Prima ediție a Festivalului de Film și Psihanaliză s-a petrecut online weekendul acesta, după ce pandemia a dat peste cap planurile de a fi organizată la Cluj. Timp de trei zile, cinefilii au putut viziona și analiza filmele altfel de cum o făceau în mod obișnuit. Sub coordonarea criticului de film Irina Margareta Nistor și specialiști în psihanaliză, iubitorii de film au putut interpreta înțelesurile filmelor și cum le traduce subconștientul, scrie Cultura la Dubă.
Oana Paveliuc este performance coach și studiază psihologia, iar în cadrul festivalului a analizat filmul pentru copii Strada Speranței (Mercy street), în regia lui Ștefan Buzea, Alexandru Buzea și Nicolae Radu.
Cultura la dubă: Cum îi marchează pe copii filmele?
Oana Paveliuc: Filmele au un impact foarte mare asupra copiilor, mai ales la vârste fragede, când ei nu fac diferența dintre realitate și ce văd pe televizor, cum de altfel filmele și desenele animate sunt și ele o formă de transă în care se instalează programe la nivel neurologic, iar copiii pot să își ia învățăminte.
Totodată este important să avem grijă la ce filme urmăresc copiii, este important și să le urmărim împreună cu ei, să descoperim împreună cu ei. Copiii au și această latură pură și ne pot învăța lucruri pe care noi încă nu le știm sau uităm să le punem în aplicare.
Cultura la dubă: Cum ne raportăm la filmele horror?
Oana Paveliuc: Eu nu le recomand, mintea subconștientă nu face diferența dintre ceea ce ne imaginăm și realitate. A urmări un film, mai ales unul horror, înseamnă a te lăsa dus într-o anumită stare, corpul trăiește toată acțiunea filmului chiar și la nivel neurochimic. Același lucru este valabil și în cazul știrilor care ne creează tot felul de anxietăți.