Cătălin Zaman, profesor de Limba și Literatura Română și director al școlii Gimnaziale „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru din județul Buzău, spune după analiza rezultatelor de la simularea Evaluării Naționale și la nivel de clasă, că va face mai multe simulări la nivel de școală până în vară. În plus câte două-trei teste de lucru la final de săptămână, “pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuale”. Amintim, la proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Declarațiile profesorului Cătălin Zaman au fost făcute în dezbaterea organizată, miercuri, 6 martie, de Proiectul Merito: Soluții la îndemâna școlilor pentru pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională.
- Grupul profesorilor de “specialitate” care a analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale recomandă profesorilor de limba română să realizeze hărți mentale cu elevii pentru a putea învăța mai ușor, să îi încurajeze să-și exprime punctul de vedere și să rezolve fiecare cerință în parte, chiar și parțial – raport
Profesorul de Limba Română, Cătălin Zaman, a dat câteva exemple de măsuri pe care le va lua la nivel de clasă și școală pentru a îmbunătății rezultatele elevilor de clasa a VIII-a: “O simulare pe lună și două-trei teste de lucru la final de săptămână, pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuale. Cu siguranță performanțele vor crește în ritmul acesta”, a spus profesorul Cătălin Zaman.
El subliniază că dacă nu se poate lucra individual la clasă, atunci ar putea “crea grupe de lucru pe un anumit nivel astfel încât să putem acoperi toate nevoile copiilor”.
Redăm declarația sa integrală pe acest subiect
Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română și director la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru: Cred că suntem un moment T1, nu T0, pentru că noi am mai avut posibilitatea unei simulări județene în luna noiembrie și sunt două repere importante. Dacă aveam ceva de făcut în luna noiembrie obligatoriu trebuie să continuăm sau să schimbăm ceva acum, în luna martie. Așa cum spunea și Bogdan Rațiu zilele trecute, rezultatele acestea nu trebuie privite ca o tragedie, doar că ele trebuie conștientizate și trebuie luate măsuri concrete, nu generale. Cred că e important să stabilim în urma raportului pe care Ministerul l-a dat în urma a ceea ce am identificat fiecare profesor la clasă pe lucrările respective, ce carențe au copiii noștri. Va fi destul de greu să lucrăm cu ei individual. Ideal așa ar fi, să lucrăm individual, să mergem fix acolo unde e problema respectivă. Dar am putea crea grupe de lucru pe un anumit nivel astfel încât să putem acoperi toate nevoile copiilor. Cred că patru-cinci astfel de grupe la nivel de clasă ar fi ideal. Pornim de la faptul că toți cei trei factori implicați în evoluția copilului trebuie alertați cumva și atunci clar, cred că toți am avut discuții cu cu părinții, cu elevii, cu părinții și elevii deopotrivă, astfel încât să stabilim foarte clar fiecare ce are de făcut în perioada următoare. Aud și am auzit deseori vorbindu-se că ar trebui dublate orele de pregătire, dar să știți că ele pot fi și triplate dacă ceea ce se întâmplă acolo (60% dintre copiii noștri n-au obținut note de trecere la matematică) în orele acelea nu se schimbă față de ceea ce a fost înainte. Putem ține și 10 astfel de ore suplimentare. Ar trebui identificat concret ce nu am făcut bine, pentru că e clar că ceva n-a funcționat, ce urmează să facem și să le spunem copiilor pas cu pas ce avem de făcut, pentru că cei ne pot ajuta să atingem rezultatele pe care le dorim de altfel cu toții. Am și avantajul că sunt profesor de română. Trebuie lucrat aplicat, trebuie intensificat lucrul pe variante de examen astfel încât copiii să fie obișnuiți cu astfel de modele. Trebuie avut un feedback cât de mult se poate la nivel individual. Eu intenționez să dau două-trei teste de lucru la final de săptămână, pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuală pentru fiecare. Cu siguranță performanțele vor crește în ritmul acesta, în felul acesta. Vom mai da la nivel de școală două-trei simulări, ideal una pe lună, adică martie, aprilie, mai, pentru că deja în iunie ajungem cam la final și cam atât. Și de ce spun că ar trebui date simulările acestea? Pentru că noi trebuie să cuantificăm cumva progresul sau regresul lor în răspunsuri individuale la clase, ne pot păcăli sau ne putem înșela și atunci evaluarea aceasta scrisă este ideală”.
Informații de context
Ministerul Educației impune școlilor să organizeze, până pe 22 martie, întâlniri cu părinții în privința rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024. Pentru prima oară, lucrările au fost corectate digital și au putut fi analizate la nivel de item, adică de cerință și subpuncte. Astfel o analiză la nivel de clasă și școală se poate realiza mai rapid.
La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult. Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.
Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, remarcă faptul că, în ceea ce privește problemele ce țin de gramatică, care au ieșit la iveală la o analiză a rezultatelor publicate de la simularea Evaluării Naționale, “este greu să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.
“Nu vine sfârșitul lumii, e doar un examen, e doar un nivel la care noi am ajuns în acest moment”, spune Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”. Acesta este mesajul pe care îl va transmite elevilor și părinților după rezultatele simulării naționale.