„Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?” / „Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele” – Marius Ghincea, cercetător postdoctoral din Elveția, după ultimele modificări legale privind doctoratele din România

1.933 de vizualizări
Foto: Facebook / Marius Ghincea
„Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele dintre doctoratele profesionale, care devin regula deși reprezentau excepția în versiunea originală a legii, și doctoratele științifice”, apreciază, într-un comentariu publicat joi pe pagina sa de Facebook, Marius Ghincea, cercetător postdoctoral la reputata universitate elvețiană ETH Zurich. El se întreabă, după schimbările introduse prin ordonanța publicată miercuri: „Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?”
  • Cercetătorul Marius Ghincea lucrează, în prezent, în cadrul European Politics Research Group al ETH Zurich și este Visiting Fellow la Robert Schuman Centre for Advanced Studies. Are un doctorat în științe politice și sociale obținut la European University Institute, potrivit profilului de pe pagina sa web.

El reacționează, prim mesajul său de joi, la ordonanța de urgență prin care a fost legalizată, acum, transformarea doctoratelor cu frecvență redusă din excepție în regulă, transformare aplicată de facto din vară, după cum Edupedu.ro a scris aici. Mai precis, prin această schimbare, a cincea adusă Legii învățământului superior în anul care a trecut de la introducerea acestui act normativ, sunt afectate prevederile din Legea învățământului superior care stabileau că studiile de doctorat se fac, de regulă, cu frecvență și, prin excepție, cu frecvență redusă, precum și descrierea legală pentru doctoratul științific și cel profesional.

Potrivit lui Marius Ghincea, ambele tipuri de doctorat „pot acum să fie urmate la forma cu frecvență sau fără frecvență, ambele durează tot 4 ani, ambele par să permită continuarea unui parcurs postdoctoral. Cel mai important, ambele par să permită, în egală măsură, o carieră academică (și deci științifică) în mediul universitar. Ce le diferențiază? Doar faptul că doctoratul științific presupune producție originală de știință pe când cel profesional doar aplicarea științei existente în moduri inovatoare? Asta o putea face și o face și doctoratul științific în multe țări.”

Autorul apreciază că „Se creează niște inechități vizibile între doctoratul cu frecvență și cel fără frecvență”: „este profund injust pentru cel care face doctoratul cu frecvență și este, în egală măsură, nefavorabil pentru cel care face doctoratul cu frecvență redusă, pentru că îi reduce timpul necesar finalizării”. 

Comentariul lui Marius Ghincea, integral (republicat cu acordul autorului):

„Ministerul educației a schimbat iar legea învățământului universitar. Este a cincea schimbare a legii în primul an de la adoptare. 

Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele dintre doctoratele profesionale, care devin regula deși reprezentau excepția în versiunea originală a legii, și doctoratele științifice. 

Având în vedere aceste schimbări, eu încă nu sunt dumirit legat de un aspect important:

Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?

Ambele pot acum să fie urmate la forma cu frecvență sau fără frecvență, ambele durează tot 4 ani, ambele par să permită continuarea unui parcurs postdoctoral. Cel mai important, ambele par să permită, în egală măsură, o carieră academică (și deci științifică) în mediul universitar. 

Ce le diferențiază? Doar faptul că doctoratul științific presupune producție originală de știință pe când cel profesional doar aplicarea științei existente în moduri inovatoare? Asta o putea face și o face și doctoratul științific în multe țări. 

Și mai important, de ce oare doctoratul cu frecvență redusă durează tot patru ani, la fel ca și doctoratul cu frecvență? Nu se presupune că doctoratul cu frecvență redusă implică un grad de efort mai… redus decât cel cu frecvență, deci ar trebui să dureze mai mult timp pentru a îl finaliza?

Se creează niște inechități vizibile între doctoratul cu frecvență și cel fără frecvență. Normativ, doctorandul cu frecvență trebuie să depună muncă de cercetare în fiecare zi, pe când cel cu frecvență redusă doar în weekend sau din când în când. Dar ambii vor putea să susțină doctoratele în 4 ani. Asta este profund injust pentru cel care face doctoratul cu frecvență și este, în egală măsură, nefavorabil pentru cel care face doctoratul cu frecvență redusă, pentru că îi reduce timpul necesar finalizării. 

Dacă lucrezi 50% din timp pentru doctorat comparativ cu cel care îl face “cu frecvență”, atunci durata standard ar trebui să fie dublă, deci 8 ani.”

Citește și:
Transformarea doctoratelor cu frecvență redusă din excepție în regulă, apărută în vară și aplicabilă începând cu anul 2024-2025, a fost legalizată abia acum, prin schimbarea neanunțată a Legii învățământului superior
EXCLUSIV Studiile de doctorat cu frecvență redusă nu mai sunt excepție, ci regulă din anul 2024-2025, în pofida prevederilor legii / Locurile la buget, fără bursă, trec la studii cu frecvență redusă, conform cifrelor de școlarizare decise de Ministerul Educației
Ministerul Educației nu lămurește transformarea excepției doctoratelor la frecvență redusă în regulă, pentru mare parte din studiile doctorale / Instituția invocă generic schimbarea legii și apariția doctoratelor profesionale, pe lângă cele științifice


3 comments
  1. Toti functionarii publici din guvern, ministere, prefecturi, cons.judeetene, primarii pot face doctorat cu frecventa redusa. Asa castiga si ei un ban in plus si un spor la pensie. Ce ne mai trebuie prea multa stiinta?!!! Daca o avem cu adevarat, nu aveam dezastrul dupa inundatiile recente din Moldova.

  2. >> Ce le diferențiază?

    Poate nu ati inteles. Daca unii isi cumpara doctoratul inovator blah blah de ce sa mai treaca pe la facultate? In ziua de azi se cumpara o lucrare de doctorat originala, nu se mai cumpara copiute de pe net sau din carti, ca pe vremuri.

    Ministerul trebuia sa publice si preturile actualizate. Se ieftinesc? Se scumpesc?

  3. Ar fi fost util sa existe o centralizare publica cu ceea ce a adus nou, la nivel international, fiecare doctorat. Astfel, singurele discutii ar fi fost despre originalitatea ideilor – la nivel mondial- si a rezulatatelor cercetarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul…
Vezi articolul

Referendumul privind soarta CNATDCU se reia în universități, la recomandarea Consiliului Rectorilor. Daniel David: Eu sunt familiarizat cu sistemul american, unde titlul de doctor se conferă de universități. Cele românești nu sunt încă pregătite și putem găsi o fază intermediară

Universitățile sunt chemate să spună cine trebuie să acorde titlurile de doctor – CNATDCU sau ele însele. Consiliul Național al Rectorilor a decis să le recomande universităților să chestioneze prin…
Vezi articolul