Baterel, eroul Reciclării și mascota proiectului cu același nume, și-a propus să aducă educația ecologică aproape de cititorii Edupedu, pentru ca și mai mulți copii să descopere cât de ușor este să protejezi mediul înconjurător și să ai un comportament responsabil.
Obiceiul colectării selective are un rol esențial în educația copiilor pentru că îi ajută să înțeleagă responsabilitatea și grija față de „ceea ce rămâne în urmă”. Odată dobândit, acest comportament se va transpune și în alte aspecte ale vieții – de exemplu în menținerea curățeniei și ordinii în cutia cu jucării, în sertarul cu caiete sau în dulapul cu haine. În fapt, mesajul colectării selective este unul foarte practic și ușor de transpus în alte arii ale vieții – „toate lucrurile au locul lor” sau „nimic nu se aruncă la întâmplare”.
În ultimele două materiale, am vorbit despre cum se colectează și se reciclează plasticul, hârtia și sticla, dar și aparatele electrice vechi și bateriile – deșeuri extrem de nocive pentru om și natură. Astăzi vom trece la alte tipuri de deșeuri, despre care se povestește mai puțin, pentru care există totuși soluții de reciclare.
Cu toții purtăm haine, ne folosim de lumina becurilor sau consumăm alimente care conțin ulei. Și dacă suntem atât de mulți cei care le folosim atât de des, ce se întâmplă când toate aceste obiecte nu ne mai sunt de ajutor? Unde se duc?
Uleiul – o singură picătură poate polua chiar şi o mie de litri de apă!
Un singur litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează o cantitate de apă suficientă unui adult timp de 14 ani (un milion de litri). Acesta înfundă țevile de canalizare și produce defecțiuni în sistemele din stațiile de epurare, potrivit icdv.ro.
În plus, uleiul alimentar poluează apele formând o peliculă la suprafața apelor, oprind oxigenul să ajungă la viețuitoarele și plantele din apă.
În ciuda efectelor negative pe care acesta le are asupra mediului, nu există o lege care să interzică aruncarea lui direct în chiuvetă. Doar restaurantele sunt obligate să predea uleiul folosit. Există însă câțiva colectori care preiau uleiul folosit și îl trimit apoi spre stațiile de reciclare pentru a fi transformat în biocombustibil (o componentă pentru motorină), în săpun ș.a.m.d.
Cum se reciclează?
După ce s-a răcit, strecoară uleiul folosit de impurități și depozitează-l într-o sticlă sau boracan. În România, poți duce uleiul la Uleiosul, benzinăriile MOL sau la centrele Sigurec.
Haine – unde se duc toate hainele care ne-au rămas mici sau nu ne mai plac?
Industria modei folosește miliarde de litri de apă și miliarde de tone de chimicale, fiind a doua cea mai poluantă industrie din lume. Numai 15% din aceste deșeuri sunt reciclate. În fiecare an industria modei produce 400 de miliarde de metri pătrați de textile!
Cu toate că 95% din deșeurile textile ar putea fi reutilizate sau reciclate, nu sunt multe organizații care colectează deșeuri textile. Așa se face că multe dintre hainele care nu mai sunt purtate sfârșesc la fabricile de ciment, unde sunt incinerate.
Cu puțină grijă și implicare, hainele pe care nu le mai porți pot deveni cu ușurință o bucurie pentru altcineva.
Cum se reciclează?
Spală hainele și pune-le în saci curați. Le poți dona personal către o familie nevoiașă, către asociații caritabile sau le poți lăsa în containere. De acolo, ele vor fi distribuite acelora care au nevoie de ele.
Multe companii de haine încurajează reciclarea hainelor prin oferirea unui voucher de cumpărături sau a unui discount celor care aduc hainele vechi în magazinele lor.
În București, în mall Promenada, există chiar un concept de magazin (Empty Shop) unde poți umple tu rafturile, donând haine ce vor ajunge la persoanele care au nevoie.
Dacă nu mai pot fi purtate, hainele vechi pot fi transformate în fibre textile şi folosite la fabricarea materialelor izolante sau a umpluturii pentru scaune și banchete.
Becurile – „nu călca pe bec” sau ce să nu faci dacă spargi unul din greșeală
Becurile au un nivel de toxicitate diferit. De exemplu, becurile convenționale, cu filament, nu se reciclează.
Pe de altă parte, becurile noi, numite și becuri „ecologice”, trebuie reciclate, deoarece conțin vapori de mercur, un material prețios și extrem de toxic, atât pentru mediu, cât și pentru oameni. În niciun caz nu ar trebui ca aceste becuri să ajungă la groapa de gunoi! Ele trebuie colectate și reciclate în mod corespunzător.
În situația în care spargeți un bec sau neon din greșeală, este necesar să aerisiți camera respectivă, cel puțin 5 minute, din cauza vaporilor toxici de mercur.
Cum se reciclează?
În unele magazine mari există cutii speciale pentru depozitarea becurilor uzate în siguranță. Sigurec și Recolamp sunt organizații care se ocupă de reciclarea acestor deșeuri.
Concluzii
Indiferent de vârstă, odată ce înțelegi riscul la care te expui pe tine, pe cei din jur și Planeta atunci când neglijezi „aruncarea lucrurilor la locul lor”, începi să acționezi responsabil.
Prin urmare, responsabilitatea colectării selective le revine celor care știu. Acum știi. Asigură-te că vor afla și alții – prieteni, colegi, părinți, vecini, profesori și chiar bunici.
Reciclarea și grija față de obiectele din jurul nostru pot fi distractive, chiar dacă uneori implică deșeuri care au un anumit grad de toxicitate. Asta pentru că dacă ai grijă să ajungă în locul potrivit – către colectorii autorizați, faci un bine mediului înconjurător, pe termen lung.
Baterel obișnuiește să exemplifice efectele implicării/ neimplicării în reciclare printr-o asociere simplă – o singură baterie mică de ceas poate polua cu mercur 500 l apa sau 1mp de sol pe o perioada de 50 de ani! Dacă printr-o baterie poți salva de la poluare o cantitate atât de mare de apă și pământ, imaginează-ți cât de mult ai salva, dacă ar fi să faci asta constant și le spui și altora să recicleze!
Despre proiectul Baterel
Campania ,,Baterel și Lumea Non-E” este un proiect național de conștientizare, responsabilitate socială și colectare selectivă, organizat de Asociația Environ în parteneriat cu Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (S.N.R.B.) și care se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Ministerului Educației Naționale cu sprijinul Ministerului Mediului.
În proiect, elevii înscriși de profesorii coordonatori în program concurează cu alte clase și școli în competiții lunare cu tematică ecologică și în competiția de colectare efectivă a echipamentelor electrice vechi sau defecte și a bateriilor uzate.
Pe parcursul progamului, atât elevii, cât și dascălii au acces la materiale informative și ghiduri care detaliază principiile colectării selective și oferă sfaturi pentru creșterea eficienței energetice. Cei mici pot beneficia de lecții demonstrative, activități practice și invitații la alte evenimente cu tematică ecologică. Peste 30.000 de copii au devenit parte din povestea lui Baterel în lupta pentru reciclare în cele 7 ediții derulate.
Materialul face parte dintr-o campanie publicitară susținută de Baterel
Diana Ghimiși
R.P.
G4Media.ro