Capitolul Cercetare în programul de guvernare: 2% din PIB până din 2024, reorganizarea agenției de finanțare a cercetării și învățământului superior, reforma institutelor de cercetare, mai multe parteneriate public-privat

Guvernul Cîțu își propune să crească valoarea finanțării pentru cercetare la 2% din PIB până în 2024, potrivit planului de guvernare. Același document prevede reorganizarea unității de finanțare a cercetării și a învățământului superior, UEFSCDI, care urmează să treacă de la actualul Minister al Educației și Cercetării la noul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării. Guvernul mai urmărește o reformă a institutelor de cercetare, formarea unor centre de excelență care să atragă cercetători români și străini, precum și să încurajeze parteneriatele public-privat.

Ținte-cheie, potrivit Programului de guvernare:

1. Schimbări structurale în sistemul național de cercetare și inovare, ca motor al   dezvoltării economice și de creștere a competitivității României:

• creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere;
• armonizarea, actualizarea și simplificarea  legislației privind organizațiile publice de cercetare conform principiilor „bunelor reglementări” („better regulation”) și evitarea birocratizării excesive. Acest obiectiv specific se va realiza prin măsuri care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planificării bugetare  multianuale, pentru a asigura convergența cu celelalte țări ale UE și cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF) adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „top-down” și de parcurs tip ”bottom-up”. Acest lucru va permite atât stabilitatea și predicția bugetară cu rol în atragerea de capital privat și stabilizarea de resurse umane, cât și dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură;
• stimularea proceselor decizionale în administrația managementului cercetării, pe baze științifice.
• UEFISCDI va fi reorganizat și va funcționa in subordinea Ministerului Cercetării Inovării si Digitalizării.

2. Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru cercetarea publică:

• Stimularea organizațiilor de cercetare (institute de cercetare) pentru a realiza cercetare de excelență;
• Atragerea  de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), în vederea creșterii performanței instituționale și a capacității de absorbție a fondurilor europene și, în mod special, de la programul cadru de cercetare și inovare al UE: Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI. În acest fel, se urmărește recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune;
• Evaluarea politicilor de resurse umane, a cerințelor de formare pentru personalul din instituțiile de cercetare precum și reevaluarea modalităților de recrutare a personalului din organizațiile publice de cercetare;
• Sistematizarea, simplificarea și unificarea legislației privind funcționarea instituțiilor de cercetare (resurse umane, finanțare de bază, finanțarea în regim competitiv, agenda strategică de cercetare, infrastructura, relația cu agenții economici);
• Elaborarea unei strategii privind internaționalizarea instituțiilor de cercetare;
• Reforma organizatorică a INCD-urilor – cu accent pe modernizarea funcționării  acestora și întărirea rolului lor în politica științei;
• Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau străini), în organizații publice de cercetare, care vor deveni centre de excelență;
• Reforma politicilor investiționale în activități de cercetare și inovare din instituțiile publice de cercetare.

Aceste măsuri vor conduce la: 

• atragerea și stabilizarea anual a 100-150  de cercetători români din diaspora și/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; 
• creșterea investițiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităților de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcționări sustenabile; 
• reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la prioritățile strategice ale Spațiului European al Cercetării. Toate aceste măsuri vor fi finanțate prin intermediul Planului Național de Relansare și Reziliență;
• dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare (…).

Măsurile propuse sunt: 

• Dezvoltarea unui sistem sustenabil de acordare de asistență promotorilor de proiecte la Orizont Europa prin crearea unui mecanism de corelare național-regional, prin stimularea centrelor suport performante care găzduiesc Rețeaua Națională de Puncte de Contact Orizont Europa și crearea unui sistem de promovare de informații prin asocierea rețelei NCP Orizont Europa cu centrele de transfer tehnologic și cu partenerii din rețeaua European Entreprise Network; în acest fel, fiecare regiune va beneficia de cel puțin un astfel de centru finanțat din Planul Național de Relansare și Reziliență, care să asigure asistența propunătorilor de proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile și naționale în domeniul CDI, în timp real, de o manieră integrată și integral digitalizată;
• Evaluarea Institutelor și Infrastructurilor de Cercetare din România: O problemă sistemică, ce cauzează irosirea unei părți greu de cuantificat din bugetul național, este lipsa unei evaluări riguroase a Institutelor Naționale de Cercetare- Dezvoltare (INCD), Institutelor Academiei Române (I-AR), a Universităților (pe partea de cercetare, inclusiv Școlile doctorale), a Instalațiilor și Obiectivelor de Interes Național (IOIN) și a Infrastructurilor de Cercetare (IC). Este imperios ca INCD-urile din subordinea MCI cât și I-AR-urile să fie evaluate de un corp de experți internaționali, iar finanțarea acestora să aibă loc conform principiului „finanțarea urmează performanța”. (…).
• Mecanisme pentru asigurarea stabilității și predictibilității în finanțarea cercetării

3. Stimularea cooperării public – privat  ca motor al inovării: 

1. Intensificarea finanțării inovării, inclusiv a inovării sociale, în special prin implementarea platformelor de parteneriat pentru inovare;
2. Măsuri de stimulare a organizațiilor publice de cercetare care atrag fonduri private prin alocarea de fonduri pentru activități CDI;
3. Dezvoltarea unui cadru național de transfer tehnologic prin: (1) clarificarea cadrului legislativ, (2) dezvoltarea unui cadru strategic național pentru transfer tehnologic, (3) pilotarea și stabilirea cadrului instituțional la nivel național și regional și (4) stabilirea unei scheme de investiții în resursele umane pe termen scurt, mediu și lung.

În noul guvern, Cercetarea va trece de la actualul Minister al Educației și Cercetării la viitorul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, la conducerea căruia este propus Ciprian Teleman.

Photo 179999744 © Maksim Shmeljov – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.