Ce îi motivează pe elevi să învețe, metode de predare care funcționează și despre mindset, într-un Studiu McKinsey pe datele PISA

Elevii cu cele mai bune rezultate sunt cei cărora profesorii le predau cele mai multe ore după metoda predare directă, iar restul orelor după metoda investigațiilor. Adică profesorul întâi explică teoria, apoi demonstrează științific și deschide discuții la clasă, pentru ca în restul timpului să își conducă orele după metoda investigațiilor: experimente și aplicabilitate. Concluziile aparțin unui studiu realizat de compania de consultanță McKinsey, pe datele de la testele PISA.

Raportul McKinsey atrage, însă, atenția asupra unui aspect extrem de important: mindsetul elevului influențează mult mai mult performanța sa școlară, decât background-ul socio-economic. Iar performanța este atinsă atunci când tehnologia este în mâna profesorilor care sunt instruiți în dezvoltarea profesională să o folosească la clasă.

Succesul școlar al elevilor are 3 factori cheie: mindsetul copilului, stilul de predare și tehnologia informației

1. Mindsetul elevului influențează mult mai mult performanța sa școlară, decât background-ul socio-economic, spune studiul companiei de consultanță.

Datele indică faptul mindset-ul unui tânăr poate avea un impact mai mare decât mediul din care provine sau factorii ce țin de școală; concret, autorii raportului dau următoarele procente: 29% mindset vs 18% familie vs 20% școală.

Analiza merge în detaliile tipurilor de mindset, pentru a introducere termenul: ”calibrarea motivației”. Aceasta definește capacitatea elevului de căuta și de a identifica ceea ce îl motivează să performeze în orice tip de activitate. Cei care au această capacitate au avut la testele PISA rezultate de două ori mai bune decât cei cu motivație de tipul ”vreau să fiu cel mai bun” sau ”vreau note cât mai bune”, spune raportul.

2. Elevii cărora li se predă într-un stil combinat între teorie, dezbatere și aplicabilitate au cele mai bune rezultate

Studiul a arătat faptul că rezultatele sunt cele mai mari atunci când elevilor li se predă la cele mai multe ore după metoda ”predare directă” (profesorul întâi explică teoria, apoi demonstrează științific, apoi deschide discuții împreună cu elevii), iar în restul orelor după metoda ”investigațiilor” (care prespune o gamă cât mai largă de experimente și aplicabilitate în viața reală).

3. Performanța este atinsă atunci când tehnologia este în mâna profesorilor învățați profesional să folosească acest lucru la clasă.

Sistemele educaționale ar trebui să se asigure ca tehnologia este integrată în curriculum și în metodologia predării, punctează autorii studiului. Aceștia subliniază că, pentru obținerea de rezultate, întâi este necesar ca profesorul să fie instruit în dezvoltarea profesională să folosească tehnologiile la clasă.

De exemplu, în țările non-UE, studiile au arătat că instalarea unui calculator pentru profesor în fiecare clasă are efecte mult mai bune decât dotarea clasei cu calculatoare, tablete și e-books pentru elevi.

Acestea sunt rezultatele studiului ”Factorii motivaționali pentru performanța elevilor: insights din Europa”, realizat de compania de consultanță McKinsey. Raportul se bazează pe rezultatele la testele PISA 2015 obținute de elevii de 15-16 ani din țările europene.

Testarea internațională PISA are loc o dată la 3 ani și se realizează pentru a vedea nivelul elevilor de 15-16 ani la Matematică, Stiințe ale naturii și Citire. Testarea PISA este realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cea mai recentă ediție pentru care avem rezultate s-a desfășurat în 2015; la ea au luat parte aproximativ 540.000 de elevi din 72 de țări și economii. România s-a clasat pe poziția 48, în topul în care cele mai bune rezultate le-au avut Singapore, Japonia și Estonia. Vezi aici rezultatele integrale de la Testele PISA 2015.

Ce este mindset-ul și care sunt diferențele între mindsetul fix și cel de creștere

O definire cuprinzătoare a termenului “mindset” și o diferențiere între mindsetul fix și cel de creștere am găsit în cartea “Grit: Puterea pasiunii și a perseverenței”, scrisă de Angela Duckworth. Absolventă de neurobiologie la Harvard, cu masterat în neuroștiințe la Oxford și doctorat în psihologie la Universitatea din Pennsylvania, Duckworth a dat următoarea explicație:

• “Îmi place să mă gândesc la mindsetul de creștere astfel: unii dintre noi cred, în adâncul sufletului, că oamenii chiar se pot schimba. Aceste persoane orientate spre creștere presupun că este posibil, de exemplu, să devii mai deștept dacă primești oportunitatea și sprijinul adecvat și dacă te străduiești mai mult și dacă ești convins că poți reuși.
• Dimpotrivă, unii oameni cred că poți învăța anumite abilități, cum ar fi să mergi pe bicicletă sau să ții o prezentare de vânzări, dar că nu îți poți antrena capacitatea de a învăța abilități – altfel spus, talentul tău.
• Problema cu acest mindset fix – pe care o au mulți oameni care se consideră talentați – este că nu există drum fără obstacole. Până la urmă tot te vei lovi de unul. În acel moment, mindsetul fix devine o povară colosală, care te trage în jos. Acesta este punctul în care o notă mică luată la școală, o scrisoare de refuz, o evaluare profesională dezamăgitoare sau orice alt obstacol te poate face să deraiezi de la drumul tău. Când ai un mindset fix, cel mai probabil vei interpreta aceste obstacole ca pe niște dovezi că, la urma urmelor, nu ai “ceea ce-ți trebuie” – nu ești suficient de bun. Cu un mindset de creștere, crezi că poți învăța să te descurci mai bine.
• S-a dovedit că mindsetul face diferența în toate domeniile vieții, la fel ca optimismul. De exemplu, dacă ai un mindset de creștere, ai șanse mult mai mari să te descurci bine la școală, să te bucuri de o sănătate emoțională și fizică mai bună și să ai relații sociale mai puternice și pozitive cu ceilalți oameni.”
  (Sursa Grit: Puterea pasiunii și a perseverenței, Angela Duckworth; Editura Publica, 2016, paginile 230-231)

Sursa foto: Pexels.com