de profesori, sunt în total 150. Acest program este derulat prin Casa Corpului Didactic Brăila și are o acoperire națională. Acum încheiem seria a II-a și o să pornim seria a III-a. Profesorii primesc favorabil, le place, rămâne un pic problema asigurării suportului financiar pentru școli pentru că acești roboți, mai ales conținuturile din spatele lor nu pot fi gratuite. Sponsorii oferă anual un anumit număr, care nu e deloc mic, însă în raport cu numărul de elevi care și-ar dori este insuficient.
Edupedu.ro: Cum ar putea ajunge cât mai multe kit-uri de robotică în școli?
Răzvan Bologa: În general se achiziționează pachete de robotică școlare la nivelul autorităților locale, de multe ori prin diverse finanțări din bugetul european, ele sunt perfect eligibile pe fonduri europene, important este ca ele să fie cerute de către autoritățile locale și de către școală. Deci este un proces care poate fi cu ușurință finanțat din diversele fonduri europene disponibile în următorii ani în România”.
Concursul Nextlab.Tech s-a lansat pe 1 martie și se derulează pe tot parcursul anului, până în luna decembrie, când va avea loc finala competiției. Majoritatea activităților se vor desfășura online, ținând cont de restricțiile în vigoare. Pentru mai multe informații, puteți vizita pagina concursului Nextlab.Tech.
„O fetiță studiază cod și a venit ieri și mi-a făcut o demonstrație la clasă, după care toată clasa s-a înscris pentru roboți. Iar pentru acest lucru sunt foarte bucuroasă”.
Adriana Geanău – profesoară de informatică și TIC
Entuziasmată de rezultatele pe care le au copiii cărora le predă noțiuni de robotică la cele două școli la care are ore, profesoara de informatică și TIC Adriana Geanău, spune că anul acesta speră să aibă și mai mulți elevi înscriși. Aceasta a povestit pentru Edupedu.ro cum a început experiența roboticii pentru ea însăși.
Adriana Geanău: “De la inspectoratul școlar, doamna inspector Penea Ștefania profesor de informatică, ne-a chemat într-o zi, în februarie 2019, la Liceul Dante Alighieri ca să ne povestească despre roboți. M-am dus acolo, eram o sală întreaga cu profesori și domnul Bologa a venit și ne-a prezentat roboțelul. După care ne-am pus la muncă, ne-a pus să construim un robot. Am construit cu colega mea și chiar l-am făcut să meargă, dar, bine, programul nu a fost făcut de noi, era totul prin cablu USB. Ne-a povestit, ne-a spus dacă putem să ne înscriem copiii. Eu fiind la Școala 79 profesor de informatică, bineînțeles că am avut acces la toate clasele V-VIII și am început foarte serios să studiem. I-am înscris pe copii și vreau să spun că am avut rezultate foarte bune pentru că am și obținut un parteneriat între școală și Nextlab.TECH.
Acum am luat ore și la Școala Bacovia, aici copiii sunt cu mai puține posibilități, dar atât de mult le-am povestit și le-am arătat, încât sunt sigură că anul acesta voi avea rezultate mult mai bune decât anul trecut și chiar la Bacovia am întâlnit doi copii super. Un băiețel care își construiește el singur roboței și îi face să meargă, iar fetița studiază cod și a venit ieri și mi-a făcut o demonstrație la clasă, după care toată clasa s-a înscris pentru roboți. Iar pentru acest lucru sunt foarte bucuroasă.
În spatele unui robot este foarte multă programare pentru că trebuie să-l faci pe robot să facă anumite lucruri, să urmeze un anumit traseu. în cadrul programului Nextlab.TECH sunt lecții, copilul intră când dorește și are lecțiile acolo și le studiază. M-am înscris și eu ca elev și apoi ne întâlnim online pe platformă, după ce ei văd lecțiile și le discutăm.
Până acum, am 300 de copii la Școala 79, implicați în proiect, iar la Școala Bacovia sunt 200, dar mai urmează pentru că i-am rugat pe organizatori să prelungească înscrierile”.
Robotica și digitalizarea sunt extrem de importante pentru profesiile viitorului, indiferent de domeniul de activitate.
Foto: Edupedu.ro/Dacia-Renault
Redacția
Ștefan Lefter
C.I.
Diana Ghimiși
