Ce înseamnă școala deschisă în pandemie, în Franța, exemplul preferat al ministrului Cîmpeanu în contextul redeschiderii dorite în România? Trei perspective: părintele, regulile, decidenții

Școile franceze au fost permanent deschise pe parcursul acestui an școlar, în pofida unor presiuni constante de a fi închise, din cauza pandemiei. De o săptămână, ministrul Sorin Cîmpeanu dă constant drept exemplu situația din Franța în contextul pregătirilor de redeschidere a școlilor din România, care, potrivit planificării guvernului, ar urma să se petreacă pe 8 februarie. Între timp, pe măsură ce în Franța situația epidemiologică rămâne foarte gravă, guvernul este din nou confruntat cu presiuni puternice să închidă, totuși, școlile, după exemplul altor țări precum Germania sau Marea Britanie, care le-au închis, după ce le-au ținut deschise în toamnă. Ce se întâmplă, la urma urmei, cu școlile din Franța, modelul aparent preferat al ministrului român al Educației?

• Edupedu.ro vă prezintă situația din trei perspective: ce spune părintele, ce măsuri de siguranță impune sistemul de învățământ, cum arată dezbaterea publică pro și contra închiderii școlilor

Care sunt regulile

Școlile franceze și-au desfășurat activitatea în mare parte “normal”, însemnând că elevii s-au dus în continuare la școală, cu efectiv complet în clase. Excepție au făcut, în ultima perioadă, clasele de liceu, care și-au desfășurat activitatea în mod hibrid – jumătate la școală, jumătate online. Măsurile au fost, în mare parte, similare cu cele aplicate în septembrie-octombrie și în România, mai puțin cu dispozitive de “plexiglas” și cu mai multă severitate în aplicare. Iar modelul hibrid, pe care ministrul român al Educației nu îl agreează, a fost introdus cu întârziere, doar la nivelul liceelor.

“Normal” înseamnă respectarea unor reguli clare, capabile să mențină o distanțare cât mai mare între grupurile de elevi, dar nu neapărat între elevii din aceeași clasă. Ce spun aceste reguli? 

Conform normelor publicate de Ministerul francez al Educației, actualizate în noiembrie:

• Cea mai importantă regulă este obligativitatea purtării măștii pentru toți elevii de peste șase ani și pentru personalul școlar.
• Părinții sunt responsabili ca elevii cu febră sau cu simptome asociate Covid-19 să nu meargă la școală. Nici profesorii, nici elevii care au cazuri de Covid printre contacte nu merg la școală.
• Distanța fizică între elevi, în școli, ar trebui să fie de minim un metru, dar nu este obligatorie între elevii din aceeași clasă, ci are valoare de recomandare. 
• Este evitat, în schimb, contactul apropiat între elevii din clase diferite. Care au acces separat în spațiile școlii.
• Sunt aplicate permanent regulile de igienă – spălat pe mâini, evitarea contactelor fizice directe, strănutul sau tușitul în încheietura mâinii.

Lista completă a măsurilor de igienă și distanțare publicată de minister

La mijlocul acestei luni, protocolul de siguranță în școli a fost întărit cu măsuri suplimentare:

• Restricții în cantinele școlare, loc de intersectare a diverselor clase și grupe de elevi
• Suspendarea activităților sportive în spații interioare
• Creșterea testării în rândul elevilor și a personalului școlar

Autoritățile au anunțat că testarea vizează un milion de elevi și profesori pe lună. În plus, s-a decis extinderea perioadei în care elevii de liceu sunt obligați să facă școală după model hibrid.

Impresiile unui părinte

Marian Ionescu este un român ai cărui copii merg la grădiniță în Franța. El a studiat, între altele, pedagogia Waldorf, se prezintă ca trainer în comunicare și fondator al unui proiect cultural în România și a transmis recent Edupedu.ro experiența învățământului francez în pandemie, cu care arată că a intrat în contact prin intermediul educației copiilor:

Cum prezintă Marian Ionescu această experiență, pe care o compară, pe alocuri, cu situația din România:

• “Deschiderea școlii a fost o decizie de politică națională”, în care autoritățile și-au asumat răspunderea, iar măsura a fost anunțată personal de Macron, după perioada de carantină din prima jumătate a anului trecut. “Deschiderea a fost făcută, însă, descentralizat, în funcție de culoarea regiunii și specific (fiecare regiune a avut puterea de decizie în funcție de specificul zonei și de incidența cazurilor) (…) Deschiderea s-a făcut în funcție de cât de repede s-au adaptat școlile”, arată părintele.

Potrivit acestuia, cantinele au fost problema cea mai mare: “Copiii sunt la școală de dimineața până la 4-5 după-amiaza, asta înseamnă că toți au masă caldă la cantină. Siguranța alimentară a fost creată greu, cu fonduri uriașe investite: spații și circuite pentru distanțare, dezinfectare. Copiii erau obișnuiți cu autoservirea, care nu a mai fost posibilă, s-a implementat sistemul servirii elevilor direct la masă, asta însemnând personal suplimentar.”

Scrie părintele:

• “Închiderea unei școli se face individual, doar pe baza deciziei sanitare, pe criterii stricte și pe caz individual. Principiul acesta face ca până acum să aibă doar școli/clase izolate închise temporar, nu regional sau național. (…)”
• “(…) Pe lângă discursul politic, decizia a avut în spate și studiile specialiștilor pe perioada din primăvară, conform cărora în timpul carantinei din martie-mai a crescut foarte mult inegalitatea de acces la educație și inegalitatea socială.  Nu se poate învăța în apartamente insalubre, în familii numeroase, în zone cu internet prost, în familiile sărace, medii cu educație scăzută, toate astea nu pot asigura un mediu propice de învățare. În plus, profesorii au declarat, neoficial, că la cursurile online ”au pierdut pe drum” circa o treime din clasă (…)”.
• “Testarea intensă și gratuită și ușor accesibilă face ca autoritățile să aibă cât de cât control asupra situațiilor apărute și focarele să fie izolate. Fără ea, școala fizică nu ar fi posibilă. Personal m-am testat de șase ori în Franța și niciodată nu am stat mai mult de 30 de minute, fără programare, gratis, fără să fiu întrebat de simptome sau dacă intru în definiția de caz, așa cum e în România. (…) Și asta are impact pozitiv în privința școlii: Dacă într-o clasă apare un caz Covid-19, toți din jur se testează ulterior pentru siguranță, fără simptome, fără alte explicații la centrul de testare, fără trimitere la doctorul de familie sau alte bariere. (…) Foarte importat e să menționez că legătura școală-părinte e fantastică,(…)”
• “În Franța există trei mari organizații de părinți aflate în permanent contact cu guvernul. În iunie, toate 3 au salutat prin comunicate oficiale decizia de deschidere, fiind de acord cu aceasta. Asta, însă, nu-i împiedică să critice dur fiecare ”scăpare” a guvernului, să atace anumite decizii și să propună soluții. (…) De altfel, și sindicatele, și asociațiile de părinți au speculat la maxim această decizie, au înțeles că, prin deschiderea școlilor, pot forța o serie de alte beneficii care în condiții normale ar fi ignorate (bugete, salarii, angajări, protecție socială etc.).”
• În primăvară, “cum și ministerul recunoaște, învățământul online a fost un semi-dezastru. La nivelul predării online, s-a văzut din afară un haos evident. Asta, deși au stat mai bine decât stăm noi acum. Profesorii au avut și au o bază gratuită uriașă de resurse online, pusă la dispoziție de minister. (…) Planul de continuitate pedagogică este unul vast, clar, cu indicații exacte pentru cazuri distincte, destul de detaliat. Important de menționat este ca profesorii au încercat, pe cât posibil, limitarea predării directe în mediul online, ca și la noi, nu s-au simțit confortabil să fie filmați în online, să presteze ”la cameră”. Au preferat cel mai mult trimiterea de materiale, lecții audio cu suport video, consultații individuale unde erau neclarități, prezentarea online, vechile metode de discuții la telefon. Toate astea au avut și un rezultat negativ serios surprins de studiile despre care am vorbit mai sus.”

Dezbaterea momentului, pro și contra închiderii școlilor în fața agravării situației epidemiologice

Franța se confruntă, în prezent, cu un număr foarte mare de cazuri de Covid-19, care de la sfârșitul săptămânii trecute a depășit constant 20.000 pe zi. În acest context, discuția publică, așa cum este prezentată de France 24, este despre nevoia impunerii de urgență a unei noi carantine extinse, care ar putea fi impusă zilele acestea deși autoritățile au insistat că nu ar fi, încă, absolut necesară.

Discuția despre carantina extinsă vizează, automat, și școlile, care s-au închis în primăvara anului trecut, dar au rămas deschise pe tot parcursul măsurilor de izolare luate în ultimele luni. Pe de o parte, asupra autorităților franceze apare presiunea deciziilor din Germania și Anglia, unde guvernele au decis, în cele din urmă, să închidă școlile în cadrul unei carantine extinse. 

Pe de altă parte, inclusiv aceste țări privesc îndeaproape ce se întâmplă în Franța, Deutsche Welle constatând între altele sprijinul extins al populației – dar și al sindicatelor din învățământ – pentru continuarea școlii, cu prețul închiderii celor mai multe activități sociale și în pofida faptului că noua versiune engleză a virusului pare să se transmită mai ușor la tineri. Tot Deutsche Welle notează, pe de altă parte, că testările voluntare sunt reduse numeric în școli, dar că diverse inițiative ale unor organizații de a presa pentru limitarea activităților față în față au eșuat până acum.

Săptămâna aceasta, un grup de societăți de pediatrie din Franța au dat publicității un comunicat, în contextul discuțiilor despre un nou lockdown, arătând că școlile trebuie să rămână deschise, deoarece, analizând riscurile și beneficiile, balanța înclină în favoarea continuării școlii față în față. Perspectiva unei noi izolări, arată societățile menționate, riscă să agraveze efectele pandemiei asupra sănătății mintale și sociale a copiilor.

Exemplul preferat al ministrului Sorin Cîmpeanu

Distanțarea în școlile românești se poate face “la fel cum s-a făcut această distanțare și în clasele cu peste 30 de copii în sistemul de educație din Franța, spre exemplu, unde clasele nu sunt nici mai mici, nici mai mari decât clasele din România și nu au avut o creștere a ratei de infectare”, a spus Sorin Cîmpeanu într-un interviu acordat miercuri seara postului Digi 24.

Ministrul român al Educației insistă, în ultima perioadă, că învățământul românesc privește spre modelele țărilor vestice care nu au închis școlile, în analiza măsurilor care redtrebuie luate pentru redeschiderea școiilor în data de 8 februarie. A menționat acest lucru inclusiv în dezbaterea de joi a Salvați Copiii, despre “Cum începem școala?”

Exemplul Franței este preferat de oficialul român, care l-a menționat, între altele, și duminică la Antena 3, dar și în webinarul Ministerului Educației pentru explicarea efectelor vaccinării, susținut vinerea trecută.

Photo 191407611 © Juan Moyano – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil