Schimbarea radicală de structură a anului școlar anunțată miercuri de ministrul Educației va duce la o pregătire și o evaluare mai corecte a elevilor, a spus Sorin Cîmpeanu în cadrul conferinței de la finalul ședinței de Guvern. El a adăugat că schimbarea nu „bulversează”, ci vine „în întâmpinarea așteptărilor societății cu privire la progresul școlii”.
Mai jos, dialogul dintre reporteri și Sorin Cîmpeanu pe tema efectelor structurii anului școlar bazat pe module intecalate cu vacanțe scurte, în loc de semestre/trimestre:
Reporter: Domnule ministru, concret, ce rezultate speră să obțină ministerul în urmă acestor modificări? Sunt foarte multe modificări ce ar trebui să ne aducă după ce se implementează. O promovabilitate mai mare, scăderea analfabetismului. Care sunt cifrele?
Sorin Cîmpeanu: „Scăderea analfabetismului funcțional este și rămâne un obiectiv major. O pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă a acestora pentru a ști fiecare elev unde este mai bine pregătit, pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze, pentru a veni în sprijinul profesorilor pentru a putea vedea foarte clar unde trebuie să acționeze, toată aceste deziderate rămân, iar ceea ce v-am prezentat vine în îndeplinirea acestor obiective.”
Reporter: Domnule ministru, cel puţin într-o primă fază de implementare, acest nou sistem bulversează tot ce cunoșteam până acum. Care sunt argumentele pe care le aveți, astfel încât să susțineţi aceste schimbări? Concret, ce să ne aducă la final? Care ar putea să fie practic avantajele pe care le-ar resimți elevii în urma acestui nou sistem?
Sorin Cîmpeanu: „Elevul trebuie să stea și va sta în centrul preocupărilor. Referitor la cuvântul pe care l-ați folosit, “bulversează”, poate ne mai gândim, dacă vrem o reformă sau nu. Dacă orice schimbare pe care încercăm să o argumentăm prin orice mijloace certificate de către specialiști în sensul educației se numește “bulversare”. În opinia mea, nu se numește “bulversare”, ci se numește a veni în întâmpinarea așteptărilor societății cu privire la progresul școlii, cu privire la ceea ce trebuie să învețe elevii români în școală. Aceste lucruri trebuie făcute într-un sistem complex – de aceea v-am spus că nu am venit să vă ofer de la guvern astăzi, acum, soluția pentru întreg sistemul, ci să vă ofer ceea ce știm deja. La restul se lucrează. Degeaba faci aceste schimbări de organizare, necesare dar nu suficiente, dacă nu vom avea în septembrie 2023 și planul-cadru și un curriculum care să fie partea de conținut a acestor schimbări. Degeaba vii și definești acum evaluarea, înainte de a avea un curriculum construit așa cum ne dorim cu toții – și noi, decidenții, și dumneavoastră, presa, și părinții, și elevii, și profesorii.”
Amintim că Sorin Cîmpeanu a anunțat noua structură a anului școlar, care va avea module de învățare de 6-7-8 săptămâni, alternate cu vacanțe scurte, potrivit declarațiilor de presă susținute la finalul ședinței de Guvern.
„Având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”, a precizat Cîmpeanu.
El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu.
Descarcă de aici calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare