Cât de legală mai este Evaluarea Națională la clasa a VIII-a? / OP Ed avocat Alexandru Bajdechi

13.718 vizualizări
Foto: captura Dobrogea Live
Prezentul articol nu este redactat pentru a șoca cititorii, ci pentru a aduce în discuție un subiect care nu a fost avut în vedere deloc în spațiul public și care merită tratat.

În anul școlar 2023-2024 a intrat în vigoare noua lege a învățământului preuniversitar având nr. 198/2023. Totuși, organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2023-2024 a fost stabilită în baza Ordinului nr. 6155/31.08.2023.

Acest ordin este întemeiat pe dispozițiile art. 74 alin. (5), ale art. 94 alin. (2) lit. e) și ale art. 361 alin. (3) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Să vedem ce cuprind aceste dispoziții:

Art. 74 alin. (5): „(5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

a) o probă scrisă la limba și literatura română;

b) o probă scrisă la limba maternă;

c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe;

d) o probă scrisă la o limbă de circulație internațională;

e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului;

f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului.

Art. 94 alin. (2) lit. e):(2) Ministerul Educației și Cercetării exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții: e) coordonează elaborarea și aprobă Curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora;

Art. 361 alin. (3) lit. b): „(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1): b) evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018;”. Conform pct. 1 al art. II din Ordonanța de Urgență nr. 13 din 15 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din 20 martie 2023, termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. b) pentru desfășurarea evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Deci, art. 74 alin. (5) citat mai sus și folosit în preambulul Ordinului nr. 6155/2023, nu este în vigoare.

Și atunci ce este în vigoare? Plecând de la premisa ca evaluarea națională trebuie să fie reglementată prin lege și nu poate fi reglementată de la sine putere prin ordin de ministru, având în vedere dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție, atunci ar trebui să ne uităm și mai în spate.

Dacă ne ducem mai în spate, avem Legea nr. 84/1995, cu mențiunea că a fost abrogată în februarie 2011, conform art. 361 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.

Potrivit art. 22 din această lege, „(1) Accesul absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte şi meserii se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementata conform metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, care se da publicităţii până la inceputul anului scolar.

(2) Procedura de selecţie şi repartizare se bazeaza pe rezultatele evaluării competentelor dobandite în cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competentelor se realizează conform standardelor naţionale de evaluare.”

Practic, în baza acestei legi Ministerul Educației putea reglementa evaluarea națională cum  voia, însă aceste dispoziții pun probleme de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție.

În 2015, printr-o decizie de referință (fiind un precedent pentru numeroase decizii viitoare), respectiv Decizia nr. 637/2015, CCR a decis că:

32. Prin urmare, pentru a respecta dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Curtea subliniază că aspectele esenţiale referitoare la evaluarea activităţii poliţistului, cum sunt, spre exemplu, criteriile de evaluare a activităţii şi conduitei poliţistului, comunicarea rezultatului evaluării şi posibilitatea de contestare a acestuia, trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort.

33. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, prin trimiterea la acte administrative, cu forţă juridică inferioară legii, care să reglementeze, în absenţa unor norme cu forţa juridică a legii organice, evaluarea activităţii şi conduitei poliţistului, încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.

34. În continuare, Curtea precizează că o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile şi accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, în cazul de faţă, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea domeniului evaluării poliţistului, lăsând la latitudinea ministrului de resort stabilirea unor elemente esenţiale ale raportului de serviciu al poliţistului şi, implicit, ale statutului acestuia.

Se mai pune totuși și o altă problemă. Elevii care au susținut evaluarea națională în anul 2024: (i) au intrat în învățământul gimnazial în 2020, când Legea nr. 84/1995 era deja abrogată; (ii) au intrat în învățământul primar în 2015 (clasa pregătitoare), când Legea nr. 84/1995 era deja abrogată.

Deci, pentru ei, Legea nr. 84/1995 este străină și niciodată nu li s-a aplicat în calitate de elevi. Și atunci, am dubii serioase că Legea nr. 84/1995 li s-ar putea aplica elevilor care au susținut evaluarea națională în 2024.

Dacă evaluare națională din Legea nr. 1/2011 nu este în vigoare și nici cea din Legea nr. 84/1995 și, în mod evident, nici cea din Legea nr. 198/2023, atunci care este legalitatea evaluării naționale din 2024?

În loc de concluzii

Potrivit art. 101 din Legea nr. 198/2023, „(1) După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației”, iar potrivit art. 248 alin. (4), „(4) Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024”.

Și până atunci?

________

Despre autor: Alexandru Bajdechi este avocat, doctorand în drept constituțional la Academia de Studii Economice din București. A absolvit programul de master „Achiziții publice, Concesiuni, Parteneriat public-privat” al Facultății de Drept, Universitatea din București având o lucrare de disertație cu titlul „Implicații teoretice și practice ale obligațiilor și compensațiilor de serviciu public în cadrul contractelor de servicii publice reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1370/2007”.

Nota redacției: Opinia aparține autorului și nu este neapărat și opinia redacției.


1 comment
  1. Poate domnul avocat se apleaca si asupra urmatorului aspect:
    La liceele vocationale (liceul de arte, de pilda), daca cineva renunta la locul obtinut in urma probei de aptitudini, pe locul ramas liber va intra un candidat la care se ia in considerare doar media de admitere (adica media la evaluarea nationala). Adica, dupa criterii diferite fata de ceilalti candidati.

    Inițial, media finală de admitere (MFA) este calculată ca o medie între media probelor de aptitudini și media la examenul de capacitate: (MFA = 3×Media Aptitudini+Media Admitere)/4. Totuși, conform articolului 4, punctul (3) din ORDINUL nr. 6.154 din 31 august 2023, în cazul locurilor rămase libere după ce candidații admiși renunță la acestea, departajarea se face pe baza “mediei de admitere” (MA) adică media la examenul de capacitate. Presupun ca a fost o eroare de redactare, devreme ce anii trecuți se specifica foarte clar ca se foloseste tot MFA si nu exista diferente între candidații admisi initial si cei admisi dupa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Școlile să fie deschise pentru o lună, clasele primare și grădinițele să rămână închise într-un scenariu complet de revenire la ore trimis Ministerului Educației de Inspectoralul Școlar București

Redeschiderea școlilor ar trebui să se facă mai întâi pentru elevii de clasele a VIII-a și a XII-a, care vor sta la cursuri timp de două săptămâni, iar pentru următoarele…
Vezi articolul

EXCLUSIV Ministerul Educației organizează Evaluarea Națională cu aceeași greșeală identificată la simulare: profesorii evaluatori vor putea acorda note diferite la subiectele grilă / Ligia Deca, acum două săptămâni: „De aceea am utilizat oportunitatea simulărilor, tocmai pentru a testa sistemul și pentru a aduce toate îmbunătățirile“

Ministrul Educației, Ligia Deca, a decis să nu rezolve problema punctării diferite a aceleiași grile de către cei doi profesori corectori care trec printr-o lucrare, la Evaluarea Națională 2024, deși…
Vezi articolul

Un elev din Bihor a primit 2,80 la Română, iar după ce a contestat nota a ajuns la 8,70, arată rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2022 / Ministrul Educației: A fost o eroare de borderou / Alte 16 „diferențe flagrante”

Un elev al Școlii Gimnaziale Hidișelu de Sus, din Județul Bihor, a avut nota 2,8 la Limba și literatura română la Evaluarea Națională 2022. Acesta a contestat nota și a…
Vezi articolul

VIDEO Mircea Miclea, despre obezitatea informațională: Cum ne împinge un vechi mecanism al creierului să stăm cu orele pe internet “de-a moaca” și care este cheia de a rezolva problema

Creierul uman reacționează atunci când găsește o informație pe net – “recompensează” de fiecare dată mecanismul funcțional și vechi al curiozității prin dopamine, spune psihologul și profesorul universitar Mircea Miclea.…
Vezi articolul