Un număr mai mic de ore de școală, așa încât să se simtă o „aerisire” pentru elevi, este unul dintre cele trei „principii” enunțate de ministra Educației, Ligia Deca, atunci când aceasta a descris, luni, pilonii folosiți în elaborarea planurilor-cadru pentru liceu, mult întârziate. „Este reclamată de multă vreme încărcarea pe care o avem și faptul că deja elevii petrec foarte multe ore la școală”, a spus ea în acest context. Ce înseamnă, însă, „foarte multe ore” de școală? Datele europene și cele ale Băncii Mondiale arată statistici aparent paradoxale în ceea ce privește timpul petrecut în școli de elevii din România: mai puține zile decât în alte țări europene, dar cu mai multe ore în învățământul obligatoriu și cu lungi perioade efectiv irosite.
În conferința de presă susținută luni, Ligia Deca a fost întrebată despre planurile-cadru pentru liceu, și așa mult întârziate, care au fost anunțate pentru începutul acestui an, dar care nu sunt finalizate nici în martie. Ea a invocat, în răspunsul ei, existența unor principii pentru elaborarea planurilor-cadru, care nu au fost îndeplinite cumulativ, până acum: să se simtă o „aerisire a planurilor-cadru și a programelor școlare”, să existe o personalizare și „opționalitate” mai mare, mai ales pentru ultimii doi ani de liceu, respectiv atractivitatea rutei învățământului tehnologic.
Ligia Deca a inclus, astfel, evitarea unei încărcări orare și „aerisirea” planurilor-cadru, din punct de vedere al orelor de școală, drept un pilon pentru elaborarea viitoarelor programe de liceu:
- „Atunci când am mai fost întrebată recent despre planurile-cadru, am enunțat niște principii pe care le-am avut în vedere și pe care le-am și prezentat grupurilor de lucru atunci când ne-am întâlnit inițial, după ce au fost formate, cu coordonatorii acestor grupuri de lucru. Și am rugat, pe de o parte, să existe o aerisire a planurilor-cadru și a programelor școlare, pentru că este reclamată de multă vreme încărcarea pe care o avem și faptul că deja elevii petrec foarte multe ore la școală. Deci, am spus că, indiferent de variantele care vor rezulta din munca experților, nu putem să avem un plan-cadru care înseamnă o încărcare suplimentară orară pentru elevi. (…)”
Ce înseamnă, însă, această încărcare, conform evaluărilor internaționale și monitorizărilor europene?
România: ani școlari scurți, cu ore multe față de alte țări europene și cu eficiență scăzută
Raportările la nivel european cu privire la timpul petrecut de elevi la școală țin cont de o serie de parametri și, drept rezultat, ele oferă indicii aparent contradictorii cu privire la situația timpului de școlarizare pentru copiii din România. Până recent, principalele monitorizări ale rețelei europene Eurydice vorbeau despre lungimea anilor școlari, dar ultimele raportări au vizat timpul dedicat vacanțelor. În același timp, alte evaluări iau în calcul numărul efectiv de ore dedicate școlii în învățământul obligatoriu.
Dacă România se numără printre ultimele în ceea ce privește lungimea anului școlar/ a vacanțelor, ea este printre primele din Europa când vine vorba despre orele petrecute la școală de elevi, atât în întregul învățământ obligatoriu, cât și anume în învățământul liceal. Printre motivele acestor diferențe: faptul că România are printre cele mai lungi perioade de învățământ școlar obligatoriu (13 ani), dar și îngrămădirea programei în mai puține ore de școală decât în alte țări.
Astfel, cel mai recent raport Eurydice cu privire la organizarea programului de școală în Europa, publicat în septembrie 2023, arată că în actualul an școlar România figurează în top 5 al țărilor europene cu cele mai multe zile de vacanță (120), după cum a semnalat Edupedu.ro într-o analiză pe această temă. Țara este depășită, la acest capitol, doar de Malta, Letonia, Estonia și Franța.
- Situația de anul acesta nu este una aparte: România s-a aflat continuu în coada țărilor europene – vezi situația din 2022-2023 (top 3 țări cu cele mai multe zile de vacanță) sau sau 2021-2022 ( top 4 țări cu cele mai puține zile de școală) din Europa.
Pe de altă parte, într-un alt raport, tot rețeaua europeană Eurydice a plasat România pe primul loc pe continent, din punct de vedere al numărului de ani de școală, calculați în ore de școlarizare, în învățământul obligatoriu.
Astfel, în raportul “Recommended Annual Instruction Time in Full-time Compulsory Education in Europe”, publicat în iunie anul trecut și despre care Edupedu.ro a scris pe larg aici, România apare cu cel mai mare număr de ore de instruire (11.650).
Cum se explică acest lucru? Pe de o parte, arată același document, România apare în topul țărilor cu cei mai mulți ani de învățământ obligatoriu – școală primară, gimnaziu și liceu (13). Pe de altă parte, evaluarea ia în calcul doar curriculumul obligatoriu, care în alte țări este mai restrâns decât în România, oferind mai multe materii opționale și mai multă flexibilitate curriculară. Totodată, materia este condensată într-un număr mai mic de zile de școală, cu impact asupra felului cum este predată materia.
Situația se menține la nivel liceal. În cazul acestui ciclu, mai mai puține țări europene sunt reprezentate în analiza Eurydice, fie din cauza lipsei de date raportate, fie din cauza faptului că este luat în calcul doar învățământul obligatoriu, care nu se întinde până la ultimele clase în toate sistemele europene. În cazul liceului, România figurează cu 1.012 ore în anul școlar 2022-2023, fiind depășită doar de Spania (1.061 de ore). Pragul este mult superior altor țări, unde numărul minim recomandat de ore de instruire pentru liceu, în învățământul obligatoriu, este de circa 800-900.
În articolul prin care Edupedu semnala această situație în iunie 2023, era subliniată și eficiența școlarizării în România, conform Indicelui Capitalului Uman publicat de Banca Mondială.
Potrivit analizei BM, bazată pe date actualizate în 2020, un copil din România se poate aștepta să petreacă 11,8 ani în sistemul de învățământ. Pe de altă parte, dacă se ia în calcul învățarea efectivă, timpul este de doar 8,4 ani. Aceasta înseamnă că 3,4 ani sunt irosiți în sistemul școlar din România.
Situația este doar ușor mai bună decât cea semnalată într-un raport din 2018, când Banca Mondială arăta că, din 12 ani de școală, elevii români învățau doar 8.
Citește și:
Noile planuri-cadru pentru liceu nu sunt gata nici în martie. Ligia Deca: Variantele intermediare care mi-au fost prezentate nu respectau cele trei principii cumulativ
România este anul acesta în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – raport european
Elevii din România fac cei mai mulți ani de școală obligatorie din Europa, arată un raport Eurydice / Din 12 ani de școală, un elev în România învață doar 8,4 ani, potrivit Indicelui Capitalului Uman
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
C.I.
Mircea Bertea
Mihai Coman
Daniel David
Daniel Funeriu
19 comments
Problema nu este numărul de ore și materii, ci ceea ce trebuie predat la acele ore, i.e. încărcarea programei. De asemenea, apar mai multe ore și pentru că se fac multe opționale pe care tot elevii/părinții le cer. Dacă elevul are putine ore vor veni unii părinți și vor zice că nu are cu cine să îl lase acasă daca el termină orele la 12… si personal consider că mai bine stă la școală supravegheat și să învețe ceva decât singur – sunt foarte puțini elevi autodidacți!
Școala este institutie de învățământ nu adăpost pentru copiii ai căror parinti nu au cu cine sa ii lase.
Dacă punem problema asa nu se va revizui programa.
Și noi am făcut școală cu cheia la gat, invatand singuri .
PĂRINȚII pun așa problema!! Când au fost online a fost mare zbatere și plânset, că n-au cu cine sta copiii acasă, trebuie să se meargă fizic la școală!
Noi am făcut școala cu cheia de gât, dar noi chiar învățam și nu pierdeam vremea pe FB sau TT. Acasă sau la școală, copiii ăștia sunt dependenți de internet și nimic nu-i va mai schimba. Vin vremuri grele.
Orar încărcat cu discipline inutile,religie,ed tehnologică,toate marile educatiile financiare,civice,TIC,opționale la greu,moda nebuna cu intensiv limba engleza,informatica,timp pierdut de elevi,profesori plătiți de pomană.
Foarte bine a punctat Călin situația👏
Așa este, elevii care chiar sunt conștiincioși muncesc mai mult de 8 ore pe zi, ceea ce duce la surmenare si multe probleme. Ca să fim realiști, ceea ce spune Dna Deca este așa, să dea bine. În fapt ar trebui regândită întreaga materie, eliminate materii& informații nerelevante. Mult prea greu pt România acestui secol. Despre ce vorbim, când în fiecare an bifăm la materiile opționale ce ni se spune? Mă întreb de ce se mai fac opționale? Nu ajung câte materii sunt? Și dacă eu vreau să se facă ore de dezvoltare personală ni se spune ca nu sunt profesori. Bine ca avem profesori de religie sa susțină 12 ani de religie.
În concluzie, sa fim realiști, nu se va schimba nimic în bine. Doar niște statistici, articole, propagandă electorală și trecem mai departe.
Așteptăm să facă ceva acești conducători care au scos bursele de performanță pentru activitățile extrașcolare? Ca și cum erau prea mulți copii care făceau sport și activități artistice și nu cumva să îi premiem. Aceeași conducători care au gândit bursele de merit pentru concursuri, doar începând cu gimnaziul, ajungându-se în situația în care unii copii să ia bursa (sunt la gimnaziu) si alții nu (sunt la clasele primare) chiar dacă sunt din același grup sportiv și au câștigat același concurs. Discriminare fata de copii, dar legală, ca doar e o lege votată.
Daca elevii trebuie sa invete acasa si nu la scoala atunci de ce se mai duc la scoala 6-7 ore pe zi ( aproape cat programul de lucru al unui adult) ?
Este vizibil nivelul scolii romanesti – toti care au reusit sa invete ceva au fost autodidacti – au invatat singuri IN AFARA SCOLII .
Cum spuneam Deca se crede la piața europeană de educație.
Culege un ciorchine german, o floare franceză, un castravete spaniol si crede că poate ,,găti” o masă educativă românească cu ele.
Cucoană, nu merge așa!
Teoria formelor fără fond nu e nouă dar tu citești doar buletinul de știri din Politico.
Nu poți importa idei europene fără infrastructură. Stii bine, că doar ai văzut cum arată un campus școlar in Luxemburg.
Da, unele țări (doar unele) au mai multe zile de școală dar ele sunt de fapt perioade de aplicare practică a conținuturilor, perioade FINANȚATE integral de stat sau de părinți, ceea ce NU va fi niciodată în România.
Așa că lasă gargara și treci la decizii concrete, elaborează legislația secundară si refă normele de aplicare ale legii 198/2023 că pică sistemul pe noi.
Desfintam tot ! Ne caram la munca ! Sa vina asiaticii sa invete ca aia pot !
Pentru calculul zilelor de vacanță, ministerul,ia în calcul sâmbătă și duminica care încheie săptămâna modului respectiv. Deși s-a învățat toată săptămâna și ar urma liberul pe care îl are toată tara. Iată cum 2 zile ×5 module dau în plus 10 zile de vacanță. Eu consider ca vacanța elevilor începe cu ziua de luni și nu din weekend.Daca doriți o școală ca afară, alegeți-vă sistemul dorit și implementați-l integral nu cu truncheri,artificii ,subterfugii și interpretări specifice,,malului Dâmboviței,, inclusiv în partea de finanțare și finalitate educațională. E simplu și nu am mai auzii ce rău e pt copii.Abia atunci să faceți comparații calitative și cantitative.
Dacă Banca Mondială face analize despre învățământ nu mai ai ce comenta. Lipsește Șoșoacă, Becali și alți experți cu ”expertiză”.
Ce bine ! Felicitări pentru inițiativa înțeleaptă și transparentă ! Chiar și cei din minister recunosc în mod direct faptul că sistemul de învățământ românesc este foarte sufocant și împovărător ! De acord! Sistemul de învățământ românesc este supraîncărcat cu multe materii și ore inutile pentru elevi. Elevii deja sunt epuizați și ajung să petreacă și 8 ore într-o școală și într-un liceu , ceea ce este anormal. De asemenea elevii mai au de făcut și alte activități consumatoare de timp, precum temele (3-4 ore pe zi), lecțiile învățate ( 3-4 ore pe zi) și meditațiile (4-6 ore pe săptămână). Copiii când au timp să se joace , să se relaxeze , să se distreze și să doarmă? Din nefericire nu au timp și depun eforturi mai mult decât un adult la locul de muncă. Nu ar strica mai multă flexibilitate și mai multă liberalizare. Deși în sistemul educațional românesc există poate mai multe vacanțe, dar în același timp trebuie menționat faptul că există cele mai multe ore din UE. În învățământ sunt multe vacanțe și zile libere datorită unor zile cu caracter religios. ,, Aerisirea” planurilor-cadru este binevenită și chiar recomandată, exact cum au cerut și elevii, părinții, unii profesori, specialiștii în științele educației, sociologii și psihologii. Ar trebui să existe un număr mult mai mic de ore, astfel încât elevii să se simtă relaxați și să se simtă în largul lor, exact ca în școlile și liceele din occident. ,,Aerisirea,, învățământului este necesară și ar trebui implementată urgent spre binele elevilor și al societății. Deja se simte o stare generală de oboseală, letargie și apatie din cauza aplicării unor metode prea primitive, ilogice și depășite care nu se pliază pe actuala societate . Rezultatul va fi unul pozitiv dacă se reduc drastic orele . Dacă nu se reduc orele în mod radical și dacă nu se reformează sistemul de învățământ pe modelul occidental, atunci ne putem aștepta la o prăbușire a sistemului de învățământ învechit și conservator. Prăbușirea este inevitabilă…
Temele nu înseamnă învățare, meditațiile sunt obligatorii. Ce tot îi dați înainte cu astea. În majoritatea cazurilor, elevii nu învață nimic acasă. Se vede din numărul de analfabeți. Sunt și copii serioși, dar sunt puțini – tot respectul pentru ei.
Știi rasa de oi “merinos”?
Gică, astea sunt toate argumentele tale? Ai fost coleg de ”studii” cu Becali?
Elevii se simt relaxați și în largul lor mereu. Dacă nu ar fi așa de relaxați la școală ci ar fi atenți, nu ar mai avea atât de mult de “pregătit” lecții acasă….
Inainte de a pune in discutie (in mod critic) initiativa de a revizui numarul de ore petrecut ZILNIC/SAPTAMANAL (ore didactice de predare/evaluare, nu de stat in scoala, caz in care s-ar include si orele din programul “after”, varianta a doua pe care, probabil, le-a analizat banca mondiala) de catre elevii romani (6-7 ore), ar trebui avut in vedere faptul ca, dupa orele respective, acesti elevi (oameni, ca si cei care ar fi impotriva revizuirii) ar trebui sa ajunga acasa si sa pregateasca cele 6-7 ore de a doua zi (fapt care nu se mai intampla in cazul elevilor din alte tari, luate ca si unitati de comparatie, unde totul se desfasoara la scoala).
Rog toti adultii, care petrec 8 ore la locul de munca, sa aiba in vedere cat timp ar putea rezista daca ar continua inca 5-6 ore, in acelasi ritm, acasa (ca sa ajungem la numarul de ore pe care, IN MOD REAL, ar trebui sa-l aloce ZILNIC un elev constiincios – inca o data, considerand cele 6-7 ore din programul scolii si orele necesare pregatirii celorlalte 6-7 ore de a doua zi).
Ca si o intrebare colaterala (facand referire la un articol precedent, aparut pe edupedu.ro), de ce ar trebui, OBLIGATORIU, ca elevii romani sa studieze evenimente nedorite/reprobabile din istoria altor neamuri? Studiaza elevii poporului respectiv ceva din istoria romanilor?
Pentru că acele neamuri sunt proprietarii tăi.
Sunt multe materii care au fost introduse fara rost, din cauza asta avem cel mai mare numar de ore intr-o perioada mai scurta. Iar cu prelungirea anului scolar este o problema de infrastuctura pentru ca nu avem aer conditionat in clase. Chiar daca s-ar monta trebuie modernizata reteaua electrica iar costul la energie ar fi imens.
Probabil că dansa la liceu chiulea și vrea ore mai puține pentru școlari.