Ce s-a întâmplat când o școală a făcut temele pentru acasă opționale – experimentul unei școli din Dubai

5.631 de vizualizări
Foto: © Xalanx | Dreamstime.com
După o serie de plângeri despre temele pentru acasă, școala Dar Al Marefa din Dubai a luat decizia să schimbe fundamental modul în care acestea sunt privite, scrie publicația Tes International. Temele erau un dat, ceva inevitabil, care părea de neschimbat și care intraseră în viața tuturor doar pentru că se practicau de foarte mult timp. Atât elevii, cât și părinții sau profesorii mergeau pe sistemul tradițional, cel care presupunea teme pentru acasă.

Totuși, cei de la Școala Dar Al Marefa din Dubai au decis să facă opționale aceste teme, potrivit publicației citate, mai puțin cele de la citire și matematică – acestea încă sunt obligatorii.

Dar, pentru toate celelalte materii, nu există o cerință specifică pentru profesori să stabilească temele sau pentru elevi să facă astfel de teme. Ian Thurston, directorul ciclului gimnazial de la această școală, a fost omul din spatele acestei idei aparent radicale și a explicat cum i-a venit această idee.

Ce s-a întâmplat când o școală a făcut temele pentru acasă opționale

A început de la primele clase, deoarece am identificat că există o problemă mare în sensul că toată lumea se plânge de temele acestea – părinții au spus că este prea mult, copiii au fost stresați, profesorii au descoperit că temele pentru acasă nu funcționau întotdeauna.

Deci, ne-am uitat la aceste teme și am spus „de ce practicăm acest model tradițional?” – doar pentru că așa a făcut toată lumea până acum nu este un răspuns suficient de bun. Mă uit mereu la lucruri și spun „de ce facem asta?”, iar răspunsul „așa se face” nu a fost niciodată suficient de bun,” explică Thurston.

Ca să vadă exact care este amploarea acestor probleme, școala a făcut un sondaj în rândul angajaților, dar și în rândul părinților, ca să se asigure că știe exact ce simt atât profesorii, dar și familiile despre aceste teme.

Rezultatele au fost clare: peste 70% dintre părinți au considerat că temele pe care le stabilim aveau un impact negativ asupra bunăstării copilului lor, iar 50 până la 60% dintre părinți au considerat că temele pe care le stabilim nu adăugau nicio valoare academică, ceea ce însemna că trebuie să ne uităm la ce facem cu temele,” mai spune directorul.

Din cercetarea făcută s-a desprins ideea de a face opționale temele. Dar imediat au apărut reacțiile profesorilor, ale consiliului de administrație, ale unor părinți care au întrebat “de ce?”

Desigur, decizia de a face temele opționale nu a fost luată peste noapte, școala petrecând mult timp cercetând sondajele și chestionarele din jurul temelor pentru a înțelege cu adevărat cum îi ajută și cum îi încurcă pe elevi și familiile lor, așa încât să știe care ar fi implicația unei schimbări.

Fiecare îmbunătățire a școlii trebuie să fie susținută de cercetare – așa că am analizat foarte mult toate datele din jurul temelor, care variau și erau foarte interesante în sine”, explică Thurston.

Majoritatea cercetărilor vor spune, da, temele pentru acasă adaugă valoare; la școlile care dau teme, elevii se descurcă mai bine. Însă, atunci când te uiți la detalii, există o mulțime de inconsistențe subliniate. Depinde de vârsta copilului – temele funcționează bine pentru elevii mai mari, dar mai puțin pentru cei mai tineri. Și există dovezi din ce în ce mai puternice că temele adaugă un stres pentru elevi și pentru familii”, a mai spus profesorul.

Din acel moment, următoarea mișcare a fost să vadă care teme ar trebui să rămână obligatorii și care ar trebui să devină opționale. Decizia a fost ca pentru citire și matematică să rămână obligatorii: „Ideea era să facem lectura obligatorie în fiecare seară, întrucât suntem o școală bilingvă și studiem în engleză și în arabă, dorim ca elevii să citească trei nopți pe săptămână în arabă și trei nopți pe săptămână în engleză,” spune Thurston.

Matematica a fost aleasă și ea din cauza impactului pozitiv pe care îl are în alte domenii, de la studii de afaceri până la artă.

Desigur, imediat apare întrebarea “cum s-au simțit alți profesori în privința asta?”

Reacția inițială a fost „nu îmi apreciați disciplina pe care o predau, dacă a mea nu este obligatorie”, dar am implicat tot personalul didactic… am obținut un grup de lucru în care toată lumea a fost implicată, mai ales în cercetare și toată lumea a aflat de la sine că lectura are impact. La fel ca și matematica”, explică Thurston.

În plus, obiectivul acestei măsuri este că odată cu înlăturarea obligativității temelor ca o sarcină programată, profesorii au mai multă flexibilitate pentru a stabili teme mai interesante, benefice și mai puțin presante.

Cercetările spun că temele pentru acasă nu aduc prea multă valoare, dar proiectele, acolo unde sunt corespunzător programate, adaugă valoare, iar elevii se implică mult mai mult într-o sarcină de acest tip, [deci] am eliminat cătușele de la profesori,” spune zâmbind Thurston.

În al doilea rând, schimbarea înseamnă, de asemenea, că părinții au acum opțiunea de a decide ce este potrivit pentru copilul lor în privința muncii depuse: „Acei părinți care s-au plâns că au fost prea multe teme pot acum să decidă ce temă este relevantă pentru copiii lor”.

Ce s-a întâmplat când o școală a făcut temele pentru acasă opționale

Foto: © Xalanx | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

 


2 comments
  1. Este clar că nu se poate renunța la teme; că nu sunt necesare la toate materiile. Totuși, așa cum conținuturile manualelor nu mai pot fi doar teoretice sau pentru învățarea mecanică, nici temele nu mai pot fi doar formale ci pe cât se poate, orientate spre aplicare sau folosire într-o manieră mai creativă. Fără teme, copilul nu își dezvoltă obișnuința pentru lucrul independent, nici responsabilitatea necesare pentru când va fi adult. Ceea ce nu se învață de mic, rămâne o lipsă care poate deveni permanentă și o problemă pentru restul vieții. Mai ales că părinții de acum au tendința de a feri copiii de ajutorul tradițional în casă ( ca să nu îl pună la muncă…). Dacă nici acasă, nici la școală copiii nu învață că au și responsabilități, și se adaugă și efortul în direcția unei ocrotiri față de dificultăți, rezultă o persoană predispusă la inutilitate și la depresie, mai ales pe fondul utilizării excesive a calculatorului și/sau telefonului. Ceea ce deja se vede cu ochiul liber. Nu mai e nevoie de psihologi pentru a ne atrage atenția. Astfel că e nevoie de o conștientizare a tuturor că ținta nu este să avem niște copii neputincioși ci să îi formăm pentru a face față unei realități care poate fi dură. Asta nu înseamnă desigur că trebuie păstrate metodele tradiționale de bătaie, pedeapsă, forțare ci pur și simplu modul de a induce responsabilități altfel: comunicând decent, sincer, explicând. Oricum, generațiile de azi se nasc mult mai dotate și pot înțelege mult mai ușor ceea ce părinții lor nu ar fi înțeles la aceeași vârstă. Important este să nu se piardă momentul. Se poate întâmpla ca acești copii dotați natural să se rateze pentru că nu s-a găsit educația corectă. Deci, teme dar altfel în conținut, altfel puse în aplicare.

    1. Ce este mult strica, nu se poate sa dai unui copil de clasa a3-a 100 de exercitii si probleme de vineri pana luni la matematica pentru ca mai are si alte obiecte. Apoi cred ca numarul de ore afectat invatarii nu poate fi mai mare pentru un copil decat este munca pentru un adult. Un adult munceste zilnic 8 ore, de ce un copil ar munci 10 -12 ore pe zi ??????? Sa pastram regula celor trei de 8 in programul copilului. Si ar mai fi un aspect: in 24 de ore un copil trebuie sa aiba activitate diversificata : sa invete, sa se odihneasca, sa socializeze, sa aiba un timp personal ca noi toti, sa faca miscare, sport. In acest mod se poate evita abandonul scolar care este care poate fi brutal dar si tacut , cu elevi care merg la scoala dar care nu pot lua BAC-ul pentru ca mintea si sufletul lor au fost absente de la scoala timp de ani de zile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În martie 2023 va avea loc pretestarea TALIS pentru profesorii români de gimnaziu / Ce presupune “Studiul internațional privind procesul de predare-învățare”, organizat de OCDE în peste 50 de țări

Pretestarea online a profesorilor români care participă la TALIS 2024 – Studiul internațional privind procesul de predare-învățare, “centrat pe mediul de învățare și pe condițiile de lucru asigurate profesorilor în…
Vezi articolul

ANALIZĂ Unul din trei elevi care a dat Evaluarea Națională în 2018 a avut medii mai mici cu peste 3 puncte la examen, față de media de la clasă. Mediul economic propune schimbarea notării

Comparația dintre media obținută de elevii de clasa a VIII-a la examenul de Evaluare Națională din 2018 și media pe care au avut-o la clasă în gimnaziu arată că notarea…
Vezi articolul