Numărul de ore și posturi de profesori care vor fi tăiate sau adăugate în școli pe noile planuri-cadru sunt în analiza ministerului Educației, spune ministra Ligia Deca. Oficialul anunță că noile scheme care prevăd numărul de ore pe săptămână la fiecare disciplină, în special cele în pregătire pentru clasa a IX-a din septembrie 2025, sunt în ultima etapă de lucru.
Ministra Ligia Deca, care a amânat în iulie pentru luna septembrie publicarea în dezbatere a planurilor-cadru, cele actuale de liceu fiind nereformate din anii 2000, și care recent a ezitat să dea un termen pentru acestea, spune acum că până la finalul anului calendaristic „trebuie să avem planurile-cadru”. Declarațiile au fost făcute luni seară, în prima zi de cursuri din acest an școlar, la Digi24.
„Acolo este o datorie istorică, dacă vreți”, a spus Deca despre reforma curriculară la liceu, întrebată de Cosmin Prelipceanu când vor apărea modificări la programele școlare. Ministra a continuat: „Adică acest ciclu nu a avut planuri-cadru noi. Suntem într-o fază finală cu acestea, lucrăm la niște analize de impact, să vedem pe filozofia pe care o avem, de exemplu – trebuie să avem același trunchi comun, indiferent de filieră, ca să putem garanta accesul la învățământ superior”.
De menționat că nu este clar ce impact măsoară Ministerul Educației. Analizele de impact ar putea însemna estimarea numărului de ore și de posturi care vor fi tăiate sau adăugate față de actualele planuri-cadru, dacă numărul de ore afectează în vreun fel elevii și nu îi suprasolicită, dacă e nevoie de o formare profesională suplimentară pentru profesori, dacă școlile au infrastructura necesară pentru modificările din structura disciplinelor, modul în care planurile-cadru ar trebui corelate examenele școlare ș.a.m.d..
Teoretic, elevii care sunt acum în clasa a VIII-a ar trebui să înceapă clasa a IX-a pe noile planuri-cadru, anul viitor în septembrie. Între timp, amânarea intrării în vigoare a acestora ține pe loc și formările pentru abilitare curriculară pe care Ministerul Educației ar trebui să le facă prin proiectul RECRED, finanțat din fonduri europene. Pentru a putea forma profesori, ar trebui să existe în primul rând planurile-cadru, pentru ca mai apoi să poată fi construite programele școlare și cursurile de formare pentru predarea pe competențe. Detalii de context, mai jos în articol.
„Ne-am luat timp ca împreună cu grupurile de lucru, cu specialiștii, să le finalizăm și după aceea, înainte să le scoatem în dezbatere publică, să vedem și ce impact ar avea în sistem, dar sunt o prioritate. Îmi doresc ca să le avem în dezbatere publică cât mai curând posibil”, a mai spus ministra Ligia Deca. „În mod normal, generația de liceeni care intră în toamna următoare trebuie să înceapă pe programe noi, așa că noi până la finele acestui an calendaristic trebuie să avem planurile-cadru”, a răspuns Deca la Digi24, întrebată punctual când va fi finalizat proiectul.
- Deca ar amâna astfel noile planuri-cadru până după alegerile parlamentare și prezidențiale care debutează la final de noiembrie, pentru a „nu crea nemulțumiri în rândul electoratului”, ea însăși pregătindu-se să candideze pentru un fotoliu de senator PNL – București, după cum a scris Edupedu.ro pe surse săptămâna trecută.
- Edupedu.ro a scris că elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală.
- Cel mai recent, Ligia Deca a răspuns pe 5 septembrie la TVR Info că noile planuri-cadru de liceu „o să le vedem în dezbatere publică în curând”. Tot „în curând” estima ministra că vor fi puse în dezbatere publică și acum un an și jumătate, în Senat. În acest an școlar, elevii care au început clasa a XII-a sunt prima generație pentru care reforma curriculară a fost oprită de politicieni în 2021, care a învățat pe curriculum nou în clasele P-VIII și, când a intrat la liceu, practic s-a întors în timp, la curriculumul neactualizat din 2004/2009.
Redăm fragmentul despre reforma curriculară integral:
„Moderator – Cosmin Prelipceanu: Mulți dintre părinții care se uită acum la noi așteaptă de la dumneavoastră o veste în legătură cu marfa, cantitatea de informații pe care o primesc copiii lor. Mulți părinți, cred, consideră – și nu numai părinți, specialiști în educație spun că la școală în România se învață prea mult și prea mult inutil. Ce aveți să le spuneți, cât din această cantitate va fi dată deoparte și cât din restul va fi adaptat secolului 21?
Ligia Deca: Aici sunt mai multe, mai multe discuții. Prima este legată de ciclurile educaționale, unde deja s-a făcut reformă curriculară, ciclul primar și ciclul gimnazial. Deși am făcut o reformă curriculară acolo, deși specialiștii ne spun că programele sunt aerisite la clasă, copiii resimt în continuare o încărcare prea mare, spun ei, pe anumite discipline, mai ales la gimnaziu. O cauză vine din modul în care sunt realizate manualele, care merg mult peste ce ar fi decent din punct de vedere al cantității de informații. O altă problemă este din modul în care se predă la clasă. În loc să ne concentrăm pe învățarea vizibilă de către fiecare copil și pe sinteză, analiză, da, consolidarea pe ce înseamnă informație de bază, cultură generală, încercăm să facem mult din toate. Aceasta este o chestiune de mentalitate, de pregătire a cadrelor didactice, de formare inițială și de regândire a formării continue.
Toate acestea sunt cuprinse în legea educației, dar va mai dura puțin până când vedem efectele acestor noi tipuri de formări. De exemplu, avem un profil nou a cadrului didactic sau standarde profesionale pentru fiecare tip de cadru didactic. Asta se va vedea în câțiva ani, în modul de predare. Mai avem și cealaltă discuție – curricula din liceu. Da, ce facem cu planurile-cadru, cu programele din liceu. Acolo este o datorie istorică, dacă vreți. Adică acest ciclu nu a avut planuri-cadru noi. Suntem într-o fază finală cu acestea, lucrăm la niște analize de impact, să vedem pe filozofia pe care o avem, de exemplu – trebuie să avem același trunchi comun, indiferent de filieră, ca să putem garanta accesul la învățământ superior.
Trebuie să permitem pentru învățământul tehnologic, tehnologic dual, număr semnificativ de ore de practică. Da, angajatorii cer chiar 50%. Trebuie să putem să garantăm prin trunchiul comun, care trebuie să fie mai mic, și acoperirea disciplinelor de bacalaureat care au crescut în diversitate dacă ne uităm la legea învățământului preuniversitar. Și ne dorim toate acestea în așa fel încât să nici nu fie un șoc în sistem. Deci, de aceea ne-am luat timp ca împreună cu grupurile de lucru, cu specialiștii, să le finalizăm și după aceea, înainte să le scoatem în dezbatere publică, să vedem și ce impact ar avea în sistem, dar sunt o prioritate. Îmi doresc ca să le avem în dezbatere publică cât mai curând posibil, ca să putem să trecem la un alt tip de școală, o școală mai apropiată de (…).
Moderator: Când? Proiectul rezolvării tuturor programelor, când se va încheia?
Ligia Deca: Încheierea acestui… deci, în mod normal, generația de liceeni care intră în toamna următoare trebuie să înceapă pe programe noi, așa că noi până la finele acestui an calendaristic trebuie să avem planurile-cadru”.
Context. Cronologie. În iulie, la o conferință de presă organizată la Ministerul Educației despre rezultatele inițiale de la Evaluarea Națională 2024, Deca a răspuns la întrebările jurnaliștilor despre planurile-cadru că în septembrie ar urma să fie în consultare proiectele de planuri-cadru: „aș vrea însă să vă asigur că la începutul anului școlar viitor vom avea planurile-cadru în dezbatere publică”, a spus ministra.
- Edupedu.ro nota atunci că prelungirea datei pentru lansarea în consultare publică a planurilor-cadru înseamnă că planurile-cadru ar putea să fie reluate de un nou ministru, într-un nou Guvern constituit după alegerile Parlamentare fixate pe 1 decembrie.
Planurile-cadru noi pentru clasele IX-XII ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste 4 luni, potrivit calendarului oficial. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el acum amânat declarativ – când planurile cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Primele două termene avansate de ministra Ligia Deca și încălcate de instituția pe care o conduce au fost consemnate în acte normative semnate chiar de aceasta – un ordin de ministru din luna septembrie care stabilea termenul de 29 februarie și un ordin de ministru din luna februarie, prin care amână termenul de 29 februarie pentru finalul lunii martie.
într-o declarație făcută la Prima News, luni pe 10 iunie și difuzată vineri, 14 iunie, Ligia Deca a evitat să spună când vor fi publicate noile planuri-cadru, a mai spus încă o dată că „sunt în grupurile de lucru” și „sunt în proces de finalizare”.
„Noi lucrăm la finalizarea planurilor-cadru. Am avut mai multe variante intermediare și, așa cum am mai declarat, ne-am dorit foarte mult să avem o paritate în ceea ce privește prestigiul diferitelor filiere și specializări. Ne-am dorit să avem un program școlar decent pentru tineri, adică să nu avem un număr exagerat de ore pe zi sau, dacă ne uităm la total, la un volumul de ore pe an. De asemenea, ne-am dorit ca planurile-cadru să lase suficientă flexibilitate elevilor pentru a se îndrepta apoi către carierele pe care și le doresc și în acest sens le vom lansa în dezbatere publică.
Ele sunt în proces de finalizare, sunt în grupurile de lucru, vom primi, știu eu, variantele care au fost rediscutate conform acestor principii, după care fi lansate în dezbatere publică”, a declarat Deca.
Pe 21 mai, secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu spunea că noile planuri-cadru sunt „la mine în curte”: „Pe mine mă trageți de mânecă că nu am respectat termenul” și că „încercăm să facem o treabă cât mai bună”.
Componența parțială a comisiilor pentru planurile-cadru a fost trimisă de Ministerul Educației într-un răspuns la interpelarea deputatului USR Filip Harnaveanu, secretarul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă remis de acesta pe 15 iunie.
După publicarea acestor comisii de către Edupedu.ro, doi profesori au reacționat prin a arăta că Ministerul Educației minte și că nu sunt în comisiile de planuri-cadru decise de Ligia Deca prin ordin de ministru, a căror componență a fost trimisă Parlamentului: „Informația este falsă”.
Ce sunt planurile-cadru
Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.
Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente:
- trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
- curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
- curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.