Ce le cer elevii partidelor, înainte de alegerile parlamentare: Să introducă educația ecologică la orele de biologie, să restructureze Casele Corpului Didactic, clase de maximum 25 de elevi

R.P.

4 ani ago

Introducerea unui modul de educație ecologică în programa de la biologie sau chimie, pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă fenomenul schimbărilor climatice, reformarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și gimnazial începând cu anul școlar 2021-2022, restructurarea Caselor Corpului Didactic în livratori “de servicii de formare calitative” – sunt câteva dintre solicitările pe care Consiliul Național al Elevilor le lansează tuturor partidelor politice, înainte de alegerile parlamentare.

Ce înseamnă educația ecologică

Elevii spun că “scopul nostru este ca toate partidele politice să își asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar”.

Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor

“Alegerile parlamentare se apropie și, odată cu acestea, reconfigurarea programului de guvernare și stabilirea unor noi obiective ale următorului Guvern. În acest sens, Consiliul Național al Elevilor lansează cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, obiective care conțin atât o parte de contextualizare, cât și o parte de măsuri concrete pe care decidenții să le includă în programul lor de guvernare. Scopul nostru este ca toate partidele politice să își asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar.

De ce sunt acestea cele mai reprezentative măsuri pe care le putem cere de la partidele politice în an electoral? Partidele politice nu discută cu elevii, deși guvernarea se face și pentru aceștia, întrucât politice educaționale ne afectează în mod direct. Consiliul Național al Elevilor a consultat sute de elevi din întreaga țară prin intermediul unor ateliere de lucru online realizate de consiliile județene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor școlare ale elevilor. Pe modelul Sustainable Development Goals (SGDs) și European Youth Goals (EYGs), am creionat împreună cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, din perspectiva elevilor din România.

1. Burse în toată România

2. Educație pentru sustenabilitate

La nivel global, statisticile sunt destul de clare: schimbările climatice sunt reale, iar ele au loc cu o viteză alarmantă. În România, poluarea cu plastic este un subiect care, până de curând, a lipsit cu desăvârșire de pe agenda publică a decidenților politici.

Pentru a veni în sprijinul soluționării acestei probleme, Consiliul Național al Elevilor propune următoarele obiective:

introducerea unui modul obligatoriu de educație ecologică pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să aibă abilitățile necesare pentru a preda educația pentru sustenabilitate;

implementarea Legii 194/2019 în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România, pentru a asigura finanțarea necesară colectării selective în aceste unități;

școli debirocratizare pe bune – toate documentele de studii, cererile de la secretariatul școlii, precum și actele administrative privind transparența decizională/ instituțională vor putea fi vizualizate online;

utilizarea resurselor educaționale digitale, protejând, totodată, mediul înconjurător prin reducerea consumului de hârtie în școli;

introducerea unui modul de educație ecologică/ educație pentru sustenabilitate în trunchiul comun/ în programa uneia dintre materiile existente (ex.: biologie/ chimie), pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă mai multe despre fenomenul schimbărilor climatice.

3. Planuri-cadru actualizate

În urmă cu doi ani, Consiliul Național al Elevilor a inițiat campania „Planurile-cadru au nevoie de o schimbare reală!”, campanie care s-a bucurat de susținerea a peste 130.000 de cetățeni care solicitau reforma curriculară. La momentul respectiv, vocea elevilor a determinat retragerea planurilor-cadru propuse de Ministerul Educației Naționale, planuri-cadru care nu aduceau schimbarea necesară la nivelul sistemului educațional. Printre solicitările Consiliului Național al Elevilor privind reforma curriculară se numără:

prioritizarea etapelor dezvoltării curriculumului (elaborarea planurilor-cadru să pornească de la profilul absolventului);
planul de învățământ să fie conceput astfel încât să favorizeze anumite ieșiri din sistem (să ne asigurăm că, fie că alege învățământ superior, piața muncii sau altă alternativă, elevul are anumite competențe „pentru viață”);

prioritizarea disciplinelor studiate;

focalizare mai intensă asupra particularităților elevilor;

transferul accentului de pe școală pe elev prin transformarea curriculumului la decizia școlii în curriculum la decizia elevului din oferta școlii;

grupe formate dintr-un număr minim de aproximativ 15 elevi pentru organizarea materiilor din curriculum la decizia elevului din oferta școlii;

plajă mai largă a posibilelor materii „opționale” (educație pentru sănătate, educație juridică, oratorie, gândire critică etc.);

pilotarea unor planuri-cadru specifice în anumite unități de învățământ preuniversitar și monitorizarea impactului acestora asupra elevilor, pe termen mediu și lung, prin implementarea articolului 26 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

prioritizarea formării cadrelor didactice, atât inițială, cât și continuă, în sensul identificării și utilizării unor metode inovative de predare-aprofundare-învățare-evaluare;

îmbinarea metodelor de predare online cu cele offline, astfel încât procesul educațional să fie centrat pe elev și să fie permisă organizarea unor grupe de studiu într-un mod cât mai sustenabil;

transparență în procesul de definitivare a planurilor-cadru și includerea elevilor în toate fazele procesului de reformă curriculară;
reformarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și gimnazial, astfel încât acestea să fie implementate începând cu anul școlar 2021-2022. Este de reținut faptul că legea privind scăderea numărului de ore la gimnaziu trebuie implementată de urgență, iar reforma curriculară pentru învățământul liceal nu mai poate fi tergiversată.

4. Formarea cadrelor didactice – profesori mai pregătiți!

Studiile de specialitate din domeniul științelor educației relevă faptul că una dintre componentele principale ale unui act educațional de calitate este formarea inițială și continuă a cadrelor didactice.

„O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de formare iniţială, stagiatură şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult decât oricând pentru a răspunde cerinţelor actuale ale profesorilor şi ritmului schimbării aflat în creştere, precum şi noilor cerinţe pe care aceştia le vor întâmpina pe parcursul vieţii profesionale.” (Şerbănescu, 2011)

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor propune următoarele obiective pentru următorul program de guvernare:

formarea de calitate a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, prin implementarea masteratului didactic în universitățile din România;

restructurarea Caselor Corpului Didactic, astfel încât acestea să devină cu adevărat un livrator de servicii de formare calitative, racordate la nevoile unui profesor din sistemul educațional actual;

profesionalizarea carierei didactice și dezvoltarea politicii privind etica în profesia de cadru didactic, monitorizarea implementării codului cadru de etică pentru personalul didactic și a legislației în vigoare;

formarea profesorilor astfel încât aceștia să încurajeze gândirea critică și să utilizeze metode inovative de predare, iar simpla dictare a unui text din manual să nu mai reprezinte o practică întâlnită în unitățile de învățământ preuniversitar din România;

operaționalizarea unui mecanism de mentorat între profesori (de exemplu, profesorii cu rezultate excepționale pot pregăti profesori care predau în mediile defavorizate). Acest mecanism trebuie dublat de o finanțare corespunzătoare;

introducerea feedbackului semestrial pentru cadrele didactice oferit de către elevi în metodologia privind evaluarea personalului didactic;
decontarea integrală, de către unitățile de învățământ, a cursurilor de formare a cadrelor didactice, pentru a facilita participarea acestora.

5. Consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii

Printre cele mai frecvente solicitări ale Consiliului Național al Elevilor se numără asigurarea cadrului necesar elevilor pentru a-și alege un parcurs în învățământul universitar și pentru a fi integrați corespunzător pe piața muncii.

În acest sens, pornind de la conținutul planurilor-cadru pentru ciclul liceal, care deseori lasă elevii fără o perspectivă de viitor cu privire la domeniul în care și-ar dori să activeze, consilierea și orientarea în carieră joacă un rol vital pentru aceștia.

„Informarea şi consilierea profesională reprezintă orice informaţie şi/sau sprijin specializat oferit unei persoane cu privire la: alegerea unei ocupaţii, progresul într-o ocupaţie, adaptarea la o ocupaţie care se modifică, schimbarea ocupaţiei sau orice alte probleme legate de o profesie (modalităţi de menţinere a locului de muncă ).”, conform art. 7 din Anexa II la Ordinul comun MECTS – MMFPS nr. 4469/ 12.06.2012 – nr.1804/ 03.07.2012.

Art. 11 prevede faptul că „serviciile de consiliere și orientare din învăţământul preuniversitar sunt asigurate prin:

1.a) cabinetele şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică, centrele şcolare de educaţie incluzivă, coordonate de către Centrele Judeţene de Resurse şi de Asistenţă Educaţională;

b) programele şcolare specifice ariei curriculare „Consiliere şi orientare”;

2.c) programe specifice de consiliere şi orientare în carieră organizate de unităţile de învăţământ în parteneriat cu alte instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale.”

În România elevii de liceu au acces la servicii de orientare profesională, dar există puţine informaţii cu privire la măsura în care se apelează efectiv la consiliere sau la cât de utile sunt considerate serviciile respective.

Conform Raportului privind implementarea Statutului Elevului în anul școlar 2018-2019, realizat de Consiliul Național al Elevilor, la întrebarea „Au existat, în ultimul an, mai multe ore de dirigenție la care ai făcut o altă oră decât cea de consiliere personală/profesională?”, 54,7% dintre respondenți au afirmat că da. Astfel, ne manifestăm certitudinea că în foarte multe unități de învățământ preuniversitar din România, ora de dirigenție este adesea înlocuită de o oră în plus în care se studiază materia de specialitate a profesorului diriginte, fără a se valorifica importanța dezvoltării personale și profesionale a elevului.

De asemenea, același raport arată că procentul elevilor care știu de existența posibilității de a beneficia de consiliere școlară și psihologică în școală în mod gratuit este de doar 74,4%.

În vederea consilierii și orientării în carieră a elevilor, propunem următoarele măsuri:

modificarea legislației în vigoare cu scopul scăderii numărului de elevi și preșcolari alocați unui consilier psihopedagogic;

suplinirea posturilor libere de consilieri psihopedagogici din școli cu resursă umană din partea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională;

valorificarea oportunităților de colaborare între instituțiile de învățământ și experți în domeniul consilierii și orientării în carieră, dar și entități care se ocupă cu activități specifice;

creșterea colaborării dintre mediul preuniversitar și cel universitar, în vederea identificării unor metode de facilitare a tranziției;

formarea corespunzătoare inițială și continuă a cadrelor didactice care îndeplinesc rolul de consilier psihopedagogic;

colaborarea școlilor cu instituții/ firme/ companii/ etc. în vederea oferirii oportunităților de practică pentru elevi, mai ales în perioade precum „Școala altfel”;

încurajarea participării elevilor la târguri de joburi/ facultăți.

6. Un sistem educațional finanțat corespunzător

Subfinanțarea educației din România are implicații reale în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale din România. Suntem de părere că partidele politice trebuie să își asume educația ca fiind prioritară pentru următorul buget de stat și tindem către alocarea unui procent semnificativ din PIB pentru educație, care să fie corelat cu media europeană, nicidecum sub aceasta.

Propunerile Consiliului Național al Elevilor privind finanțarea învățământului preuniversitar:

un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanțelor Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea costului standard per elev;

crearea unui pachet extins de servicii (masă caldă în școli) și echipamente (rechizite, dispozitive electronice), astfel încât toți copiii să participe la învățare;

asigurarea accesului la educație digitală pentru fiecare elev și pentru fiecare profesor din România, prin garantarea infrastructurii necesare achiziționate centralizat, astfel încât educația să se digitalizeze echitabil;

costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum și pentru elevii din mediul rural; de asemenea, este relevant să se asigure, din finanțarea de bază, fondurile pentru materialele didactice necesarea procesului educațional în învățământul vocațional, profesional și tehnic;

administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în oferirea finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat în parametri normali;

implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;

interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit școlii de către elevi sau părinți prin eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția directorului unității de învățământ preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de comunicare către membrii comunității școlare;

administrația publică locală va garanta servicii de pază și protecție în fiecare școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;

acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;

respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50%;

respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât și a celei privind siguranța călătorilor.

7. Învățământ centrat pe elev

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, elevul este beneficiarul primar al sistemului de învățământ preuniversitar din România. În ciuda acestui fapt, de cele mai multe ori, drepturile și interesele elevilor nu sunt avute în vedere atunci când se iau decizii care îi privesc în mod direct.

Consiliul Național al Elevilor consideră că este esențial ca în mijlocul procesului decizional din domeniul educațional să se afle elevul, în calitate de beneficiar primar al sistemului de învățământ.

În acest sens, propunem următoarele măsuri:

feedbackul semestrial formulat de elevi pentru cadrele didactice ar trebui să devină o componentă esențială în evaluarea profesorilor, pentru a crește gradul de transparență a evaluării și pentru a asigura calitatea actului didactic;

rute flexibile de învățare – posibilitatea de a învăța prin diferite metode, fără discriminare, posibilitatea de a parcurge o rută de învățare care să permită mobilitatea elevilor între filiere și unități de învățământ;

programe de pregătire suplimentară pentru elevii care nu țin pasul cu programa școlară: centrarea metodelor de predare pe interesele și nevoile acestor categorii de elevi;

implicarea reală a elevilor în procesul decizional – în consiliile de administrație ale școlilor și inspectoratelor școlare județene, în comisiile școlare și în stabilirea profesorilor diriginți de la clase;

implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii – elevul să aibă posibilitatea de a-și alege materiile opționale pe care dorește să le studieze, iar acestea trebuie organizate cât mai flexibil, pe grupe de elevi, facilitate fie de către personalul didactic specializat, fie de persoane externe mediului școlar, de exemplu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale;

măsuri remediale pentru elevii aflați în dificultatea de a parcurge anumite conținuturi, regândirea sistemului de corigențe în sensul în care elevii proveniți din mediile dezavantajate să poată avea acces la pregătire suplimentară pe perioada vacanței de vară;

promovarea oportunităților de învățare nonformală, extrașcolară, militarea pentru ca școlile să poată accesa linii de finanțare competitivă în vederea fondării unor huburi de învățare în școli, cu sprijinul municipalității și al mediului privat;

flexibilizarea programei școlare, militarea pentru autonomie la clasă, orientarea programei și a metodelor de predare-aprofundare-învățare-evaluare către nevoile și intereselor elevilor;
investiția în clase de maximum 25 de elevi, pentru o centrare reală a metodelor de predare pe interesele elevilor.

8. Transport gratuit pentru elevi

Conform rezultatelor din Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național în anul școlar 2017-2018, realizat de către Consiliul Național al Elevilor, există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se decontează decât un procent din prețul real al abonamentului, după cum urmează:

41% beneficiază de decontarea a mai puțin de 30% din costul real al abonamentului;
39% primesc între 30-50% din suma plătită operatorului de transport;
4% beneficiază de decontarea a 50-70%;
3% primesc între 70-99% din costul real al abonamentului;
13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontarea integrală a costurilor de transport.

Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național aferent anului școlar 2018-2019 ne arată că 13,2% dintre elevii respondenți nu beneficiază deloc de decontarea navetei.

Astfel, se poate observa că un procent alarmant de 80% din totalul respondenților navetiști beneficiază de decontarea a mai puțin de jumătate din costurile reale de transport, în contextul în care unui procent de 100% dintre elevii care fac naveta ar trebui să i se deconteze costurile în mod integral.

În România, 380.000 de copii cu vârsta între 3-17 ani nu urmau nicio formă de învațământ la începutul anului 2019. 38,1% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiții de deprivare materială severă, conform Eurostat. Investițiile autorităților în educație sunt minime: în perioada 2012 – 2014, perioadă pentru care datele sunt disponibile, România a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeană din punct de vedere al cheltuielilor pentru educație ca procent din PIB. Pentru a interveni în diminuarea acestui fenomen este nevoie de eforturi susținute, pe termen lung, care să acopere nevoile copiilor atât pe plan educațional, dar și social (conform organizației naționale Salvați Copiii).

În 2015, Guvernul României își asumă Strategia Guvernamentală pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Obiectivul Strategiei este reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii cu șase procente, de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020, atingând astfel ținta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020. În 2013, rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 17,3%, ceea ce a plasat România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, singurele țări cu rată mai mare fiind Italia, Portugalia, Spania și Malta.

Fără dar și poate, transportul gratuit al elevilor trebuie operaționalizat cu profesionalism de către următoare guvernare, drept care reprezentanții elevilor din România solicită:

transformarea decontului aferent cheltuielilor de transport în transport gratuit pentru orice elev din România. Una dintre primele măsuri care trebuie adoptate de viitoarea guvernare este crearea cadrului normativ și asigurarea resurselor necesare pentru ca fiecare elev din România să poată călători gratuit pe toate mijloacele de transport: local, județean, feroviar, naval;
introducerea transportului în sfera serviciilor publice, pentru ca elevii să poată beneficia de facilități, iar Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 să fie pus în aplicare în toate comunitățile din România;
asigurarea gratuității în cadrul serviciilor de transport pentru elevi, prin următoarea modificare și completare a Legii educației naționale nr. 1/2011:

Articolul 69

Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 84 alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic. Gratuitatea este asigurată de către autoritățile administrației publice locale, prin subvenționarea operatorului de transport conform Legii nr. 92/2007.

(2) Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul de interes public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ.

La articolul 84 alin. (3)-(3^4) se abrogă.
La articolul 104 la alineatul (2) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (2);
La articolul 105 alineatul (2), literele e) și e1) se abrogă.

9. Sistem educațional accesibil pentru toți elevii

Potrivit celui mai recent raport Eurostat, România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar. Pe tristul podium, alături de noi se află Malta și Spania. La polul opus, țările cu cea mai mică rată sunt Croația, Lituania și Slovenia.

La nivelul UE s-au propus o serie de măsuri pentru reducerea acestei rate și s-au acordat (și încă se acordă) finanțări europene pentru proiecte dedicate acestei probleme. În România însă, în zece ani, conform datelor Eurostat, rata abandonului școlar a crescut de la 17,9% în 2006 la 18,5% în 2016.

Principalul motiv al abandonului școlar este reprezentat de lipsa de accesibilitate a sistemului educațional românesc. Mulți părinți nu își permit să cumpere materialele necesare copiilor lor pentru a avea parte de o educație corespunzătoare sau nu le pot asigura transportul până la școală. Se observă, de asemenea, în continuare fenomene precum bullyingul, discriminarea pe diferite criterii, violența în școli.

Pentru a combate aceste fenomene și a crește nivelul de accesibilitate al sistemului de învățământ, Consiliul Național al Elevilor înaintează următoarele propuneri:

toate școlile din România trebuie să devină medii de învățare prietenoase pentru elevii cu dizabilități și/ sau cei cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin garantarea infrastructurii necesare;
formarea inițială și continuă pentru toate cadrele didactice din România în vederea utilizării unor metode de predare-învățare inovative și incluzive;
asumarea ca politică națională, la nivelul tuturor instituțiilor statului: „Fiecare copil merge la școală!”, cu concursul autorităților locale, care au îndatorirea de a garanta bunăstarea elevilor și participarea lor la viața școlară la nivel comunitar;
realizarea unor resurse educaționale deschise și gratuite, accesibile copiilor cu dizabilități;
monitorizarea activității profesorilor de sprijin și oferirea unor sporuri financiare pentru aceștia;
toleranță zero la discriminare în școli. Școlile trebuie să reprezinte spații sigure de învățare pentru orice elev, indiferent de sex, dizabilitate, rasă, etnie, naționalitate, orientare sexuală, identitate religioasă;

10. Digitalizare echitabilă a educației

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competențe digitale. În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, Bulgaria (38%) fiind pe locul al doilea, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe, România fiind și de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% în dreptul acestui indicator. La testele PISA din 2018 România a fost singura țară din UE, într-un grup restrâns de 8 state, care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul.

În prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii României sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii sau se confruntă cu deprivarea materială ori cu un nivel scăzut al veniturilor (de ex. pentru o familie cu doi părinți și doi copii, un venit sub 1946,7 lei/lună).

În acest context, nu putem vorbi cu adevărat de digitalizare echitabilă a educației fără un pachet complet de măsuri care să aibă ca efect accesibilizarea sistemului de învățământ din România prin digitalizare, fără a uita contextul socio-economic din țara noastră.

Solicităm, așadar, întreprinderea următoarelor măsuri:

achiziționarea device-urilor necesare pentru realizarea educației online și livrarea acestora către familiile provenind din mediile defavorizate prin aplicarea L327/2020, inițiativă legislativă adoptată de Senatul României, camera decizonală;

colaborarea cu administrația publică locală în vederea asigurării accesului la rețele de Internet;

crearea și operaționalizarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning, prevăzute la articolul 70 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

crearea și operaționalizarea Catalogului școlar online la nivel național, gratuit pentru fiecare școală;

monitorizarea impactului acestui program social astfel încât fiecare elev și fiecare cadru didactic se poate conecta la Internet și poate continua procesul de învățare, independent de locul în care aceștia se află;

formarea inițială și continuă a tuturor cadrelor didactice, astfel încât acestea să dispună de următoarele competențe: livrarea conținuturilor într-un mod digital și interactiv, competențe digitale de bază, utilizarea instrumentelor online disponibile pentru a digitaliza procesul instructiv-educativ, încărcarea tuturor suporturilor de curs în format digital, managementul eficient al situațiilor de criză și comunicarea strategică în acest sens;

preluarea modelelor de bune practici de la ONG-uri în vederea asigurării unui proces echitabil de digitalizare în comunitățile din mediul rural și în zonele defavorizate;

crearea unor module online care pot fi parcurse de elevi (manualele digitale există deja, însă, drept o măsură complementară, este necesară elaborarea acestor module care să conțină exerciții, scheme, infografice prietenoase pentru elevi);

creșterea gradului de coeziune dintre elevi, părinți și profesori prin conectarea folosind instrumentele digitale (ședințe cu părinții în regim de videoconferință, notificări cu privire la parcursul educațional, consultări regulate);

desfășurarea unor programe remediale pentru elevii cu capacități reduse de învățare și/sau rezultate slabe la învățătură prin intermediul mecanismelor online;

garantarea accesului la digitalizarea educației și pentru elevii cu dizabilități, prin utilizarea unor instrumente specifice și finanțarea corespunzătoare a unui program social în acest sens.

Întregul conținut al acestui program se regăsește pe pagina web a Consiliului Național al
Elevilor, la adresa https://bit.ly/3gzFIcw.“