Cătălin Zaman, profesor de limba română și director, despre soluții pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor până la Evaluarea Națională: Intenționez să dau o simulare pe lună la nivel de școală și două-trei teste de lucru la final de săptămână, pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuale

3.590 de vizualizări
Foto: Proiectul Merito/ Facebook.com
Cătălin Zaman, profesor de Limba și Literatura Română și director al școlii Gimnaziale „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru din județul Buzău, spune după analiza rezultatelor de la simularea Evaluării Naționale și la nivel de clasă, că va face mai multe simulări la nivel de școală până în vară. În plus câte două-trei teste de lucru la final de săptămână, “pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuale”. Amintim, la proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Declarațiile profesorului Cătălin Zaman au fost făcute în dezbaterea organizată, miercuri, 6 martie, de Proiectul Merito: Soluții la îndemâna școlilor pentru pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională.
  • Grupul profesorilor de “specialitate” care a analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale recomandă profesorilor de limba română să realizeze hărți mentale cu elevii pentru a putea învăța mai ușor, să îi încurajeze să-și exprime punctul de vedere și să rezolve fiecare cerință în parte, chiar și parțial – raport

Profesorul de Limba Română, Cătălin Zaman, a dat câteva exemple de măsuri pe care le va lua la nivel de clasă și școală pentru a îmbunătății rezultatele elevilor de clasa a VIII-a: “O simulare pe lună și două-trei teste de lucru la final de săptămână, pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuale. Cu siguranță performanțele vor crește în ritmul acesta”, a spus profesorul Cătălin Zaman.

El subliniază că dacă nu se poate lucra individual la clasă, atunci ar putea “crea grupe de lucru pe un anumit nivel astfel încât să putem acoperi toate nevoile copiilor”.

Redăm declarația sa integrală pe acest subiect

Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română și director la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru: Cred că suntem un moment T1, nu T0, pentru că noi am mai avut posibilitatea unei simulări județene în luna noiembrie și sunt două repere importante. Dacă aveam ceva de făcut în luna noiembrie obligatoriu trebuie să continuăm sau să schimbăm ceva acum, în luna martie. Așa cum spunea și Bogdan Rațiu zilele trecute, rezultatele acestea nu trebuie privite ca o tragedie, doar că ele trebuie conștientizate și trebuie luate măsuri concrete, nu generale. Cred că e important să stabilim în urma raportului pe care Ministerul l-a dat în urma a ceea ce am identificat fiecare profesor la clasă pe lucrările respective, ce carențe au copiii noștri. Va fi destul de greu să lucrăm cu ei individual. Ideal așa ar fi, să lucrăm individual, să mergem fix acolo unde e problema respectivă. Dar am putea crea grupe de lucru pe un anumit nivel astfel încât să putem acoperi toate nevoile copiilor. Cred că patru-cinci astfel de grupe la nivel de clasă ar fi ideal. Pornim de la faptul că toți cei trei factori implicați în evoluția copilului trebuie alertați cumva și atunci clar, cred că toți am avut discuții cu cu părinții, cu elevii, cu părinții și elevii deopotrivă, astfel încât să stabilim foarte clar fiecare ce are de făcut în perioada următoare. Aud și am auzit deseori vorbindu-se că ar trebui dublate orele de pregătire, dar să știți că ele pot fi și triplate dacă ceea ce se întâmplă acolo (60% dintre copiii noștri n-au obținut note de trecere la matematică) în orele acelea nu se schimbă față de ceea ce a fost înainte. Putem ține și 10 astfel de ore suplimentare. Ar trebui identificat concret ce nu am făcut bine, pentru că e clar că ceva n-a funcționat, ce urmează să facem și să le spunem copiilor pas cu pas ce avem de făcut, pentru că cei ne pot ajuta să atingem rezultatele pe care le dorim de altfel cu toții. Am și avantajul că sunt profesor de română. Trebuie lucrat aplicat, trebuie intensificat lucrul pe variante de examen astfel încât copiii să fie obișnuiți cu astfel de modele. Trebuie avut un feedback cât de mult se poate la nivel individual. Eu intenționez să dau două-trei teste de lucru la final de săptămână, pe care luni copiii să le aibă pe masă, corectate cu sfaturi individuală pentru fiecare. Cu siguranță performanțele vor crește în ritmul acesta, în felul acesta. Vom mai da la nivel de școală două-trei simulări, ideal una pe lună, adică martie, aprilie, mai, pentru că deja în iunie ajungem cam la final și cam atât. Și de ce spun că ar trebui date simulările acestea? Pentru că noi trebuie să cuantificăm cumva progresul sau regresul lor în răspunsuri individuale la clase, ne pot păcăli sau ne putem înșela și atunci evaluarea aceasta scrisă este ideală”. 

Informații de context

Ministerul Educației impune școlilor să organizeze, până pe 22 martie, întâlniri cu părinții în privința rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024. Pentru prima oară, lucrările au fost corectate digital și au putut fi analizate la nivel de item, adică de cerință și subpuncte. Astfel o analiză la nivel de clasă și școală se poate realiza mai rapid.

La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult. Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.

Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, remarcă faptul că, în ceea ce privește problemele ce țin de gramatică, care au ieșit la iveală la o analiză a rezultatelor publicate de la simularea Evaluării Naționale, “este greu să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.

Nu vine sfârșitul lumii, e doar un examen, e doar un nivel la care noi am ajuns în acest moment”, spune Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”. Acesta este mesajul pe care îl va transmite elevilor și părinților după rezultatele simulării naționale.

Citește și:
Analiză a rezultatelor după simularea Evaluării Naționale. Bogdan Rațiu, profesor de limba română: Elevii înțeleg cuvintele, pot localiza informația, problema e la cunoștințe. Cred că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului
Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică

Ce le-au spus elevilor și părinților cinci profesori de Matematică și Română, după rezultatele de la simulare Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor: Rezultatele copiilor noștri sunt rezultatele noastre, fie că ne place uneori, fie că nu. Nu trebuie să le creăm iluzii

16 comments
  1. in școală altfel ,saptamina verde și tv2 saptamini fara rost sa se facă vite 2 ore romana și 2 ore de matematica pe zi ,recapitulați exerciții,cu o materie așa stufoasă cu 6 ore pe zi cînd sa capteze elevul atitea informații!?

  2. pai daca elevii vin din ciclul primar fara sa stie tabla inmultirii si a impartirii pe de rost, fara sa stie adunarea si scaderea peste 10 , profesorii de la gimnaziu in nici un caz nu ii invata ce trebuiau sa ii invete la ciclul primar, asa ca astea sunt rezultatele
    Tot din ciclul primar vine si analfabetismul acela mare, din cauza ca in clasa pregatitoare si clasa I , se trec toti elevii chiar daca nu stiu sa citeasca si citesc pe litere, din clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman analfabeti pe litere sau sa ghiceasca cuvintele
    Doar nu credeti ca profesorii de gimnaziu stau sa invete elevii adunarea si scaderea peste 10 sau inmultirea si impartirea, nu, in nici un caz
    Ii trec cu 5 mai departe pe elevi , pentru ca la gimnaziu nu mai sta nimeni sa invete elevii tabla inmultirii si impartirii pe de rost sau adunarile si scaderile peste 10, de aici din ciclu primar , din cei 5 ani de primar vin ei fara sa le stie si raman asa pana la sfarsitul clasei a VIII-a, de aceea sunt rezultate la simulare si evaluare sub 5 , aproape de 50 % si intra la liceu cu notele de 1 si 2 sau 3
    Ce sa faca profesorii de liceu cu acesti elevi care nu stiu inmultirea, impartirea, adunarea , scaderea peste 10?????? Viitorii meseriasi
    Ei de abia stiu sa citeasca pe silabe sau cauta sa ghiceasca cuvantul-40 % analfabeti pe tara

  3. Părerea mea este că ați putea face suplimentar si niște ore de rugăciune iar după acestea si ceva sport, încât copiii să se relaxeze. Asa au de lucru și profesorii de religie și sport că doar iau aceeași bani că cei de română și matematică.

  4. Si crede dl director ca ii poate forta pe profesori sa corecteze si sa fac analize in fiecare sfarsit de saptamana( in timpul lor liber)? E un dictator? Nu prea inteleg cum altfel vor fi corectate acelet teste pana luni….Si, oare, in loc sa pierdem timpul cu „ teste“, nu ar fi mai bine ca elevii sa exerseze???
    Dar vad ca unii au impresia ca profesorii sunt la cheremul tuturor celor cu „ idei“ mai mult sau mai putin „trasnite“!
    Oare nu ar fi mai bine sa renuntam la atatea“ saptamani“ „altfel“…. „verzi“… zile libere „ punte“ ca sa satifacem „ nevoile“ HoReCa? Nu credeti?

  5. Domnul director se pare ca nu e obosit la final de sapt, nu are griji si obligatii… Nah, bravo lui ca viata profesionala nu ia pauza. Noi, oamenii de rand, profesori cu 18 ore de predare, avem nevoie in weekend de timp personal, de refacere, de a ne ocupa de noi si cei dragi.

  6. Am descoperit apa rece? Testare lunară dau si altii!
    Să-l vedem pe domnu’ director de la Clondiru (sic) cum iși indeplineste atribuțiile manageriale, cum le indeplinește pe alea de profesor si cum corecteaza și 2 sau 3 teste săptămânal, împănându-le cu indicații reale nu cu spuneri in dunga…
    Și bănuiesc că edupedu va merge la Clondiru sa vada punerea in practica a minunăției, nu?

  7. mda… ce sa zic… copilul meu in 3 ani de gimnaziu nu a primit in total 10 compuneri, rarele teme date la romana nu au fost niciodata corectate; este la a 4-a profesoara de romana si singurul feedback pe literatura este compunerea din evaluarea de semestru/modul. Colegii lui de clasa deja fac meditatii la romana si va trebui sa faca si el pentru a lua o nota decenta la evaluarea de clsVIII.
    Asa ca nici nu ma mira rezultatele la simulare…
    Profesorii tineri care vin in invatamant sunt la primul job, primul salariu… nu isi fac timp pentru a corecta pagini intregi de compuneri la limba romana.

  8. credeam că exemplele se dau in cazul in care s-a demonstrat că funcționează. Sunt școli cu 100 % promovare la simulări. Pe dânșii de ce nu ii întrebați cum procedează?

  9. Domnul profesor-director are o clasă la care predă și probabil are timp de simulări, corectări și alte simulări și corectări.
    L-aș vedea cum face asta cu multiple simulări la 5-6 clase sau mai multe chiar.

    1. Eu am catedra la tara, compusa dintr-o scoala cu PJ si alta compusa din 3 structuri. Asa mi-e postul. Am 19 clase. Mai trebuie sa spun ceva referitor la articol?

  10. Excelenta ideie cea cu revenirea la eztemporale, fiindca asta sunt testele de sfarsit de saptamana, promise aici. Da mult timp v-a mai trebuit, nene, sa redescoperiti gaura macaroanei ! Eu cu asa ceva am facut scoala si tare bine ne-au prins extemporalele, desi erau o permanenta “spaima” pt elevi. Dar numai asa se poate mentine treaza dorinta de a “fac bine” la extemporal, teza, examen, concurs. Minta cea de pe urma a romanului !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LIVE TEXT Luminița Barcari: Ghidurile metodologice cuprind recomandări pentru selectarea și aplicarea scenariilor, organizarea orarului, impactului asupra curriculumului

Ghidurile metodologice cuprind recomandări pentru selectarea și aplicarea scenariilor, organizarea orarului, impactului asupra curriculumului, a declarat Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației, la conferința de presă organizată marți.…
Vezi articolul

Doi din cinci părinți care lucrează în străinătate nu vor veni acasă de Sărbători / Campanie de informare privind modificări legislative adoptate în 2022 pentru protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în afara țării

Doi din cinci (39%) dintre părinții care lucrează peste graniță nu vor veni acasă pentru Sărbătorile de iarnă, arată datele unui studiu realizat de Salvați Copiii România, în rândul beneficiarilor…
Vezi articolul