Cazul părinților din Bihor care și-au retras cei patru copii de la școală pentru homeschooling: Cât timp minorii se află în România, trebuie să urmeze învăţământul general obligatoriu, exclusiv într-o instituţie de învăţământ acreditată în România, nu altundeva – motivația Curții de Apel Oradea

Foto: INQUAM Photos - Octav Ganea

Părinții din Bihor care și-au retras cei patru copii de la școala primară și gimnaziu, în pandemie, pentru a face homeschooling, trebuie să îi înscrie pe copii în învăţământul general obligatoriu, “exclusiv într-o instituţie de învăţământ acreditată în România (nu altundeva)”, motivează Curtea de Apel Oradea, în sentința dată pe 9 mai. “Cei doi inculpaţi [n. red părinții] au înţeles ca în luna septembrie 2021, să retragă pe cei patru minori de la cursurile învățământului general obligatoriu, fără ca în paralel să îi înscrie la o altă unitate de învăţământ acreditată, unde să beneficieze de educaţia necesară şi nu în ultimul rând de socializarea cu alţi copii de vârsta lor”, mai scrie în decizia definitivă a Curții de Apel. Amintim, trei organizații americane care furnizează servicii de tip “homeschooling” în România “sunt în afara cadrului legal”, spune Ministerul Educației, printre care și cele la care ar fi fost înscriși cei 4 copii.

Părinții celor patru copii din Bihor, retrași în pandemie de la școală în 2020, pentru că nu erau de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media, respectiv cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie, trebuie să îi înscrie pe copii în învăţământul general obligatoriu, “exclusiv într-o instituţie de învăţământ acreditată în România (nu altundeva)”, motivează Curtea de Apel Oradea, în sentința dată pe 9 mai. Decizia este definitivă și menține “în totalitate” sentința inițială a Judecătoriei Aleșd, din decembrie 2023, care fusese contestată de părinți.

Ei au susținut în fața instanței atunci că ar fi înscris copiii la o școală de tip homeschooling. Aceștia aveau 8, 10, 11 și 13 ani când au fost retrași de la școală, iar potrivit evaluării psihologice de la dosar, copiii care învățau acasă cu părinții, “prezentau un nivel de dezvoltare al gândirii cu mari lacune în achiziţiile şcolare raportat la vârstă şi clasa de studiu și imaturitate psiho-emoţională”.

“Astfel, inculpaţii [n. red părinții] (… ) trebuie să înscrie efectiv minorii la o şcoală acreditată în România, nici una din instituţiile de învăţământ invocate de inculpaţi nu sunt acreditate în România, precum nici sistemul de învăţământ propriu-zis, pe care aceste instituţii îl practică la distanţă. Este lipsit de relevanţă faptul că aceste instituţii de învăţământ sunt acreditate sau nu în alte ţări, atâta timp cât copii inculpaţilor sunt în România. Nimic nu îi opreşte pe inculpaţi să se mute în S.U.A şi să îşi înscrie minorii la orice şcoală acolo acreditată”, precizează Curtea de Apel Oradea.

“De asemenea, având în vedere şi cele mai sus evocate, orice adrese la instituţii din S.U.A., precum Ministerul Educaţiei, sunt neavenite şi inutile soluţionării prezentei cauze, întrucât, instituţiile de învăţământ invocate de inculpaţi, nu sunt acreditate în România. Prin urmare, nu ne interesează dacă ele sunt sau nu acreditate în S.U.A sau în orice altă ţară. Este foarte simplu: cât timp minorii se află în România, trebuie să urmeze învăţământul general obligatoriu, exclusiv într-o instituţie de învăţământ acreditată în România (nu altundeva)”, scrie în motivarea Curții de Apel din 9 mai 2024.

Instanța a mai subliniat și necesitatea socializării copiilor cu elevi de vârsta lor:

Părintele are obligaţia de a asigura o minimă educaţie copiilor lor, prin obligaţia impusă de legiuitor în sarcina părinţilor (sau evident a altor persoane cărora le sunt încredinţaţi minorii, potrivit legii) de a-şi înscrie copiii la şcoală. Infracţiunea prevăzută de art. 380 Cod penal, se consumă, fie în momentul în care părintele retrage minorul de la cursurile învățământului general obligatoriu, fie în momentul în care, deşi nu a retras minorul de la cursurile învățământului general obligatoriu, îl împiedică pe acesta în orice mod să meargă la şcoală. În mod evident, nu se pune problema întrunirii elementelor constitutive ale acestei infracţiuni în situaţia în care minorii sunt transferaţi de la o unitate de învăţământ acreditată, la alta. În prezenta speţă însă, din motive ce scapă instanţei, cei doi inculpaţi au înţeles ca în luna septembrie 2021, să retragă pe cei patru minori de la cursurile învățământului general obligatoriu, fără ca în paralel să îi înscrie la o altă unitate de învăţământ acreditată, unde să beneficieze de educaţia necesară şi nu în ultimul rând de socializarea cu alţi copii de vârsta lor”, se arată în decizie.

Constituția României prevede la articolul 32 că „dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare”. Tot Constituția statuează că „învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii“.

Codul penal prevede la articol 380:

Cum au încercat părinții să indică în eroare instanța privind înscrierea copiilor la homeschooling

În realitate, potrivit Curții de Apel Oradea, părinții nu au putut dovedi nici măcar că cei 4 copii au fost înscriși în homeschooling, printre dovezi fiind faptul că la dosar părinții au precizat că au cumpărat manuale în limba română pentru ca copiii să învețe acasă: “Ilogică este și folosirea unor manuale româneşti cumpărate de părinţi din librării, atâta timp cât pretind că minorii urmează cursuri creştine la şcoli americane, iar la filele 47-48 dosar, inculpaţii chiar au depus o listă a aşa-ziselor manuale (inclusiv biblii) utilizate de ######### Light Academy, care nicidecum nu coincid cu manualele din România“, precizează Curtea de Apel Oradea.

În primul rând, din chiar înscrisurile depuse de inculpaţi (fila 46 dosar apel) reiese care sunt condiţiile obligatorii pentru a se putea considera minorii înscrişi la cursurile Şcolii ######### Light Academy, respectiv:

-dovada că a fost desemnată o persoană care să se ocupe de supravegherea şi instruirea elevilor, prin Asociaţia ICAM,

-dovada că persoana de mai sus (care se ocupă de supravegherea şi instruirea elevilor) a absolvit cel puţin primul nivel din cursul Teacher s Training, prin Asociaţia ICAM,

-angajamentul că cel puţin unul dintre părinţi va urma cursul Teacher s Training, în următorii 2 ani şi (părinţii) sunt de acord cu planurile academice pentru fiecare elev în parte,

-orarul pe care persoana desemnată îl va respecta pentru a atinge obiectivele din planurile academice,

-dovada că s-a achitat taxa de înscriere.

“Din înscrisurile depuse de părinți reiese că aceştia au îndeplinit doar una din cele 5 cerinţe, respectiv şi-au dat acordul că unul dintre ei va urma cursul Teacher s Training, în următorii 2 ani şi faptul că sunt de acord cu planurile academice pentru fiecare elev în parte.

Toate celelalte cerinţe nu au fost îndeplinite. Mai mult, cu privire la pretinsa persoană care afirmativ meditează copii, inculpaţii nu au dorit să dea nici un detaliu, susţinând că doresc să păstreze anonimatul acesteia, pentru a nu-i face probleme. În mod evident nu există o asemenea persoană desemnată, astfel că de minori, dacă s-a ocupat cineva, sunt doar părinţii, care nu au nici pe departe pregătirea necesară. Este inexplicabil motivul pentru care inculpaţii nu doresc să nominalizeze persoana multivalent pregătită profesional (copiii fiind de vârste diferite cu necesităţi didactice diferite, adaptate la vârsta fiecăruia), care afirmativ meditează copii, întrucât, atâta timp cât totul este legal şi recunoscut pe plan legislativ, nu au cum să facă rău nimănui.

Un alt aspect remarcat de instanță este faptul că nici părinții nu sunt siguri de numele școlii: o dată o denumesc ######### Light Academy și în altă referire, #### ##### Academy.

“Cert este că forma de învățământ homeschooling este o formă de învățământ nerecunoscută în România conform prevederilor Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale, iar cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc, potrivit adresei Inspectoratului Școlar Bihor nr. 4128 din 01.03.2022. Totodată unitățile #### Life Academy, respectiv #### ##### Academy nu figurează în Registrul special al organizațiilor furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui alt sistem educațional din altă țară, nefiind acreditate în România”, scrie în motivarea Curții.

Părinții ar fi încercat să păcălească instanța “încercând să inducă ideea că o altă persoană şi-a echivalat în România, o diplomă eliberată de A#### Academy din SUA, cu diploma de Bacalaureat şi astfel are acces pe piaţa muncii din România, şi printr-o analogie, şi cei patru minori ar putea face așijderea. În primul rând, vorbim de o cu totul altă unitate de învăţământ din SUA şi cel mai important, din adresa Ministerului Educaţiei reiese în mod explicit faptul că numita ###### a efectuat studiile în Statele Unite ale Americii, deci nu este vorba de şcoală acasă cu profesori secretizaţi (în realitate inexistenţi), precum în prezenta speţă”, scrie în motivație.

Curtea de Apel aduce aminte și evaluarea psihologică de la dosar, din care reiese că copiii “prezentau un nivel de dezvoltare al gândirii cu mari lacune în achiziţiile şcolare raportat la vârstă şi clasa de studiu și imaturitate psiho-emoţională”.

Aceşti copii nu pot avea niciun viitor în situaţia în care viaţa lor nu se schimbă urgent, în sensul de a fi reînscriși la o şcoală recunoscută, unde să poată avea acces la învăţământ din partea unor profesori specializaţi şi să socializeze cu alţi copii de vârsta lor”. 

Curtea de apel a menținut sentința privind amânarea aplicării pedepsei de câte 4 luni de închisoare

Cei doi soţi au fost obligaţi să presteze câte 40 zile de muncă în folosul comunităţii. Sentința inițială a judecătoriei din Aleșd, menținută acum și de Curtea de Apel Oradea, prevede câte 4 luni de închisoare pentru fiecare părinte, cu amânarea aplicării pedepsei, pentru împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu.  

“În ce privește cuantumul pedepselor închisorii stabilit de instanța de fond, respectiv câte 4 luni, aproape de minimul special, acesta este apreciat a fi proporțional cu pericolul social al faptelor imputate. Având în vedere gravitatea concretă a faptelor săvârșite de inculpaţi, Curtea apreciază că stabilirea pedepsei de câte 4 luni închisoare și amânarea aplicării lor, potrivit art. 83 Cod penal, este o soluție corectă și proporțională. Astfel, Curtea constată că pe lângă elementele mai sus descrise ce țin de temeinicia dispunerii unei astfel de soluții, sunt îndeplinite și condițiile de legalitate, (…) inculpaţii nu au antecedente penale, și-au manifestat acordul cu privire la prestarea unei munci în folosul comunității, iar Curtea apreciază că față de toate aspectele concrete legate de persoana inculpaţilor, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, fiind suficientă supravegherea conduitei lor pentru o perioadă determinată“.

Amintim că inițial, în decizia judecătoriei Aleșd se preciza faptul că instanța “se orienta spre pedeapsa cu închisoare”, conform legii, însă pentru dezvoltarea copiilor, s-a decis ca pedeapsa să fie de câte 4 luni de închisoare cu suspendare și obligația ca cei 4 elevi să revină la școala în sistemul românesc educațional.

“Dacă decizia inițială prevede închisoare cu suspendare și obligația ca cei 4 elevi să revină la școala în sistemul românesc educațional, nerespectarea deciziei înseamnă revocarea deciziei de suspendare”, au spus surse judiciare pentru Edupedu.ro.

Informații de context

Cei doi părinţi din Bihor, care au ales să-şi educe acasă toţi cei patru copii de vârstă şcolară, au primit câte 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, pentru împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu – o premieră în România.

Părinții i-au retras pe copii de la școală pe motiv că au dificultăţi de acomodare la noile condiţii impuse de pandemie și au ales să le predea ei copiilor, prin sistem homeschooling, potrivit hotărârii instanței, dată pe 21.12.2023.

Copiii aveau la vremea respectivă 8, 10, 11 și 13 ani și doar unul dintre ei era la gimnaziu, în clasa a V-a. Doi copii erau în clasele a II-a și a IV-a, iar despre cel mai mic copil nu se precizează clasa de studiu, dar se face referire că era tot în clasele primare. Vârstele nu corespund claselor la care de obicei copiii frecventează școala. Un copil care ar fi început cel târziu la 7 ani clasa pregătitoare, ar fi trebuit să aibă cel mult 12 ani în clasa a V-a. În acest caz, copilul avea 13 ani în clasa a V-a.

Concluzia raportului de evaluare psihologică întocmit la dosar arată că “au fost identificate 2 disfuncţionalităţi majore: îndrumătorii/profesorii copiilor sunt cei doi părinţi care nu au pregătire pedagogică şi nici de specialitate. Mama are 8 clase, iar tatăl 12.

Tot din hotărârea instaței reiese că școala în cauză nu oferea cursuri online ci le permite părinţilor să îşi aleagă modul în care vor să îşi educe copiii. Din declarațiile mamei, cei doi au decis retragerea copiilor de la şcoală întrucât nu sunt de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media, respectiv cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie. “Apreciază că au făcut o alegere bună pentru viitorul copiilor lor. În ceea ce priveşte educaţia oferită copiilor, cei doi părinți au precizat că se ocupă singuri de educaţia copiilor, folosind manuale şcolare. Programul copiilor este unul flexibil, în principiu ocupându-se zilnic de ei, copiii studiind aproximativ 3 ore zilnic, sub îndrumarea lor. Tatăl copiilor a lucrat deservant utilaje, în prezent se află în concediul de creştere copil, iar mama este casnică.

Fenomenul de homeschooling a luat amploare în ultimii ani în România / Ministerul a fost informat dar nu a făcut nimic

A doua zi după publicarea articolului privind sentința dată de instanța din Bihor, Ministerul Educației a transmis inspectoratelor școlare să sesizeze organele de cercetare dacă părinții își retrag copiii de la școală, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. O altă măsură pe care ar trebui să o aplice inspectoratele școlare, conform sursei citate, este identificarea cazurilor de retragere a elevilor de la cursurile învățământului obligatoriu.

Fenomenul de homeschooling a luat amploare în România în pandemie, când mulți părinți și-au retras copii de la școală.

Edupedu.ro a scris de cazul din Timiș, unde peste 50 de elevi, din care 28 dintr-o singură comună, au fost retrași de părinți de la școală pentru a învăța în sistem homeschooling, iar șeful ISJ anunța că va cere instituţiilor statului să ia măsuri. Cei mai afectaţi sunt elevii de clasa a VIII-a, care nu vor putea susţine examenul de Evaluare Naţională, spunea șeful inspectoratului școlar județean.

Un alt caz semnalat a fost în Bihor, în 2022. Șeful ISJ spunea că “sunt preponderent copii ai căror părinți se regăsesc în zona cultelor neoprotestante“. 

Ligia Deca spunea despre homeschooling, în cadrul dezbaterilor pe legile educației în 2023: “Nu considerăm, în acest moment, că este o opțiune fericită pentru a asigura dreptul la educație“.

Amintim, Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, din Ministerul Educației, evită să spună dacă a echivalat până acum diplome emise de organizații americane de tip homeschooling.

Suceava se numără printre județele cu un număr ridicat de elevi retrași din sistemul de învățământ – peste 100. Părinți sunt „racolați” să-și retragă copiii din școală în favoarea homeschooling, pe „filiera bisericilor neoprotestante” – acuză un fost inspector:

Organizațiile fac promisiuni fără acoperire juridică. Ministerului Educației „probabil îi e frică să spună că numărul copiilor în afara sistemului e de ordinea miilor sau a zecilor de mii” . Ioan Puiu, fost inspector școlar adjunct, spune că Ministerul și autoritățile locale au fost informate de aceste situații încă din 2022, dar nu au făcut nimic.

Ulterior, la solicitarea Edupedu.ro, poliția a spus că nu a găsit nicio neregulă în cazurile a peste 70 de elevi retrași de părinți de la școală în pandemie, în Suceava, pentru a face homeschooling.

Citește și:

Cei patru copii din județul Bihor retrași de părinți de la școală în pandemie pentru a face homeschooling au mari lacune în achiziţiile şcolare și imaturitate psiho-emoţională, arată o evaluare psihologică oficială / Copiii învățau acasă cu părinții care au 8, respectiv 12 clase terminate

Doi părinţi din Bihor, care au ales să-şi educe acasă toţi cei patru copii de vârstă şcolară, au primit câte 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, pentru împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu – Adevărul

Cazul părinților din Bihor, obligați de instanță să-i reînscrie la școală pe cei patru copii, după ce i-au retras în pandemie pentru a face homeschooling: Copiii încă nu s-au întors la școală, spune șeful ISJ Bihor, Horia Abrudean
VIDEO Ce înseamnă homeschoolingul din SUA, sistemul cu care au fost asociate cazuri recente din România: o lume cu peste 1 milion de elevi pentru care protecția este minimă în fața abuzurilor / Un front pentru apărătorii drepturilor părinților și pentru cei care promovează drepturile copiilor

Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, din Ministerul Educației, evită să spună dacă a echivalat până acum diplome emise de organizații americane de tip homeschooling

Poliția nu a găsit nicio neregulă în cazurile a peste 70 de elevi retrași de părinți de la școală în pandemie, în Suceava, pentru a face homeschooling
Exit mobile version