Ce se va preda la gramatica limbii române va fi în concordanță cu gramaticile de la limbile străine, după ce Ministerul Educației va revizui programele școlare, spune profesorul și lingvistul Alexandru Nicolae

Gramatica limbii române din gimnaziu va fi corelată cu ceea ce se predă la limbile moderne, precum engleza și franceza, ca profesorii de limbi străine să nu fie nevoiți să predea anumite conținuturi care până în momentul respectiv nu sunt predate la limba română, spune profesorul și cercetătorul lingvist Alexandru Nicolae, în ediția din 16 ianuarie a emisiunii „Intrare liberă” de pe TVR Cultural. Situația este similară în prezent și pentru științe ale naturii, cum ar fi la fizică și matematică, spun mai mulți profesori pentru Edupedu.ro.

„Suntem optimiști că se pare că ministerul are dorința de revizuire a planurilor-cadru, a programelor școlare și asta într-un mod luminat, adică în modul concordanței între discipline, pe arii curriculare, și cu gramatica.

Dacă concordă în aria română și limbi străine programele școlare, o să trebuiască să concorde și gramatica, să fie în concordanță, it comes for free. Suntem optimiști, dar durează procedura, legislația”, a spus Nicolae, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române.

În emisiunea de marți, 16 ianuarie, dedicată limbii române din școală și predarea ei în prezent, cei trei invitați ai jurnalistei Mirela Nagâț – profesoara Dorica Boltașu de la Colegiul Național „Iulia Hașdeu” din București, profesorul și cercetătorul lingvist Alexandru Nicolae și profesorul și scriitorul Florin Iaru – au discutat printre altele despre ce înseamnă un scriitor bun, raportarea elevilor la texte bine scrise și consumul lor de text și media, înțelegerea calității de bun comunicator și cum poate școala în zilele noastre să le asigure prin orele de limba română această competență. Fragmentul de discuție, redat mai jos în articol.

„Portugalia are un ministru al Educației, Costa îl cheamă, Joao Costa, e profesor la Universitatea din Lisabona, profesor de sintaxă, care a reformat programele școlare în concordanță cu stadiile de dezvoltare mentală. Dacă deschideți un manual de limba și literatură portugheză, e o plăcere să înveți după el, pentru că totul este la locul la care trebuie să fie. (…)

Pe hârtie, așa e și la noi. Și la noi avem conținuturi de gramatică a limbii române care la noi sunt în clasa a VI-a sau a VII-a, dar mie îmi spun profesorii de limbi străine că trebuie să le predea de la clasa a V-a deja, trebuie să-și predea lecția de limbă străină și e important să stăpânești o terminologie când înveți o limbă străină, mai ales la un nivel primar, să știi că e articol, că e infinitiv, că e subiect, că e complement direct ș.a.m.d.

Adică nu concordă programa de limbă maternă cu programele de limbă străină. (…) Nu concordă matematica cu fizica”, a spus lingvistul, membru în comisia de lucru la noile planuri-cadru de liceu pe legile educației Deca-Iohannis.

• Amintim că planurile-cadru de liceu ar urma să fie aprobate până la finalul lunii februarie, adică în mai puțin de 6 săptămâni, potrivit calendarului cu termenele actelor normative – legislație subsecventă – care să aplice prevederile din legile educației Deca-Iohannis. Pe baza acestor planuri-cadru se elaborează, apoi, noile programe școlare, până elevii încep clasa a IX-a în 2025.
• Pe 19 septembrie 2023, cel mai recent ministra Ligia Deca spunea pentru Edupedu.ro că planurile-cadru vor fi gata în iarnă, însă pe 29 septembrie secretarul de stat ME Zoltan Kallos a devansat termenul, într-o declarație, către luna iunie 2024.

Informații de context. Revizuirea programelor școlare pentru liceu a fost cel mai recent discutată la Ministerul Educației cu experți din Institutul de Lingvistică al Academiei Române pe 11 iulie 2023, după cum a anunțat ministra Ligia Deca într-o postare pe Facebook. Oficialul a scris la acea vreme că „este necesar ca elevii să studieze elemente de exprimare corectă și la liceu, nu doar în gimnaziu”, făcând referire la introducerea gramaticii în liceu, idee discutată încă din anul 2020 la instituția pe care o conduce – detalii aici.

Ideea ca gramatica să fie reintrodusă la liceu era lansată chiar în aceeași perioadă a anului 2022 de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Și cu 3 ani în urmă, în decembrie 2020, reintroducerea gramaticii la liceu a fost adusă în discuție, când ministru al Educației era Monica Anisie.

„Poate cel mai grav simptom, că tot vorbeam de simptome, al tinerilor, într-un fel este că indiferent de categoria socială, de școală, de mediul din care vin, de foarte multe ori nu au încredere că pot să se exprime sau că tot ceea ce spun ei în momentul respectiv contează, e valabil, e clar, că înțelege celălalt, are un efect. Se tem să nu greșească sau au un trac și atunci preferă niște variante de comunicare de împrumut.

Noi încă vorbim mult în școală, noi profesorii. Adică dintr-o oră nu e bine ca tot eu profesorul să vorbesc, trebuie să vorbească și el elevul. Pot să dau ceva informații, un model de limbaj, dar ei trebuie să vorbească de mai multe ori. Încă ei nu vorbesc suficient”, a remarcat profesoara Dorica Boltașu.

Redăm explicațiile din emisiunea TVR:

„Scriitorul Florin Iaru: Poți să spui absolut orice. Dacă nu le stăpânești (n. red. cuvintele), e un haos. Vrei să apuci o șurubelniță și de fapt iei un ciocan. Vrei să apuci un clește și de fapt iei o pânză de bomfaier. Pentru că asta e, astea sunt lucrurile care lipsesc din școală, explicarea. Copiii încă nu au conștiința faptului că pot povesti și pot relata ceva, un lucru, în mod coerent și corect.

Profesoara Dorica Boltașu: Și singuri de la ei, fără să copieze sau fără să învețe pe de rost.

Florin Iaru: Dacă ar învăța asta din școală, noi am fi…

Dorica Boltașu: Ei trebuie să înțeleagă, până la urmă, dar asta trebuie noi să-i convingem, am uitat poate noi, profesorii, acest lucru, că într-adevăr limba este un simptom, ca să spunem așa, e o etichetă a nivelului social și cultural. Acesta este adevărul

Moderator: Trebuie să înțeleagă că vor fi categorisiți…

Dorica Boltașu: Nu contează că tu ai foarte mulți bani. Dacă vorbești de un nivel minus cinci, tu ești de nivelul minus cinci. Acolo este nivelul tău cultural adevărat. Deci asta asta ar trebui să facem. În al doilea rând, apropo de ce spunea domnul Iaru, eu îmi amintesc când am dat eu admitere la facultate și ne pregăteam, se dădea la gramatică probă separată.

Ne era teamă să nu ne pice din Marin Preda, pentru că sintaxa din romanele lui nu prea avea nicio treabă cu gramatica românească. Deci poți să fii și un mare scriitor fără să respecți cu totul gramatica, ai nevoie de mai multe.

Profesorul Alexandru Nicolae: Referitor la ce spuneați mai devreme, să știți că e o problemă care e mai mai profundă decât școala. E o problemă care ține de educația de acasă.

Eu zic chiar de educația timpurie. Sunt foarte mulți părinți care preferă să pună copiii la tabletă, Youtube, televizor înainte de culcare în loc să le citească.

Florin Iaru: Da, e adevărat, dar vorbiți de familii înstărite. Există o largă categorie de copii defavorizați, cam 30%, aia e o problemă care privește întreaga societate și după părerea mea acolo nivelul de inteligență este acela la fel răspândit ca în toate celelalte. Noi avem o mare problemă…

La oraș, e adevărat, cu cât părintele e mai înstărit, cu atât transferă responsabilitatea lui asupra aparatelor. Da, să facă aparatele, asta e mama – tabletă și tata – telefon. Voi să rezolvați cu copilul, că eu am treabă, dar există familii și sărace, multe sau la un nivel de trai la limită, unde nu-și pot permite lucrurile acestea. Acolo e o problemă socială.

Trebuie asumată, de civilizație, de societate, de guvernare. Ce să vă spun? Astea-s problemele României. Pentru că, de fapt, eu o spun și am să spun și aici: care e problema unui guvern? Știți care e? Ca cetățenii țării respective să trăiască un pic mai bine. Asta-i tot. Și printre ei sunt și copiii care învață limba română și ei trebuie să învețe un pic mai bine. Iată ce simplu este.

Dorica Boltașu: Poate cel mai grav simptom, că tot vorbeam de simptome, al tinerilor, într-un fel este că indiferent de categoria socială, de școală, de mediul din care vin, de foarte multe ori nu au încredere că pot să se exprime sau că tot ceea ce spun ei în momentul respectiv contează, e valabil, e clar, că înțelege celălalt, are un efect. Se tem să nu greșească sau au un trac și atunci preferă niște variante de comunicare de împrumut.

Alexandru Nicolae: O întrebare pentru domnul Iaru: când scrieți o poezie, o dați la publicat la prima mână?

Florin Iaru: Niciodată.

Alexandru Nicolae: De câte ori rescrieți?

Florin Iaru: Uneori și de 20 de ori.

Alexandru Nicolae: Așa mă gândeam și eu. Voiam să vorbim despre importanța exercițiului. La copiii din urban pe care îi știu – că asta este, locuiesc în acest oraș, sunt un cetățean, un om obișnuit – peste tot vezi copii în metrou cu telefonul în mână și părintele lângă el, vezi copiii la restaurant cu tableta în față, vezi copiii acasă înainte de somn cu tableta în față. (…) Dialogul este un exercițiu, trebuie practicat.

Florin Iaru: Este ca mersul pe bicicletă, putem să știm teoretic orice despre mersul pe bicicletă, trebuie mai întâi să pedalezi și să cazi, să pedalezi și să-ți ții echilibrul. La fel și dialogul. Putem ști oricâte lucruri, dacă nu vorbim deodată de două ori, de 100 de ori, de 1000 de ori, cuvintele nu încep, nu vin.

Dorica Boltașu: Noi încă vorbim mult în școală, noi profesorii. Adică dintr-o oră nu e bine ca tot eu profesorul să vorbesc, trebuie să vorbească și el elevul. Pot să dau ceva informații, un model de limbaj, dar ei trebuie să vorbească de mai multe ori. Încă ei nu vorbesc suficient.

Alexandru Nicolae: Asta presupune ca noi profesorii să-i încurajăm să vorbească. Debate-uri, discuții, scenete, ține de noi.

Florin Iaru: Când eram în stagiatură, am făcut o piesă de teatru cu elevii de a V-a și de-a VII-a. A fost „Chirița în provincie”. Evident, doi copii au fost calul pe care cobora Chirița, a fost un caz… Veneau de drag să joace. Se poate, da.

Moderator: Tot aud în ultima vreme cum profesorul trebuie să facă atractivă învățarea, dar eu nu înțeleg cum nici copilul nu ajunge să interiorizeze totuși responsabilitatea muncii sale. Pe vremea formării mele, lucrurile erau altfel. De ce e așa de dificil să cauți niște cuvinte necunoscute în în dicționar? „Nu știu atâtea cuvinte, refuz să mai citesc cartea asta”. Noi nu făceam așa.

Florin Iaru: Mi se pare că în ciuda faptului că am vorbit de sărăcie, viața acum e mai ușoară, mult mai ușoară, nu mai depunem efort.

Moderator: Noi căutam în dicționarul acela și de 5 kilograme…

Florin Iaru: Cam asta civilizația actuală. E la un clic distanță.

Dorica Boltașu: Comodă, e un tip de comoditate, într-adevăr. Adică dacă nu știe un cuvânt și sunt eu în clasă, în loc să caute pe telefon, că tot stă cu telefonul, pe dexonline sau altceva, mă întreba pe mine acum. Nu caută singuri.

Alexandru Nicolae: Cred că o parte din vină aș putea să zic că o au profesorii, dar nu o au profesorii. Cred că cea mai mare parte din vină o au guvernanții. Pentru că profesorul, în principiu, în general, după ce pleacă de la școală, trebuie să găsească metode complementare de întregire a venitului.

Profesorul de pe vremuri nu avea totuși această problemă. Profesorul de pe vremuri, când pleca acasă, pleca. Da, erau niște lecții private, că lecția privată știm – de la Caragiale încoace, dintotdeauna s-au dat, dar n-avea totuși grija zilei de mâine și putea să se concentreze mai bine asupra elevilor și în afara orelor de program.

Unele manuale de școală, parcă nefăcute pentru elevi

Florin Iaru: (…) Ca să predai în școală trebuie să-și placă ce predai. Sunt lucruri absolut imposibile în manuale, lucruri foarte haioase la care marșează și altele la care și până profesorului îi vine să se dea cu capul de perete când le citește acolo. Din care el, ca om matur, cu studii, cu facultate, nu poate să scoată nimic, pentru că sunt zero. Sunt. Și dacă ieșim din emisiune vă dau și exemple. Eu am citit la clasa a VI-a și am zis „unde e autorul ăsta, măi…”. (…)

Alexandru Nicolae: Noi am lucrat la o gramatică a limbii române pentru gimnaziu, un grup coordonat de doamna profesoară Gabriela Pană Dindelegan. Carte care, mă rog, observând ce spuneam mai devreme, că autorii de manuale au încercat să transforme manualele școlare în Gramatica Academiei, acesta e un auxiliar, este făcut pe lângă, nu e un manual școlar, dar este făcut în strictă concordanță cu programa de gimnaziu ca să folosească și știți ce exercițiu am făcut noi, autorii, o parte.

Am dat copiilor din familie să citească și să rezolve exercițiul. Eu am dat nepoților mei, (n. red. Profesoara și lingvista) Rodica Zafiu a dat nepoților dumneaei ș.a.m.d. Până nu am găsit o formulă prin care un copil să poată citi ce scrie în gramatica asta pentru gimnaziu nu am dat-o către tipar, nu i-am dat drumul cărții.

Deci e o carte gândită să poată, bineînțeles, în primul rând, să o deschidă profesorul de română, iar copilul să nu se blocheze când deschide cartea asta. Trebuie făcute încercări de tipul ăsta.

Am fost referent la o grămadă de manuale de gimnaziu – mă întreb și le spun autorilor și îi rog să modifice, unii ascultă, alții n-ascultă – mă întreb dacă s-au gândit vreodată că deschide un copil manualul, vă spun, îmi pun întrebarea asta, pentru cine e făcut? Pentru copil, pentru profesor?

Bun, s-ar putea să fie și pentru profesor, pentru comisia de evaluare, pentru noi. Sau de dragul de a face, nu știu, de dragul facerii, nu văd niciun scop practic uneori pentru unele conținuturi din aceste manuale.

Despre modelul Portugaliei de reformă a programei școlare

Florin Iaru: Și pe măsură ce un copil înaintează în vârstă, capacitatea lui de abstractizare crește. Deci nu poți începe cu o abstractizare din clasa a V-a, a VI-a, decât în cantități extrem de mici, deci crești apoi. După părerea mea, multe chestii din gramaticile de clasa a VII-a și a VIII-a ar trebui studiate într-a IX-a sau a X-a, asta e părerea mea.

Alexandru Nicolae: Să știți că noi, în România, și nu înțeleg de ce e România așa, avem, sunt studii foarte serioase, longitudinale și transversale și făcute pe ani îndelungați și de echipe de cercetători mari, [care ne arată] la ce vârstă învață copiii, oamenii diverse lucruri în dezvoltarea lor psihologică, emoțională. Și lucrurile astea se pot vărsa în manualele școlare.

Portugalia are un ministru al Educației, Costa îl cheamă, Joao Costa, e profesor la Universitatea din Lisabona, profesor de sintaxă, care a reformat programele școlare în concordanță cu stadiile de dezvoltare mentală.

Dacă deschideți un manual de limba și literatură portugheză, e o plăcere să înveți după el, pentru că totul este la locul la care trebuie să fie. La noi nimic nu e la locul la care trebuie să fie.

Florin Iaru: Argumentele sunt astea: copilul „trebuie să știe, trebuie”, deci nu e „copilul poate”, „el trebuie, îi place, nu-i place, el trebuie să știe”. Nu mi se pare normal.

Alexandru Nicolae: Să știți că eu vă spun că pe hârtie, așa e și la noi. Și la noi avem conținuturi de gramatică a limbii române care la noi sunt în clasa a VI-a sau a VII-a, dar mie îmi spun profesorii de limbi străine că trebuie să le predea de la clasa a V-a deja, trebuie să-și predea lecția de limbă străină și e important să stăpânești o terminologie când înveți o limbă străină, mai ales la un nivel primar, să știi că e articol, că e infinitiv, că e subiect, că e complement direct ș.a.m.d. Adică nu concordă programa de limbă maternă cu programele de limbă străină. (…) Nu concordă matematica cu fizica.

Profesorii de liceu, în tranzit după cele mai recente planuri-cadru de liceu care sunt din 2006

(…) Profesoara Dorica Boltașu: E o discrepanță între ce învață copilul la gimnaziu, ce au învățat la gimnaziu, pentru că la gimnaziu s-a schimbat (n. red. programa școlară în 2016). Copilul vine la liceu cu un alt bagaj, de exemplu. Am observat că nu se mai face gramatică decât dacă punem opțional la liceu.

Ca nivel al cunoștințelor chiar și de literatură nu mai știu nimic, nu se mai face nimic din folclor, de exemplu, mai făceau o doină, o baladă, am observat că nu se mai face, ei nu mai știu astea.

Deci sunt foarte multe lucruri pe care ei nu le mai fac în gimnaziu. S-a schimbat. Eu cred că s-a schimbat bine la gimnaziu așa cum s-a schimbat, într-adevăr, e multă gramatică, ar trebui rarefiată, dusă măcar până într-a X-a, dar noi (n. red. profesorii) am rămas așa, într-o perioadă de tranzit care durează câțiva ani și în care se adaptează Dumnezeu cu mila, fiecare profesor cum poate. Pe niște manuale din 2005, din 2006 pe care le putem sau nu le putem schimba.

Alexandru Nicolae: S-a încercat schimbarea planurilor-cadru în 2017 sau în 2018. Formula, și anume, după părerea mea, implicarea prea puternică a factorilor non-școlari, a distrus acel proiect de planuri-cadru.

De ce? Eu vă spun că am fost în comisia de validare, comisia ministerului: veneau asociațiile de părinți și ziceau „5 ore de matematică, cinci de informatică” și le ziceam: „Știți că avem și limbi străine, română…”. „Nu e nevoie, toți trebuie să iasă IT-iști”. Deci a fost un proiect ratat din cauza compoziției acelor comisii de validare.

Acum eu sunt optimist. Pot să vă spun, e public, Institutul de Lingvistică și Facultatea de Litere (n. red. a Universității din București) prin reprezentanți au avut o întâlnire chiar cu ministrul, cu doamna Ligia Deca.

Suntem optimiști că se pare că ministerul are dorința de revizuire a planurilor-cadru, a programelor școlare și asta într-un mod luminat, adică în modul concordanței între discipline, pe arii curriculare, și cu gramatica. Dacă concordă în aria română și limbi străine programele școlare, o să trebuiască să concorde și gramatica, să fie în concordanță, it comes for free.

Deci suntem optimiști, dar durează procedura, legislația. Procedurile de lucru și legislația sunt foarte, foarte stufoase și foarte încremenite și dacă vrei să faci lucrurile repede, mai repede nu poți să le faci pentru că așa e cadrul nostru legislativ.

Moderator: Dar din partea ministerului, așa ca intenție, există dorința asta de a reintroduce gramatica?

Alexandru Nicolae: Da, există dorința fermă. Ministerul Educației și-a exprimat dorința fermă – și ministrul educației Ligia Deca, și ministrul educației de pe vremuri, Monica Anisie, au ieșit amândouă în public și au spus că doresc reintroducerea orelor de gramatică la liceu, dar durează.

(…) Poate că n-ar trebui să ne ferim să spunem că faptul că planurile cadru nu se schimbă, programele școlare nu se schimbă, structura examenelor nu se schimbă, are în spate și ideea unor interese mai ascunse și anume sistemul de meditații. E un sistem organizat de meditații, ca să intri la Drept, la Poliție peste tot.

Sistemul manualelor și al auxiliarelor școlare. Astea sunt lucruri care țin de bani, am înțeles și e greu să schimbi… (…) E vorba de faptul că există mulți oameni care vor să nu se schimbe pentru că trăiesc foarte bine așa cum e acum”.

• Citește și: Lucrul la noile planuri-cadru de liceu este greu, pentru că procedurile și legislația sunt stufoase, spune Alexandru Nicolae, profesor și cercetător lingvist, membru în grupul de lucru pentru limba și literatura română

VIDEO „Intrare liberă” de marți, 16 ianuarie:

Foto: © Wirestock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Lucrul la noile planuri-cadru de liceu este greu, procedurile și legislația sunt stufoase, spune Alexandru Nicolae, profesor și cercetător lingvist, membru în grupul de lucru: Nu poți să faci mai repede, așa e cadrul nostru legislativ

Noile planuri-cadru pentru liceu ar fi gata în doar 3 luni și jumătate, în această iarnă, susține Ministerul Educației, care a pus în dezbatere „calendarul reformei curriculare”, după ce a întrerupt-o în urmă cu doi ani

Noile planuri-cadru vor fi finalizate în iunie 2024, potrivit declarațiilor secretarului de stat Kallós Zoltán, la o întâlnire cu reprezentanții Declic

Elevii din statele care performează la testele PISA au mai multe ore de științe decât media OCDE – raport Education at a Glance 2023 / Ligia Deca: În noile planuri-cadru ar fi de dorit să găsim niște formule în care să creștem apetitul pentru știință și curiozitatea copiilor. Proiectul care vizează predarea fizicii în mod experimental ajută enorm pentru alegerile pe care elevii le fac mai târziu