Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie, nu crede că modul în care se predă religia în școli are legătură cu rezultatul alegerilor din acest an. Amintim, la primul tur al alegerilor prezidențiale, candidatul Călin Georgescu, cu discurs neolegionar, antisemit, în același timp și cu mesaje de tip mesianic, în care îl invoca pe Dumnezeu, a obținut primul loc (ulterior, CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale pe fondul acuzațiilor de ingerință a Rusiei). Mulți tineri l-au votat pe acest candidat, campania sa electorală fiind ilegal desfășurată de rețeaua socială TikTok, potrivit documentelor desecretizate de CSAT.
- Noile reguli de predare a Religiei și de participare la aceste ore ar urma să fie gata până pe 31 decembrie 2024, cu o întârziere de peste 10 luni față de termenul inițial
Edupedu.ro l-a întrebat pe Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii de teologie, dacă deschiderea publicului român la manipularea online este și un eșec al modului în care se predă Religia în școala românească, având în vedere că mulți tineri au fost manipulați, în special în mediul online, prin mesajele de tip mesianic ale candidatului Georgescu.
Despre cum ar putea ora de religie să formeze gândirea critică a elevilor, Cătălin Raiu a a spus că „studierea religiei în școală nu este limitată la ora de religie”.
„Edupedu.ro: România s-a trezit peste noapte cu un câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale cu discurs neolegionar, în contextul în care în școală elevii învață Religie de la 6 și până la 18 ani, în toți anii de școală. Elevii români, din 2011 încoace, învață religie mai mult decât biologie, chimie, fizică, arte, aproape orice altă materie. Este deschiderea publicului român la manipularea online și un eșec al modului în care se predă Religia în școala românească?
Cătălin Raiu: Aici n-aș lega modul în care se predă religia de rezultatul alegerilor. Pentru că religia are acest statut de materie, să spunem, cvasi-opțională, în sensul în care părinții trebuie să opteze pentru a studia religia, dacă doresc. În practică, într-adevăr, se întâmplă ca majoritatea elevilor să opteze pentru acest lucru. Acum, religia în școala românească cred că nu se predă nici mai bine, nici mai prost decât celelalte materii, pentru că este o oră organizată tot de Ministerul Educației, cu resursele lui de profesori, resurse financiare, resurse de curricule. Cred că mai degrabă răspunsul la întrebare, dacă deschiderea publicului la manipularea online este legată de religie, e mai degrabă negativ, într-un sens instituționalizat. Adică nu avem de-a face cu linii directoare transmise de biserică prin profesorii de religie elevilor care studiază religie, cum să îmbrățișeze o oarecare doctină sau orientare politică care ar fi neolegionară. Exclus acest lucru, însă, și asta mi se pare mie cel puțin tema momentului în România, dincolo de personajele politice.
Cred că foarte mulți români, incluzând aici și tineri, și vârstnici, și oameni activi cad victima unor teorii conspiraționiste care fie pleacă de la un sfert de adevăr, după care croșetează diferite povești paralele cu adevărul, fie nu au niciun fel de adevăr în spate și în interiorul cărora oamenii se simt foarte comod. Le răspund aceste teorii unor realități sociale pe care le experimentează. Gândiți-vă că în anii ’30 și chiar și anterior, discursul puternic antisemit din România a fost construit mai ales pe teorii conspiraționiste care din păcate circulă și astăzi, cum că evreii ar fi cei care conduc lumea, nefericirea noastră personală, economică, la capitolul bunăstare socială ar fi din cauza lor. Nimeni, practic, nu testa tipul acesta de realitate socială în jurul lui, dar era un refugiu, ca un construct social în care oamenii se simțeau relativ comozi și îi împingea către lucruri care aveau caracter extremist sau chiar către crimă, cum știm că a realizat mișcarea legionară. Mie mi se pare că, în acest moment care e foarte politic și foarte religios în societatea românească, au fost activate niște zone din societate care în mod tradițional nu erau politice deloc și mă refer cu precădere la zona de influenceri social media sau prezenți chiar printr-o literatură motivațională care, din păcate, ocupă cam jumate din standurile unor librării astăzi și care se adresează unor realități sociale sau personale de mare interes pentru oameni. Avem tipul ăsta de literatură cum să reușești în afaceri, cum să reușești în familie, cum să, cum să…
Și oamenii care erau influenceri în subiectele astea, dar fără a avea un discurs politic și, evident, fără a avea un impact politic, de data asta s-au catalizat în a susține un anumit candidat politic sau în a demoniza foarte puternic clasa politică tradițională, asta pe care am tot văzut-o defilând pe ecrane. Și atunci repulsia față de ceea ce este vechi, coroborată cu conspiraționismul, cum că politicienii noștri sunt vânduți, nu fac lucruri decât în interes personal, duc către tipul acesta de sprijin care vine dintr-un străfund al societății, care, repet, nu era până acum catalizat politic. Și asta mi se pare chiar o problemă pe care o vom avea pe cap mult timp de aici înainte.
Mai vreau să mai spun un singur lucru referitor la predarea religiei în școală. V-am spus: nu cred că este o problemă aici. În schimb, cred că este o oarecare problemă modul în care este predată teologia în facultățile de teologie, pentru că acolo avem de-a face cu formarea unor clerici și nu mă refer doar la Biserica Ortodoxă Română, mă refer la toate cultele. Avem de-a face cu formarea unor clerici care studiază, spre exemplu, foarte multă istorie bisericească și evident, e bine că fac lucrul ăsta, pentru că trebuie să știe tradiția și istoria comunității tale de credință. Dar acest studiu se oprește undeva în anii comunismului. Adică învață, ca viitori preoți, faptul că regimul comunist a fost un regim ateu, agresiv la adresa credinței și sigur e bine că învață lucrul acesta, dar mai nimeni nu studiază democrația, mai nimeni nu studiază modul în care trebuie să se raporteze viitorii preoți la regimul politic în care chiar trăiesc astăzi: cum anume trebuie înțeles el, care sunt virtuțile lui, de ce este este superior altor regimuri politice – pentru că noi spunem asta. Cumva se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice. Și-ți este ușor să spui că Bisericii i-a fost bine pe timpului lui Constantin Brâncoveanu sau i-a fost parțial bine pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Dar când ești pus în fața societății de astăzi n-ai un răspuns pe care să-l fi studiat în mod sistematic. Și cred că asta se vede. Și atunci fie ai preoți care mai degrabă evită subiectul, pentru că nu l-au studiat în mod sistematic, fie chiar preoți care desconsideră virtuțile democrației. Mie asta mai degrabă mi se pare, să zicem, o problemă, dar care are și o soluție pe termen lung prin prin introducerea aceste alfabetizări privind natura regimului politic democratic astăzi.
Edupedu.ro: Ar putea fi astfel cumva, treptat, reformată predarea religiei în școală astfel?
Cătălin Raiu: Aici sunt două planuri diferite, pentru că religia în școli, în învățământul preuniversitar ține de modul în care Ministerul susține această oră și o gândește. Dar în universități, unde vorbim de autonomie universitară, nu mai e treaba ministerului, e treaba autonomiei fiecărei universități, care sigur se răsfrânge la modul în care fiecare facultate își ordonează prioritățile. Deci, mai degrabă nu Ministerul e un actor important în discuția asta, ci mediul academic sau și conducerea cultelor religioase.
Edupedu.ro: Cum poate ora de religie să formeze în rândul elevilor gândirea critică?
Cătălin Raiu: Pentru mine, ora de religie este o formă de cunoaștere și atâta timp cât este o formă de cunoaștere, ea trebuie să se desfășoare sub acest imbold al dorinței de a cunoaște, al curiozității de a cunoaște. N-aș vedea ora de religie ca fiind foarte dirijată către a dezvolta virtuți civice, dar atrag atenția asupra unui lucru pe care majoritatea dintre noi, din păcate, îl uităm: elemente de religie sunt prezente în învățământ, nu doar la ora de religie. Gândiți-vă că la limba și literatura română, bună parte din ceea ce se studiază are un substrat religios. Nu poți explica istoria Europei sau istoria României fără a face apel la istorii religioase sau bisericești. Geografia ține cont de punctele religioase importante de pe glob. Deci, cumva, studierea religiei în școală nu este limitată la ora de religie.
Orei de religie, cel puțin în cadrul românesc, îi este rezervat un spațiu confesional, adică fiecare confesiune vorbește despre ea însăși, pentru ca elevii să să-și cunoască mai bine propria biserică din care fac parte.
Și alte materii sunt cele care pot explica prezența religiosului în societate, orientând această cunoaștere către dezvoltarea unor virtuți civice. Vă dau un exemplu destul de la îndemână: la limba și literatura română, recomandările sunt să fie studiați și autorii de origine evreiască. De ce? Pentru ca elevii să înțeleagă că aportul la tezaurul care se numește limba română și literatura dezvoltată prin limba română nu este doar apanajul etnicilor români și există în egală măsură contribuții din partea minorităților etnice care au creat la rândul lor capodopere. Deci mai degrabă așa ar fi de intensificat o cunoaștere religioasă care să fie orientată către dezvoltarea unor virtuți civice, decât strict prin ora de religie”.
Informații de context
Metodologia pentru predarea disciplinei Religie ar urma să fie gata până la data de 31 decembrie 2024, potrivit potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Inițial, regulamentul pentru disciplina Religie ar fi trebuit să fie finalizat la data de 1 februarie 2024. Acest lucru înseamnă o întârziere de peste 10 luni, comparativ cu termenul inițial.
În prezent se aplică ordinul nr. 5.232 din 14 septembrie 2015 privind aprobarea Metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învățământul preuniversitar.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede că înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților, pentru elevul minor:
Articolul 87 – „(1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.
(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat”.
Edupedu.ro a scris că reprezentanții Asociației Elevilor din Constanța, Asociației Elevilor din București-Ilfov și Asociației Vâlcene a Elevilor propun în proiectul privind noul statul al elevului prevederea expresă ca ora de religie să fie prima sau ultima în orar.
Religia, disciplină opțională la Bacalaureat
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 include religia ca disciplină opțională la examenul de BAC. Practic, proba opțională de Religie a fost introdusă pentru elevii de la profilul uman, specializările filologie și științe sociale, la proba E. Precizăm că noul BAC se aplică începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026, potrivit legii (art. 248 alin. 5).
Articolul 102 – (5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
Citește și:
INTERVIU Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie: Este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației / Ideea mea de reformă: cursuri pentru studenții teologi despre modul în care funcționează democrația, ce este libertatea religioasă, dialogul inter-religios
OFICIAL Noile reguli de predare a Religiei și de participare la aceste ore ar urma să fie gata până pe 31 decembrie 2024, ceea ce înseamnă o întârziere de peste 10 luni, față de termenul inițial
Mihai Peticilă
Redacția
Raluca Pantazi
Matei Pop
1 comment
Felicitări domnului lector pentru cuvintele frumoase și adevărate referitoare la predarea religiei în scoli!