Numărul elevilor care iau burse de merit scade cu 185 de mii, iar bugetul pentru bursele de merit scade cu 35%, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale prezentate de Ministerul Educației în ultimul an, dar evitate în cel mai recent comunicat pe această temă.
- Aceasta nu este o pledoarie pentru burse și nici o discuție pe fond, dacă pragul stabilit arbitrar de Ministerul Educației, indiferent cine l-a propus sau nu, este corect sau adecvat, ci este doar o analiză a situației statistice, pe baza datelor publicate de Ministerul Educației în ultimul an.
Ministrul Educației a adresat miercuri, într-un comunicat de presă oficial, publicat pe site-ul instituției, următoarea întrebare, „UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?”. Topica și scrierea sunt identice, preluate ca atare din argumentele scrise de Sorin Cîmpeanu pentru trei întrebări la care a răspuns mai întâi în format scris, apoi le-a repetat în studioul Antena 3.
În ultimele 24 de ore, de la publicarea noilor criterii de acordare a burselor școlare, cele mai vehemente reacții au venit de la beneficiarii burselor școlare – elevii. Consiliul Național al Elevilor, apoi Asociațiile elevilor din mai multe județe.
Ce spuneau elevii
Prin modificarea pragului de acordare, de la 8.50 la 9.50, „Ministerul Educației tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educație, printr-un masacru al burselor școlare, care se vor acorda pentru un număr mult mai mic de beneficiari, sub pretextul creșterii mediilor ca urmare a școlii online”, potrivit Consiliului național al Elevilor.
„Este tăiat numărul beneficiarilor de burse de merit, fiind afectaţi sute de mii de elevi din ţară. Astfel, 730.000 de elevi din România rămân fără burse”, scriau în comunicatul lor reprezentanții Asociaţiei Elevilor Constanţa, Asociaţiei Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţiei Vâlcene a Elevilor (AVE), Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţiei Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţiei Elevilor din Timiş (AETm).
Ce le-a răspuns ministrul Sorin Cîmpeanu
„Numărul estimat de beneficiari pentru anul 2022 este de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit (prin luarea în calcul a plafonului de 9.50) și 156.000 de burse de ajutor social. Precizăm că cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020. Deci, a treia întrebare ar fi: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?
Precizăm că, din datele transmise de către inspectoratele școlare, în anul școlar 2021-2022, rezultă că un număr de 753.400 de elevi, reprezentând 53% din numărul total de elevi eligibili pentru burse, au medii cuprinse în intervalul 8.50 și 10, dintre care 346.698 de elevi au avut medii peste 9.50, reprezentând 25% din numărul total de elevi eligibili”.
Explicațiile au fost reluate și verbal în emisiunea Antena 3:
Ministrul „a uitat” cât a putut de mult, în toată argumentația de 958 de cuvinte publicată miercuri seara, să scrie și câți elevi au primit burse de merit în anul 2021, pe baza mediilor de la finalul anului școlar 2020-2021. Datele apar în nota de fundamentare publicată de Ministerul Educației la cel mai nou proiect de HG pentru stabilirea cuantumului minim al burselor, aprobat de Guvern pe 7 octombrie.
Documentul menționa clar acest număr, mult mai mare decât cel din 2020, când bursele erau aprobate de autoritățile locale, nu aveau cuantum minim, iar fondurile erau acordate doar în câteva localități (numărul de 123.472 de elevi cu burse de merit în 2020 a fost folosit de ministru pentru a arăta „creșterea de 3 ori”).
„La finalul anului școlar 2020-2021, numărul total de beneficiari de burse școlare, acordate conform OMECTS nr. 5576/2011, a fost de:
- 2.884 beneficiari pentru bursa de performanță,
- 532.810 de beneficiari pentru bursa de merit,
- 31.857 de beneficiari pentru bursa de studiu,
- 156.038 beneficiari pentru bursa de ajutor social.
Față de estimările realizate de inspectoratele școlare la finalul anului 2020, bazate pe rezultatele anului școlar anterior, s-a observat o creștere a numărului de beneficiari ai burselor de merit cu 152.360 de beneficiari.
Totodată, centralizând datele referitoare la rezultatele școlare ale elevilor pe tranșe de
medie, rezultă un număr de 346.698 elevi care au obținut media anuală mai mare sau
egală cu 9.50”, preciza documentul oficial.
Față de cei 532.810 elevi care au primit bursă în acest an, pe baza mediilor de la finalul anului școlar trecut, în estimarea pentru anul următor școlar, pe care acum o promovează ministrul, și anume 347.000 de burse de merit în anul 2022, există o diferență de 185.810 elevi. Mai simplu spus, prin impunerea noului prag al mediei, cel de 9.50, ar primi bursa de merit (pe baza datelor din anul precedent școlar), cu 185 de mii de elevi mai puțini. Aici este răspunsul la întrebarea ministrului „UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?”.
185.810 elevi înseamnă cu peste 48 de mii mai mulți decât toți elevii din București înscriși în gimnaziu și liceu (137.383, potrivit ISMB), sau 7.432 de clase cu câte 25 de elevi.
Din totalul elevilor care au primit burse de merit în acest an, anul viitor vor fi tăiate bursele prin noua modificare a pragului mediei pentru 35% dintre ei.
Practic, în acest an sunt aproape la fel de mulți elevi care au burse de merit cu numărul total de elevi care vor primi toate tipurile de burse, estimat de ministrul Educației. 537.477, este numărul estimat pentru 2022 – 532.810 este numărul real de elevi cu burse de merit în prezent.
Bugetul pentru bursele de merit ar fi de 532.810 x 200 lei = 106,5 milioane lei/lună (dacă s-ar păstra criteriile din prezent și cuantumul ar crește).
Bugetul pentru bursele de merit estimate pentru anul 2022 va fi de 347.000 x 200 lei = 69,4 milioane lei/lună.
Aici apare și răspunsul la a doua întrebare pusă de ministrul Sorin Cîmpeanu în comunicatul public: „UNDE este SCADEREA fondului de burse?”. Fondul pentru bursele de merit – cele la care se modifică pragul de acordare de la 8.50 la 9.50 – scade cu aproape 35% (34,8%).
- Cuantumul pentru acest semestru este în continuare 100 de lei pentru toate tipurile de burse.
Scurtă istorie a introducerii unui cuantum minim al burselor școlare
Totul a început cu Legea 38 din 2019, al cărei inițiator a fost fostul ministru al Educației Liviu Marian Pop, pe vremea când acesta era senator PSD.
A fost depus proiectul de lege pe 21.02.2018. Pe 13 iunie a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, fără modificări. Prevedea că se modifică Articolul 82 din Legea Educației, iar cuantumul minim al burselor se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.
Pe 19 decembrie 2018 a fost adoptată de camera decizională, Senatul, după care președintele a promulgat-o în ianuarie 2019, când a și intrat în vigoare ca Legea 38 din 2019 (forma promulgată, aici).
Ministrul Educației din acel moment, Ecaterina Andronescu, a pus în dezbatere publică pe 29 mai 2019 un proiect de HG „pentru aprobarea cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, cu frecvență, începând cu anul școlar 2019-2020”.
Avea un articol unic: „Începând cu anul școlar 2019-2020, bursele de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social, de care pot beneficia elevii din învățământul preuniversitar de stat cu frecvență, se acordă în cuantum de 100 de lei. Acestea se alocă din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Sumele alocate acestor drepturi nu pot fi mai mici de 100 de lei”.
- Pe 9 septembrie 2019, cu o oră înaintea ședinței de guvern în care ar fi trebuit să fie adoptat acest proiect, în această formă cu 100 de lei cuantum minim, documentul a fost modificat și a fost scoasă suma din text.
Atât de rapidă fusese schimbarea, că premierul Viorica Dăncilă nu a avut timp să-și modifice discursul și a anunțat că va fi cuantum de 100 de lei – o gafă de proporții. Guvernul a retras declarațiile atât ale premierului cât și ale purtătorului de cuvânt care anunțase măsura la briefingul de presă de după ședință.
De fapt Guvernul aprobase un cu totul alt proiect de HG, unul care prevedea: „Cuantumul minim este cel stabilit de autoritățile administrației publice locale, aflat în plată în anul școlar 2018-2019. Autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot stabili un cuantum mai mare al burselor, în funcție de posibilitățile financiare ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale”.
Cuantumul de 100 de lei a fost aprobat de Guvernul Orban, cu Monica Anisie la ministerul Educației, un an mai târziu, pe 4 decembrie 2020, după aproape doi ani de la adoptarea în Parlament a legii.
Discuția din debutul ședinței de Guvern de la acel moment a fost următoarea:
„Ludovic Orban: Doamna ministru Anisie, suntem pregătiți cu hotărârea de guvern?
Monica Anisie: Da, domnule prim-ministru, suntem pregătiți să introducem pe lista suplimentară a ordinii de zi a ședinței de astăzi a proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar, burse care se acordă în anul școlar 2020-2021.
Ludovic Orban: Care e cuantumul minim stabilit? Că aţi văzut că în localități sunt… fiecare după consideră primarul.
Monica Anisie: Exact. Pentru prima dată stabilim un cuantum minim de 100 de lei, autoritățile publice locale putând să suplimenteze pentru acordarea burselor acest cuantum.
Ludovic Orban: Da, e importantă decizia. Vă mulțumesc, doamna ministru!
Monica Anisie: Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Putem introduce pe ordinea de zi.
Ludovic Orban: Sigur! De acord cu introducerea pe ordinea de zi. Chiar era o măsură așteptată, am și avut discuții cu asociații ale elevilor privitoare la această temă și ei au susținut adoptarea acestui sistem de a avea un cuantum minim al bursei, astfel încât să nu existe toate discriminările care există la ora actuală, de la localitate la localitate. Mulțumesc, doamna ministru!”
După ședință, cancelarul Ionel Dancă sublinia că este o măsură a guvernului liberal: „prin această Hotărâre de Guvern, guvernul liberal instituie un cuantum minim al burselor școlare de 100 de lei pe lună pentru un elev, finanțat de la bugetul de stat, din sumele defalcate de TVA care se acordă unităților administrativ-teritoriale cu această destinație”.
Ministrul Cîmpeanu a preluat subiectul, a ieșit în declarații publice succesive despre cum peste 50% dintre elevii din România ar trebui să aibă burse de merit în acest semestru fiindcă „au medii peste 8.50”.
„Dacă în urmă cu 1-5 ani, numărul elevilor care aveau note, medii peste 8.50, era 10% să spunem, acum, la finalul anului 2020-2021 numărul elevilor cu note, medii peste 8.50 a fost de peste 50%. Dacă cineva ne poate convinge că învățământul din România stă atât de bine încât peste 50% din elevi merită să aibă burse de merit, înseamnă că nu mai avem mare lucru de făcut în sistemul de educație din România pentru că stăm foarte bine”, a declarat Cîmpeanu.
Ministrul Educației a criticat constant evaluarea făcută de profesori în timpul școlii online. Evaluare care fusese transformată și influențată chiar de predecesoarea sa la minister, Monica Anisie, prin eliminarea tezelor și apeluri publice la o evaluare „prietenoasă”, mergând chiar până la a le sugera profesorilor că în anul 2020 nu vor lăsa elevi corigenți. Câteva dintre aceste influențe directe ale fostului ministru asupra evaluării elevilor pot fi recitite aici:
- 22 aprilie 2020: DOCUMENT Regulile de predare online: Profesorii, obligați să preia feedback de la părinți și elevi
- 23 aprilie 2020: “Cu acordul elevului sau al părintelui”, nota poate fi trecută în catalog
- 5 mai 2020: Cadrele didactice să se axeze pe promovabilitate și să primească acordul părinților pentru calificative – învățătorii din Sibiu, după o întâlnire online cu ministrul Educației
- 7 mai 2020: Dacă media din primul semestru este sub 5, cadrul didactic împreună cu elevul sau familia elevului va stabili modalitatea în care ar putea să dea o lucrare. Deci nu contează media pe semestrul I, ci nota pe care o va lua la această lucrare – Monica Anisie
- 10 mai 2020: Anul fără niciun corigent. Anisie: dacă pe primul semestru copilul are o medie sub 5, nu supunem copilul unui risc. Îi dăm posibilitatea să dea o lucrare care elimină media de pe semestrul I
În acest context, Cîmpeanu a anunțat creșteri „de cinci ori” pentru bursa de performanță, „dublarea” cuantumului minim pentru cea de merit și pentru bursa socială, iar la adoptarea hotărârii de guvern a anunțat și o parte din noile criterii de acordare, implicit creșterea pragului pentru bursa de merit.
Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Nina Vasile
Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi
Redacția
Matei Pop
Mandita Baias
7 comments
Cand vine vorba despre bursele scolare,despre mediile mai mari din perioada online-ului,se pare ca sunt scosi tapi ispasitori elevii.Este vina lor ca au primit note mai mari pentru ca parte dintre cadrele didactice (nu putine) n-au fost in stare sa faca fata situatiei.Acele cadre didactice si-au primit salariul,sau nu?Se face referire doar la elevi cand este vorba de rezultate mai slabe,dar de la ei porneste problema?Cadrele didactice sunt sanctionate pentru aceasta situatie,sunt remunerate in functie de performante??
Am constatat că nu mai disting clar intre noul înțeles al termenilor ”creștere” și ”scădere” și atunci mi-am permis să fac un mic studiu privind motivele care au stat la baza modificării criteriilor de acordare a burselor școlare care vor conduce la ”creșterile” anunțate de domnul ministru. Aș putea crede că nu s-a informat suficient, pentru că nu domnia sa a emis ordinele din aprilie – mai 2020. Mă așteptam insă să nu-i pedepsim pe elevii care, în condițiile impuse de pandemie, într-un on-line neașteptat, au ținut pasul cu școala. Nu e vina lor că nu au dat teze, iar ”evaluarea prietenoasă” s-a făcut fără lucrări scrise, fapt ce, logic, le-a generat o creștere a mediilor generale. Ca să înțeleg în întregime dinamica fenomenului de ”creștere” la care s-a făcut referire, cred că trebuie luat în seamă și ordinul dat în mai 2020 care anula Calendarele Activităților Educative Naționale (cu sau fără finațare), Regionale / Interjudețene si Municipale, precum și Olimpiadele școlare pe discipline sau Olimpiada sportului școlar. De ce fac referire la acestea? Pentru că este știut că premiile obținute de elevi la Olimpiadele și concursurile școlare organizate (finanțate) de Ministerul educației au stat la baza BURSELOR DE PERFORMANȚĂ. Nu cumva diminuarea drastică a numărului de burse de performanță a condus la creșterea reală a numărului de burse de merit? Cine lua burse de performanță? Nu tot elevii cu medii mari cărora nu li s-au mai recunoscut premiile obținute la concursuri și festivaluri organizate după emiterea ordinului din mai 2020, fapt ce a condus la o scădere substanțială a acestor burse acordate în anul școlar 2020 – 2021 (când au mai apucat câteva concursuri) și la o scădere drastică în 2021 – 2022 a burselor de performanță? Nu tot acești elevi s-au încadrat astfel la bursa de merit și … iată un motiv real, de sus în jos, care a generat ”creșterea” care l-a speriat pe domnul ministru?!? Să concluzionăm oare că dacă scăderea numărului performerilor le-a reușit, atunci pot impune și scăderea numărului elevilor merituoși printr-o creștere clară a pragului mediei la 9,50? Să mai aduc în discuție și ce înseamnă bursa de studiu la care făcea trimitere domnul ministru, ca o supapă, ca o compensație? Cunoscătorii știu că aceasta este condiționată nu doar de media minimă, ci și de venitul pe membru de familie. Sau în curând veniturile familiilor vor fi ”crescute” și ele astfel încât elevii cu medii sub 9.50 care pierd bursa de merit să poată lua bursa de studiu?!? … Ce să mai înțeleg?!? …
Sunt de acord cu faptul ca regulile jocului nu ar trebui schimbate in timpul jocului , cum dealtfel am mai spus ca nu apreciez in nicio masura prestatia Ministerului si a ministrilor invatamantului , dar va pot spune cu certitudine ca nu am idei preconcepute , asa cum afirmati.Traiesc in realitatea scolii si nu aveti cum sa ma contraziceti atunci cand afirm ca nivelul de pregatire si de performanta al elevilor este in scadere , ca elevii nu mai au interes pentru un invatamant neatractiv , ca o medie de 8.50 se obține destul de usor , doar cu mediile de 10 si 9 din a doua pagina a catalogului , pe cand la disciplinele de examen mediile pot fi chiar de 6 .Nu sunt impotriva burselor obtinute pe merit sau sociale , dar daca e sa punem intrebari pot intreba si eu , desi nu -mi raspunde nimeni , de ce elevilor din ciclul primar nu se dau burse ,nici macar sociale? Oare ei nu au merite? Sunt multe de spus si nu imi doresc sa le dezbat aici , doar am un punct de vedere personal si in cunostinta de cauza.
Domnule profesor Virgil,
Tot respectul pentru vechimea dvs in domeniu. Eu pot sa va spun, ca parinte, ca fiica mea, eleva performanta in tot parcursul ei scolar, actualmente eleva intr-un liceu de top 3 in Bucuresti, s-a demotivat spunand ca: daca stiam ca se intampla asa cu bursele nu ma mai agitam (invatam) la toate obiectele, unele neesentiale pentru viitoarea sa profesie. Stiti ca sunt colegi de-ai dvs rupti de curicula, la materiile carora oricat ar invata un copil, pragul de 9:50 este cvasi improbabil de atins, iar stress-ul nu justifica efortul pentru viitorul profesionst, care se formeaza acum. Astfel un copil mult peste medie, in loc sa-l incurajezi inclusiv material, il demotivezi. Este de observat un interesant management al resurselor practicat de dl ministru, care intr-un trecut nu prea indepartat tinea cu plagiatorii. Acum vine si ne arata noua si copiilor (viitori votanti!) cum se face performanta in invatamantul romanes. Asa s-au taiat bursele, ajutoarele pentru handicapati (Sa traiasca olimpicul Nicusor!), in schimb acordam pensiile speciale nemeritate pentru: politicieni, politie, armata, administratie locala, etc. O asa Romanie va doriti dle profesor, pentru copii nostri? Roata istoriei se-nvarte.
Ce mai ofera Ministerul Educatiei, asa ca si modificari?
Elevii romani sunt inca buni la invatatura, chiar si in conditii modeste.
In ziua de azi se pune accentul doar pe modificari..traiul fiind doar pentru unii minimalist. Deci, crieriile diferentiale nu sunt nuantate pe valori, ci pe rezultate.. trist..
Aveti dreptate partial, domnule profesor Virgil, dar imi permit o singura observatie :
nu inteleg de ce se schimba regulamentul “in timpul jocului”, recte in mijlocul anului scolar ?!!?
Intelege toata lumea rationala ca e pandemie, ca sunt uriase probleme cu finantele bugetare, dar haideti sa acceptam domnia legii, asa cum este ea stabilita de politicieni,
macar un an intreg si sa aplicam noile prevederi incepand cu anul scolar 2022 -2023 !
Dumneavoastra porniti cu idei preconcepute ” dar oare este real ca un numar atat de mare de elevi au medii peste 8.50?”, este posibil sa fie adevarat in unele locuri, dar in alte scoli exigentele sa fie superioare.
Iar atata timp cat “negocierile pentru notele mai mari” raman in anonimat sau la nivel de barfa, toti suntem raspunzatori si fara relevanta in context legal.
Haideti sa introducem si in sport , de pilda, eliminarea prelungirilor si trecerea la 11 metri ,la fotbal, deoarece televiziunile care platesc echipele de pretutindeni au pierderi la publicitate in acest an. Sau la fel si in tenis, baietii sa nu mai joace cinci seturi, ci doar trei, ca fetele. Samd
Sunt cadru didactic cu o vechime suficient de mare si o experienta pe masura si nu pot sa laud prestatia Ministerului si nici a ministrilor care s au tot perindat si au schilodit cum au putut ei mai bine invatamantul romanesc , dar nu impartasesc nici argumentele elevilor si parintilor care critica ridicarea pragului de acordare a burselor.As fi de acord daca sistemul de evaluare ar fi unul performant ,unitar si echitabil , ori stim foarte bine ce diferente fabuloase sunt in notarea de la o unitate scolara la alta sau de la o scoala din urban fata de una din rural si acest lucru se vede foarte bine in urma examenelor de evaluare nationala care au aratat cat de mult a scazut media de admitere la licee si mai ales la cele reprezentative.Nu am nimic impotriva copiilor cu rezultate reale , dar oare este real ca un numar atat de mare de elevi au medii peste 8.50? Si daca este real de ce avem rezultate atat de slabe la admitere si bacalaureat? Nu stiu , dar mi se pare ca se cheltuiesc banii degeaba pentru ca nu am vazut vreun progres real ci doar vanatoare si negocieri pentru note mai mari.