Ce ne facem cu Gheboasă

Foto: Dan Tăpălagă

Moraliștii națiunii au de rezolvat o nouă provocare ontologică: Ce ne facem cu Gheboasă? Cum a îndrăznit să lălăie toate spurcăciunile la Untold? De ce i s-a permis să urce pe scenă la un festival de muzică la care tinerii vin de regulă să citească din Kant și Schopenhauer sau să asculte imnuri religioase? Mi-e jenă mie de pudibonderia multora dintre cei care prin tinerețea lor ascultau Paraziții sau BUG iar azi își dau ochii peste cap la Gheboasă cu fraza care le trădează decuplarea totală de generația copiilor lor: Tinerii din ziua de azi…

Nu, tinerii din ziua de azi nu ascultă altfel de muzică decât asculta generația noastră, radical diferită de cea ascultată de milioane de tineri din lumea asta. Numai că trupele lor proscrise nu se numesc Gheboasă, Lil Cagulă sau Rave ci Travis Scott, Tyga, Nikky Minaj sau Iggy Azalea. Mesajele, cam tot alea. A măsura undergroundul sau muzica trap din România, calitatea versurilor sau a liniei melodice, cu șublerul moralității publice este ca și cum ai cere liniște la un festival rock sau mai multă decență la bordel.

Au cântat la același festival Paraziții, BUG și nu s-a mai atacat nimeni. E drept că versurile lor porcoase sună ceva mai inteligent, par să aibă și ceva mesaj, dar, zău, cu asta ne ocupăm la un festival de muzică, cu analiza literară a textelor care-i excită pe tineri? Muzica e muzică, bună sau proastă, cu mesaj sau fără, cu versuri idioate, inepte, revoltătoare sau provocatoare. Fix așa arată un festival, atenție, de muzică, nu de talente poetice.

Dar, da, de acord, când incită la consum de droguri, viol, când mesajele lor devin violent misogine sau rasiste, atunci devin o problemă. Lumea a evoluat, festivalurile s-au civilizat și există metode relativ simple prin care aceste expresii ale răului și urâtului din societate pot fi expuse fără a jigni sensibilitatea celorlalți. Văd că organizatorii Untold își bat acum capul dacă să interzică sau nu trupele trap gen Gheboasă și se muncesc să găsească un echilibru între libertatea actului artistic și impactul mesajului asupra tinerilor, încearcă tot felul de justificări, că n-au cântat pe scena principală, ci pe una secundară. Mai spun că festivalul expune toate genurile muzicale, curentele în vogă iar cui nu-i place să se mute la altă scenă.

Citește editorialul integral pe G4Media.ro.
Exit mobile version