Elevii de clasa a VIII-a care învață la Școala Gimnazială din comuna Butea, județul Iași, au incluse în orar ore de pregătire suplimentară la disciplinele de examen, după cum a declarat pentru Edupedu.ro Greta Predoi, directoarea instituției de învățământ: „De la începutul anului școlar, din prima zi, sunt introduse ora de pregătire la română și ora de pregătire la matematică, în orar.” Vezi mai jos, în articol, cum îi ajută profesoara pe elevi să înțeleagă chimia și cum a reușit să-i motiveze.
Aceasta a vorbit despre faptul că trebuie făcută accesibilă „cartea” și despre necesitatea ca elevul să înțeleagă informațiile pe care le transmite cadrul didactic: „Trebuie să facem accesibilă cartea. Dacă suntem foarte riguroși și copilul nu trăiește informațiile respective, nu le înțelege, de aceea vorbim de analfabetism funcțional. Facem și activități remediale. Facem pregătire cu elevii din clasa a 8-a la română, la matematică. La matematică, avem inclusă în orar o oră în plus de pregătire, nu după-amiaza, ca să nu mai vină copilul. De la începutul anului școlar, din prima zi, sunt introduse ora de pregătire la română și ora de pregătire la matematică, în orar.”
Edupedu.ro: Pregătirea o fac cu profesorii de la clasă?
Greta Predoiu: Da. Anul trecut am avut 100% promovare la matematică, la Evaluarea Națională, și 95% la română. Un singur copil a luat 4.60 la română, iar ceilalți toți au avut medii de admitere peste cinci. Avem zero abandon, zero note sub șapte la purtare, 100% promovare la nivel primar, 97% promovare la gimnaziu.
Directoarea a precizat cât de important este feedbackul primit de la elevi și a oferit câteva exemple pe care le aplică la clasă, astfel încât noțiunile să nu fie aride.
„Nu încheiem ora fără un moment de reflecție. Fiecare copil răspunde la o întrebare legată de activitate din ora respectivă. Nu ieșim din clasă până nu avem un feedback. Nu mergem doar pe teorie. Eu sunt profesor de chimie. Încerc să fac legătura cu viața, în fiecare lecție, pentru că, altfel, noțiunile sunt aride. Să vă dau un exemplu: am avut recent structura atomului, elemente chimice. M-am gândit cum aș putea să fac legătura cu viața de zi cu zi. Și m-am gândit la mierea de albine. Da, ce elemente chimice sunt în mierea de albine? Atunci le-am povestit copiilor despre mierea de albine, ce efecte are asupra corpului uman, le-am spus ce elemente sunt în mierea de albine. Le-am dat să modeleze în structura elementelor chimice care se regăsesc în mierea de albine. Poate fi un exemplu din viața de zi cu zi. (…)
De exemplu, copiii sunt pasionați de jocuri. Folosesc la ora de chimie cărți de joc, rummy cu formule chimice și, de fiecare dată, la clasa a VIII-a, de exemplu, când trebuie să scriem reacții chimice, copiii scriu întâi cu rummy, le etalează pe masă și, după aceea, le scriem la tablă și le facem mai departe. Cărți de joc: le etalăm, jucăm „popa prostu”, le punem pe masă toate și identificăm: element de chimice, substanțe compuse. În felul acesta, copiii rețin mult mai ușor. Structura atomului: m-am dus cu nasuri, cu ață, și am moderat atomul; trei tipuri de nasturi, că avem trei tipuri de particule; ață, că avem atâtea straturi. Ia să facem cu ața aceasta stratul 1, stratul 2, ia să punem acolo electronii și hai să vedem ce rezultă. În felul acesta, copiii au noțiuni mai accesibile, le pot reține mai ușor (…).”
Greta Predoi a observat că s-a schimbat motivația învățării, iar copiii își doresc să fie implicați în activitățile desfășurate în școală. De la întrebarea „de ce să învăț, doamna?”, cadrul didactic a ajuns să primească de la elevi remarca „a fost o lecție fabuloasă, doamna!”.
„S-a schimbat motivația învățării. Foarte mulți copii sunt mai puțin motivați să învețe: „pentru ce să învăț, doamnă? Pentru ce mai îmi trebuie?”. S-a schimbat motivația învățării. A scăzut foarte mult numărul de absențe nemotivate. Copiii doresc să participe la activități în tot felul, să facă voluntariat. Își doresc să fie prezenți în viața școlii. Noi avem mai multe tipuri de activități în școală și încercăm să creăm o stare de bine copiilor și nu numai copiilor. (…)”, a povestit profesoara de chimie.
Spre deosebire de alte școli, în unitatea de învățământ pe care o conduce nu există sonerie, ci o stație audio de care se ocupă copiii: „În școala noastră nu există sonerie. Avem stație audio, avem copii care se ocupă de playlist. În fiecare zi, la fără 10, începe o melodie și, la fix, se oprește. (…) Pe hol avem spațiu de lectură, avem fotolii, avem băncuțe de tot felul. Copiii stau pe hol și pot să citească o carte, pot să asculte muzică. Ușa biroului meu este deschisă permanent și copiii vin oricând au probleme.”
„Pentru creșterea motivației școlare, am făcut, în luna decembrie, un proiect cu clasele a VII-a și a VIII-a, obiect de studiu la mall. Dincolo de partea nevăzută a mallului, o activitate de învățare foarte interesantă pentru copii, care a fost presupus deplasarea la Iași, vizita mall-ului toate punctele de vedere: istoric, geografic, matematic, fizic, chimic, să vedem ce se întâmplă acolo, unde este situat, care este istoricul lui, cum s-a construit acolo, cum se încălzește, cum funcționează instalația, cum e asigurată securitatea. Am vizitat o companie IT care este recunoscută la nivel mondial. Am vizitat Palatul Culturii. Acestea au fost niște lecții de motivație, pentru copii, foarte importante. Mi-au dat un feedback la sfârșitul zilei: „a fost o lecție fabuloasă, doamna!”, a completat profesoara.
- Profesoara de chimie Greta Predoi, directoare a Școlii Gimnaziale din comuna Butea, județul Iași, este înscrisă în programul Teach for Romania, deoarece și-a propus să fie îmbunătățite practicile de predare, învățare și evaluare pentru 90% dintre profesori și să fie dezvoltată cultura colaborării la nivel de școală.
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
3 comments
Ce pricepe o directoare ca inseamna analfabetism funcțional? Cica-s aia care nu inteleg mare lucru. Si ne mai miram ca ,,invatamantul” se afunda tot mai adanc in haul creat! Sa-i spuna cineva ca-s analfabeti funcțional cei care obtin de la autoritati hartii care sa ateste ca pricep ceva cand de fapt sunt bate. Mai pe intelesul ,,pedagogilor” pericolul nu vine de la cei fara diplome care nu intaleg mai nimic ci de la cei care ajung sa faca un liceu/ facultate/ mastere/ doctorate chiar daca-s analfabeti functional, adica nu pricep nici notiuni elementare cand o sa fie angajati ,,in campul muncii”. Momente de reflecție … Concluzia? Ca sa retina cat de cat ceva si sa nu fie trecut pe degeaba e musai sa joace cineva cu el „popa prostu”
îți mulțumim pt comentariu și te felicităm pt calificativul obținut: analfabet funcțional.
Ai citit articolul fără să înțelegi nimic.
Rezultatele Doamnei, la o școală de la țară, vorbesc de la sine: zero abandon, zero note sub șapte la purtare, 100% promovare
Doamna faciliteaza invatarea multisenzoriala, printre altele. De asta copiii invata mai usor si sunt mai fericiti. Ii recomand sa modeleze atomul pe terenul de sport ca sa inteleaga copiii si cum e cu distantele :)).