Cea mai bună universitate din România, Babeș-Bolyai, este pe locul 260 în Europa și pe 15 în Europa Centrală și de Est, în clasamentul QS World University Rankings – Europe 2024 / Doar două instituții românești în prima jumătate a ierarhiei europene

1 comment

1. DESPRE CLASAMENTELE ACADEMICE/ UNIVERSITARE – ASPECTE IGNORATE SAU PUȚIN CUNOSCUTE ÎN ROMÂNIA
   A. Clasamentele universitare/ academice reprezintă rezultate ale evaluărilor/ testărilor comparative de universități
   Legitățile economiei libere de piață și necesitatea respectării drepturilor universale ale
   consumatorilor au impus încă din anii ’80 – inițial doar în statele dezvoltate – instituirea și
   practicarea evaluărilor/ testărilor comparative periodice de produse/ servicii oferite
   consumatorilor de către diversii lor furnizori, activi pe o anumită piață liberă.
   O categorie specială de furnizori – întrucât sunt foarte diversificați, implică numeroase
   „părți interesate” (inclusiv un foarte mare numar de „clienți”/ „beneficiari”), funcționează
   integral/ parțial reglementat și influențează în mod considerabil dezvoltarea social-economică a unui stat – este reprezentată de furnizorii de servicii educaționale (denumiți uzual „furnizori de formare/ educație”, „unități de învățământ”, „școli”, „universități”, „facultăți”, etc.), indiferent de proprietar, mărime, nivel, domeniu, etc.
   Produsele și serviciile educaționale oferite de acești furnizori, procesele acestor furnizori și chiar organizațiile furnizorilor de servicii educationale – cu predilectie instituțiile de învățământ superior, IIS (denumite „universités”, „facultés”, „écoles supérieures” – în statele francofone sau „universities”, „colleges”, „high schools” – în statele anglofone, etc.) – au devenit treptat, pe parcursul ultimelor două decenii, obiectul unor ample și tot mai numeroase evaluări multicriteriale comparative (la nivel local, național, regional, chiar mondial) efectuate conform unor metodologii mai mult sau mai puțin transparente și credibile, de diferite organizații mai mult sau mai putin competente și/ sau credibile, pe baza unor criterii mai mult sau mai puțin pertinente, obiective, transparente. Aceste criterii reflectă de fapt anumite interese astfel încât, prin ponderile alocate fiecăruia sau chiar prin prezența/ absența lor, pot privilegia sau neglija/ desconsidera interesele anumitor „părți interesate”.
   Rezultatele unor asemenea evaluări sunt, de regulă, publicate sub forma unor
   „clasamente” („top”-uri) – NU „clasficări” cum apare uneori în social și mass-media !!! – mai ales universitare, actualizate periodic, pe domenii, regiuni sau alte criterii, clasamente ce sunt fie disponibile gratuit pe website-uri specifice (asigurându-se astfel transparența necesară și difuzarea lor largă către cei interesați), fie contra cost (asigurând astfel venituri celor ce le-au realizat și publicat) …
   Clasamentul („top”-ul) universitar este de fapt o listă a anumitor IIS (universități,
   colegii, etc.) – identificate, evaluate și selecționate la nivel național, regional sau mondial – plasate în ordinea descrescătoare a punctajelor/ scorurilor obținute în urma evaluărilor efectuate în conformitate cu o metodologie prestabilită (având în vedere valorile măsurate și ponderile alocate diferiților indicatori ai unui set de criterii).
   Clasamentul („top”-ul) universitar se elaborează de către o organizație de evaluare-clasificare
   având un sistem de evaluare-clasificare ce include un proces de evaluare-clasificare
   (pe baza unei “metodologii de evaluare-clasificare” transparente, clare si eficace) precum și
   resurse adecvate.
   Calitatea și mai ales credibilitatea rezultatelor acestor clasamente depind însă, în mod
   critic, atât de calitatea si cantitatea datelor colectate (provenind din Rapoarte anuale, diverse statistici empirice și oficiale, răspunsurile la chestionare de evaluare primite de la candidați, studenți, absolvenți, angajatori, cadre didactice, etc.) cât și de modul de prelucrare a lor (“metodologia de evaluare-clasificare” utilizată).
   Poziția în clasamente a unei anumite universități rezultă, de regulă, din calcularea unei
   medii ponderate a rezultatelor evaluărilor efectuate la fiecare indicator și criteriu avut în vedere (valorile coeficienților de pondere fiind de regulă stabilite, mai mult sau mai puțin empiric, de organizația care realizează clasamentele).
   Criteriile, indicatorii și valorile coeficienților de pondere sunt elemente sensibile ale
   “metodologiei de evaluare-clasificare”; modul de stabilire a lor precum si modificarea lor prea frecventă sau netransparentă sunt aspecte criticabile, chiar contestabile, putând dauna astfel considerabil obiectivității și credibilității evaluărilor și clasificărilor efectuate.

   B. Părțile interesate în evaluarea si îmbunătățirea continue ale calității universității
   În cadrul și în jurul oricărei IIS există mai multe categorii de „părți interesate”/
   „parteneri de interese”/ „stakeholders” față de care este necesară adoptarea unei strategii de tip „win-win”/ „câștig”/ „câștigă” – singura ce poate funcționa pe termen lung întrucât, pe baza lor :
   • Părinții și absolvenții de liceu (candidați la studenție) pot alege – din vreme și în condiții
   optime – universitatea ce corespunde cel mai bine posibilităților, nevoilor, așteptărilor și
   cerințelor lor (inclusiv din punct de vedere financiar)
   • Universitățile prezente în clasamente (și personalul acestora) îsi pot îmbunatăți
   performanțele și pot adapta nivelul taxelor de studii percepute la poziția obtinută în clasament
   (cele plasate pe primele locuri devenind obiect de „benchmarking” pentru celelalte și putând
   solicita nivelul cel mai ridicat al taxelor de studii ; cele plasate pe ultimele locuri trebuind să
   reducă adecvat nivelul acestor taxe).
   • Universitățile absente din clasamente (și personalul acestora) îsi pot îmbunătăți radical
   performanțele pentru a fi incluse în clasamentele ce vor urma întrucât aceste clasamente au si un anumit rol publicitar, fiind mult mai credibile decât publicitatea plătită de furnizori..
   • Angajatorii (și alți agenți economici) – se pot orienta mai usor in selecționarea și
   angajarea absolvenților pentru ocuparea anumitor posturi, preferându-i pe cei ai anumitor
   universități (de regula ai acelor universități care s-au plasat în poziții adecvate cerințelor
   angajatorilor)
   • Finanțatorii (mai ales cei publici, locali sau centrali, și sponsorii) – pot condiționa
   acordarea finanțării de obținerea anumitor rezultate, valoarea acestor finanțări depinzând de
   poziția obținută în clasament
   • Creditorii – pot determina valoarea reala pe piață a unei universități sau a unui student ce
   solicită credit
   • Autoritățile naționale – pot cunoaște in detaliu performanțele universităților incluse în
   clasamente și pozițiile acestora în raport cu cele mai bine clasate universități (locale sau din alte state), inclusiv (sau mai ales) în scopul alocării anumitor finanțări publice
   • Comunitatea locală – poate cunoaște valoarea reală pe piață a universităților situate în
   cadrul acesteia

   C.Clasamente universitare/ academice mondiale
   I.EDUCAȚIE ȘI CERCETARE
   I.1. Academic Ranking of World Universities/ARWU + Global Ranking of Academic Subjects / GRAS (http://www.shanghairanking.com/); funcționează din 2004 în R.P.China.
   In 2023 sunt avute în vedere 1000 universități educație-cercetare și 54 domenii științifice.
   • CRITERII DE CLASIFICARE :
   1.Calitatea educaţiei,
   2.Calitatea cadrelor didactice,
   3.Impactul cercetării,
   4.Mărimea instituţiei
   • INDICATORII DE CLASIFICARE (PONDERI) :
   1.1.Numărul absolvenţilor instituţiei care au primit Premii Nobel sau Medalii Field (10%),
   2.1.Numărul cadrelor didactice ale instituţiei care au primit Premii Nobel sau Medalii Field (20%),
   2.2.Numărul celor mai citaţi cercetători (20%),
   3.1.Numărul articolelor publicate în revista Nature and Science (20%),
   3.2.Numărul articolelor indexate în Science Index-Expanded and Social Science Citation Index (20%),
   4.1.Performanţa academică raportată la mărimea instituţiei (= numărul cadrelor didactice angajate permanent) (10%)

   I.2. QS-Top Universities Ranking/QS (https://www.topuniversities.com/university-rankings);
   – funcționează din 2004 în Marea Britanie si este singurul clasament care evaluează și masterate, angajabilitatea (rata de angajare) a absolvenților, sustenabilitatea universităților, rețelele internaționale de cercetare, clasificând universitățile evaluate pe domenii științifice și regiuni geografice, etc
   In 2023 sunt avute în vedere 1500 universități educație-cercetare din 104 state.
   CRITERII DE CLASIFICARE :
   1.Calitatea/ Excelenţa cercetării,
   2.Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii,
   3.Prezenta/ Cooperarea internaţională,
   4.Calitatea predării
   INDICATORII DE CLASIFICARE (PONDERI) :
   1.1.Scorul evaluării colegiale (40%),
   1.2.Numărul de citări per cadru didactic (20%),
   2.1.Rata de angajare a absolvenţilor (10%),
   3.1.Numărul profesorilor străini (5%),
   3.2.Numărul studenţilor străini (5%),
   4.1.Raportul “număr total de studenţi” / “număr total de cadre didactice”(20%)

   I.3. Times Higher Education–World University Rankings/THE (https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings) – funcționează din 2004 în Marea Britanie.
   In 2023 sunt avute în vedere 1799 universități educație-cercetare din 104 state.
   CRITERIUL 1 -Teaching (the learning environment) (30%)
   INDICATORI:1.1.Reputation survey (15%)
   1.2.Staff-to-student ratio (4.5%)
   1.3.Doctorate-to-bachelor’s ratio (2.25%)
   1.4.Doctorates-awarded-to-academic-staff ratio (6%)
   1.5.Institutional income (2.25%)
   CRITERIUL 2 – Research (volume, income and reputation) (30%)
   INDICATORI:2.1.Reputation survey (18%)
   2.2.Research income (6%)
   2.3.Research productivity (6%)
   CRITERIUL 3 – Citations (research influence) (30%) – the average number of times a university’s published work is cited by scholars globally (Elsevier’s Scopus)
   CRITERIUL 4 – International outlook (staff, students, research) (7.5%)
   INDICATORI:4.1.Proportion of international students (2.5%)
   4.2.Proportion of international staff (2.5%)
   4.3.International collaboration (2.5%)
   CRITERIUL 5 – Industry income (knowledge transfer) (2.5%) – university’s ability to help industry with innovations, inventions and consultancy

   I.4. Center for World University Rankings/ CWUR (https://cwur.org/) – funcționează din 2012 în Emiratele Arabe Unite (EAU)
   CRITERIUL 1 – Education: based on the academic success of a university’s alumni
   INDICATOR 1 – the number of a university’s alumni who have won prestigious academic distinctions relative to the university’s size (25%)
   CRITERIUL 2 – Employability: based on the professional success of a university’s alumni, and measured by INDICATOR 2 – the number of a university’s alumni who have held top positions at major companies relative to the university’s size (25%)
   CRITERIUL 3 – Faculty:
   INDICATOR 3 – the number of faculty members who have won prestigious academic distinctions (10%)
   CRITERIUL 4 – Research:
   INDICATOR 4 – Research Output: the total number of research papers (10%)
   INDICATOR 5 – High-Quality Publications: the number of research papers appearing in top-tier journals (10%)
   INDICATOR 6 – Influence: the number of research papers appearing in highly-influential journals (10%)
   INDICATOR 7 – Citations: the number of highly-cited research papers (10%)

   II.CERCETARE
   II.1. Scimago Institutions Ranking/Scimago (https://www.scimagoir.com/);
   II.2. Leiden Ranking/CWTS (http://www.leidenranking.com/);
   II.3. Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU (http://nturanking.lis.ntu.edu.tw/, http://www.heeact.edu.tw/ranking/index.htm);
   CRITERII DE EVALUARE (EXCLUSIV producţia de articole)
   1.Productivitatea cercetării (20%),
   2.Impactul cercetării (30%),
   3.Excelenta cercetării (50%)
   • INDICATORII DE EVALUARE (PONDERI) :
   1.1.Numărul articolelor publicate în ultimii 11 ani (1996-2006) (10%) ;
   1.2.Numărul articolelor publicate în anul precedent (2006) (10%) ;
   2.1.Numărul citărilor in ultimii 11 ani (1996-2006) (10%) ;
   2.2.Numărul citărilor in anul curent (2006) (10%) ;
   2.3.Numărul mediu al citărilor în ultimii 11 ani (1996-2006) (10%) ;
   3.1.H-index al ultimilor doi ani (2005-2006) (20%) ;
   3.2.Numărul articolelor cu multe citări “Highly Cited Papers” (1997-2006) (10%) ;
   3.3.Numărul articolelor publicate în ultimul an în reviste cu impact ridicat (2006) (10%)
   3.4.Numărul domeniilor in care cadrele didactice universitare demonstrează excelenţa (1996-2006) (10%)
   II.4. University Ranking by Academic Performance/URAP (https://www.urapcenter.org);
   II.5. World’s Best Universities Rankings/US-News (https://www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings)
   II.6. Webometrics (Cybermetrics Lab, CINDOC, Spain; http://www.webometrics.info)
   – funcționează din 2004, în Spania.
   In 2023 sunt avute în vedere 31000 instituții de învățământ din peste 200 state.
   CRITERII DE CLASIFICARE (EXCLUSIV structura, conţinutul şi activitatea website-ului
   universităţii)
   1.Mărimea website-ului,
   2.Rezultatele cercetării,
   3.Impactul cercetării efectuate
   • INDICATORII DE CLASIFICARE (PONDERI) :
   1.1.S – Indicatorul mărimii = Numărul paginilor web proprii găsite cu patru motoare de căutare – Google, Yahoo, Live Search si Exalead. (20%);
   1.2.V – Indicatorul vizibilităţii = Numărul total al link-urilor externe accesabile (“inlinks”) prin website – determinat cu Yahoo Search, Live Search si Exalead. (50%) ;
   2.1.R – Indicatorul activităţii şi relevanţei = Mărimea totală şi relevanţa academică a tuturor fişierelor .doc, .pdf, .pps si .ppt ce sunt disponibile vizitatorilor pe website (15%) ;
   3.1.Sc – Indicatorul publicaţiilor = Numărul total al articolelor, rapoartelor şi al altor publicaţii (precum si al citărilor lor) realizate de cadrele didactice proprii, conform datelor furnizate de Google Scholar, pentru fiecare domeniu academic. (15%)

   D.Alte clasamente universitare/ academice + surse de date privind universitățile
   D1. U-RANKING (https://www.u-ranking.es/) – Clasament academic/ universitar național/ spaniol – incluzând 71 universități din Spania. A fost prezentat în România ca fiind la nivel european!!
   D2. METARANKING (OM_3046_2023.pdf (edu.ro) – ORDIN MinEdu Nr. 3046/2023 din 17 ianuarie 2023 pentru aprobarea Metodologiei privind realizarea exerciţiului naţional de metaranking
   „ART. 1 Obiectivul prezentei metodologii este de a stabili principiile şi procedura de lucru în vederea realizării anuale a metarankingului universităţilor din România.
   ART. 2 Metarankingul naţional se bazează pe analiza unor clasamente internaţionale ale universităţilor, recunoscute de “IREG (International Ranking Expert Group), Inventory of International Rankings”, în care sunt prezente universităţile româneşti.
   ART. 3 În selectarea clasamentelor internaţionale ale universităţilor se va ţine cont de gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de universităţi, criteriile utilizate şi de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al universităţii.
   ART. 4 În selecţia clasamentelor internaţionale se vor utiliza următoarele principii:
   a) clasamentul se bazează dominant pe criterii/indicatori academice/academici relevante/relevanţi;
   b) toate clasamentele selectate au aceeaşi pondere în metarankingul naţional;
   c) se vor selecta acele clasamente care oferă o evaluare globală a universităţilor, nu doar pe anumite domenii de specializare;
   d) se vor evita clasamentele ce sunt restrictive pentru minimum 50% din universităţile româneşti;
   e) respectarea procedurii de selecţie este auditată extern şi, după caz, validitatea rezultatelor se verifică prin analize complementare şi/sau raportarea la alte date disponibile.
   ART. 5 Clasamentele utilizate în metaranking se stabilesc anual, cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor, iar cele nou-propuse vor fi pilotate timp de cel puţin un an, înainte de a fi considerate pentru metaranking.”
   D3. UNIRANK – World Universities Search Engine (https://www.4icu.org) – repertoriu și clasament conținând în 2023 cca 14.000 colegii și universități din întreaga lume, înregistrate la fiecare continent și stat, în ordinea dată de un clasament național în funcție de anumite date obiective colectabile online din website-urile universităților, evitând astfel datele raportate de universitățile incluse. România (Top Universities in Romania | 2023 University Ranking | uniRank (4icu.org) este prezentă cu 73 universități acreditate, primele două fiind (ca și în alte clasamente) UBB și UPB.

   Răspunde