Pentru adolescenți: Cartea de (pe) 10: “Căutând-o pe Alaska”, de John Green, recenzia unui elev de clasa a XI-a – Ștefan Lefter

Inspirată din parcursul educației pe care a avut-o John Green la Indian Springs School, Cartea de pe 10 – Căutând-o pe Alaska – a fost publicată în 2005 și este, de asemenea, prima carte a lui John Green. Personajul – narator, Miles Halter, e un tânăr singuratic care are să înfrunte viața de adolescent la Culver Creek School – își face prieteni, în timpul liber face farse colegilor cu părinți bogați, se îndrăgostește și caută “Marele Necunoscut”.

Așa cum precizează și titlul, această carte este destinată adolescenților. Este recomandată celor de 15-17 ani pentru profunzime: profunzimea personajelor, a gândurilor, a controlului de libertate sau a excesului de libertate, a celor petrecute în campusul colegiului.

John Green, ca mulți alți scriitori, s-a gândit ca inspirația primei publicații să fie de ordin autobiografic, adică a inserat și s-a raportat la experiențe pe care le-a tot avut de-a lungul timpului. Green a creionat Culver Creek, colegiul din carte, după Indian Springs School, de pe lângă Birmingham, statul Alabama. Green creditează școala pentru ceea ce a devenit azi: scriitor renumit, youtuber, debater pe teme de psihologie. “Căutând-o pe Alaska” a fost scăparea în trecut, în zilele de liceu când își iubea nemărginit colegii și prietenii. “Am scris cartea ca să călătoresc în timp”, a spus el într-un videoclip pe Youtube.

Întrebarea este: a fost oare o Alaska în realitate? Și, prin Alaska, ne gândim la o fată misterioasă, atrăgătoare. Green spune “kind of”, adică da, ceva de genul. În anii lui de liceu, a existat o colegă care, de la un moment dat, nu a mai fost printre ei, iar acest eveniment a întristat tot campusul.

Miles “Rotofeiul” sau “Colăcei” Halter (“Pudge”, original din limba engleză; el nu era deloc rotofei, este o ironie) este noul student la prestigioasa școală pregătitoare “Culver Creek” din Birmingham, Alabama. Deloc popular la vechea sa școală, Miles este stresat că are să își facă noi prieteni, dar este întâmpinat, o dată ajuns în cameră, de colegul său de cameră, Chip “Colonelul” Martin și prezentat grupului său de prieteni, care îi include pe Takumi Hikohito, Lara Buterskaya și frumoasa, misterioasa Alaska Young. Fiecare dintre ei, putem spune, are câte un talent special: memorie bună în geografie, citarea din poezii, rap și freestyle.

Ce îl face unic pe Miles este pasiunea pentru reținerea ultimelor cuvinte ale marilor personalități. Alaska se introduce cu ultimele cuvinte ale lui Simón Bolívar (revoluționar sud-american), care a murit încercând să afle “Marele Necunoscut”. Alaska este, de multe ori, misterioasă, fermecătoare, dar și retrasă sau supărată. Mai tot timpul, Miles încearcă să o cunoască, dar progresul este mic.

Pe măsură ce timpul trece, Miles se apropie de noii săi prieteni. Colonelul este dat afară din fiecare meci de baschet pentru că deseori râde de echipa adversă și agită tribunele; Alaska îl inițiază pe Miles în algebră și trigonometrie; grupul este prins fumând și distrându-se de către director, domnul Starnes (cunoscut sub numele de “Vulturul”), la locul lor preferat de petrecut timp liber. Un element important al prieteniei grupului este încrederea. Deși Takumi dezvăluie că Alaska a fost cea care și-a “turnat” colegul de cameră semestrul/ anul trecut, într-o circumstanță dificilă, iar Miles atunci nu mai este sigur dacă să aibă sau nu încredere în Alaska, el este totuși de acord să rămână în campus cu ea în vacanța de Ziua Recunoștinței. Cei doi își petrec timpul scotocind prin camerele altor studenți și dansând de Ziua Recunoștinței la casa Colonelului împreună cu mama lui.

Continuarea se află din lectură. Sentimentele, râsetele, plânsul, emoția și suspansul fac această carte atractivă și intensă. Este, totodată, un semnal puternic legat de consumarea alcoolului și tutunului. Consecințele pot fi tragice, iar acest consum este doar o distracție trecătoare pentru adolescenți. Cartea reunește, deci, povești de viață, realitate, sentimente, glume, situații tensionate, adolescenți, grijă și emoție.

Foarte important, desprins din carte: ai grijă ce îți dorești de la “Marele Necunoscut”, se poate întâmpla.

Cărți care îi seamănă într-o măsură sau alta ar putea fi, pentru voi:

“Orașe de hârtie”, de John Green;
“Dacă aș rămâne”, de Gayle Forman;
“O zi din șapte”, de Lauren Oliver;
“Mincinoșii”, de E. Lockhart.

Citate:

“Într-un anumit punct, o să îți dezlipești bandajul – da, doare – dar îți dai seama că pe dedesubt ești vindecat.”

“Singura modalitate de a ieși din labirintul suferinței este iertarea.”

“Rotofeiul” Miles, despre Alaska: “Dacă oamenii ar fi fost ploaie, eu aș fi fost burniță și ea ar fi fost un uragan.”

„Îi petreci toată viața captiv în labirint, gândindu-te la felul în care vei evada de-acolo într-o bună zi și cât de mișto o să fie să-ți imaginezi că viitorul te face să mergi înainte, dar n-o faci niciodată. Te folosești de viitor pentru a scăpa de prezent.”

O ecranizare a acestei cărți este serialul de opt episoade “Căutând-o pe Alaska”, 2019, regizat de Josh Schwartz și cu Charlie Plummer în rolul lui Miles Halter, Kristine Froseth în rolul Alaskăi și Denny Love pentru Chip, “Colonelul”.