Salarizarea profesorilor, așa cum a fost adoptată cu forța de Guvernul Ciucă, prin OUG 53/2023, arată două capcane întinse de Executiv pentru corpul profesoral. Concret, în loc să aplice Legea salarizării în vigoare, nr 153/2017, care prevede că pentru anul 2023 salariul de bază al angajaților bugetari, inclusiv a celor din Învățământ, va fi stabilit prin înmulțirea coeficienților din grile cu salariul minim pe economie din acest an, Guvernul promite că va fixa salariul debutantului la nivelul celui mediu pe economie din acest an, 2023, și va prevedea o crestere în trei rate, în următorii 3 ani, pentru lefurile angajaților din Învățământ. Adică fără să mai ia în calcul solicitarea sindicatelor, promisă de doi ani de miniștrii Educației, ca salariul debutantului să crească anual cu salariul mediu pe economie din anul bugetar încheiat, stabilind astfel și creșteri aferente pe toată grila, așa cum a fost prevăzut în proiectul de lege al Educației, atât în varianta Cîmpeanu, cât și în varianta Deca.
Articolul 12, alineatul 2 din Legea 153/2017 prevede că „Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare“. Adică 3.000 de lei, potrivit actualei legislații.
Dacă acest articol ar fi fost aplicat conform legii, un profesor debutant ar fi avut, de la 1 ianuarie 2023, un salariu de bază de 3.000 lei x 1,60 (coeficientul din L153/2017) = 4.800 de lei brut. Asta ar fi înseamnat aproape 2.900 de lei net, față de 2.356 de lei cât este în prezent.
În nota de fundamentare a OUG 53/2023 este scris următorul paragraf, la „alte mențiuni“:
„S-a convenit asupra faptului că, în noua lege a salarizării, salariul mediu brut al
debutantului/asistentului universitar urmează să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023. Intrarea în plată a noii grile de salarizare va fi realizată etapizat, pentru o perioadă de trei ani, după cum urmează:
- 40% în primul an
- 30% în al doilea an
- 30% în al treilea an“
Pe lângă faptul că valoarea unei note de fundamentare este inexistentă pentru o ordonanță adoptată, fiind dolosită doar pentru înțelegerea mai bună a actului normativ, nicidecum pentru a crea vreo obligație la nivelul autorităților sau pentru a avea vreun efect juridic/legislativ, nu este clar ce înseamnă, juridic vorbind, „noua lege a salarizării“, fiindcă în PNRR reforma prevăzută la Măsura R4. „Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public“ Componenta 14 „Bună guvernanță“ se referă la „Legea privind salarizarea unitară“.
Pentru că în acea reformă asumată prin PNRR este prevăzută „o metodologie unitară de calcul în scopul de a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar (aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală), de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit“, aplicarea unor creșteri de „40% în primul an, 30% în al doilea an și 30% în al treilea an“ nu vor putea fi făcute doar pentru cei din Educație, ci pentru întreg personalul din sectorul public, cuprins de legea respectivă. De asemenea, nu este clar ce înseamnă „primul an, al doilea și al treilea an“ – pentru că nu sunt decât chestiuni generice, fără să existe menționați clar anii 2024, 2025 și 2026. Au existat doar declarații publice ale guvernanților despre acești ani, dar pe de altă parte acestea au venit după ce timp de mai mult de o săptămână aceiași guvernanți au mințit public profesorii că nu au bani pentru creșterile de salarii cerute sau că PNRR ar bloca asemenea creșteri, pe care ,în cele din urmă le-au acordat fără să fie acceptate de cei aflați în conflict de muncă.
Revenind la capcana întinsă de Executivul Ciucă, acesta arată în felul următor:
În proiectul legii educației, atât în varianta Cîmpeanu, cât și în varianta Deca, salarizarea era stabilită prin două articole. În varianta Cîmpeanu, era vorba despre articolul 106, alineatul 2.
“În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar din sectorul educației se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea și nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat“.
În varianta anunțată și susținută de Ligia Deca, actualul ministru al Educației, această prevedere era la articolul 129, alineatul 2: „În conformitate cu principiul importanței sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic”.
Nicio mențiune despre faptul că acest salariu al profesorului debutant nu ar crește în fiecare an, odată cu creșterea salariului mediu net pe economie. Așadar, aceasta era propunerea inițială, iar din sursele noastre asta au și negociat sindicatele în grilele negociate la Ministerul Educației și trimise la Ministerul Muncii. Articolul respectiv despre salarizarea profesorilor a fost, însă, eliminat de Guvern, înainte de aprobarea proiectului de lege și trimiterea acestuia în Parlament, și nu de căte Parlament, cum fals a declarat președintele Klaus Iohannis pe 1 iunie 2023.
În nota de fundamentare a OUG 53/2023, document fără nicio valoare legislativă, alta decât a lămuri aplicarea ordonanței, dacă e cazul, este introdus principiul conform căruia salariul debutantului va fi doar în primul an de aplicare cât salariul mediu pe economie, după care va fi majorat cu procentele enunțate, dar doar până la maximul grilei prevăzute de legea pe care Guvernul anunță că o va face, deci nu va mai fi cuplat la creșterea salariului mediu pe economie, așa cum se stabilise inițial.
De ce e importantă această stabilire a indicatorului de creștere
Dacă noua grilă va fi stabilită din birourile de la Ministerul Muncii sau pe baza „anvelopei salariale disponibile“, aceasta ar însemna că salariile în Educației vor crește până într-un anumit punct, pentru viitoarii 3 ani, grala fiind aplatizată fără nicio corelație cu inflația, piața muncii, creșterea economică sau alt indicator dinamic.
De exemplu, dacă salariul debutantului ar fi de 4.000 de lei net în 2024, la 1 ianuarie, față de valoarea de acum, ar însemna o creștere de circa 1.000 de lei, după care ar urma trei creșteri până la nivelul care va fi prevăzut în grilă, despre care nu se știe cum va fi stabilit, creșteri de 40%-30%-30% din diferența între suma de 4.000 și suma prevăzută de grilă. Dacă acea sumă maximă va fi 5.000 de lei, majorările întinse pe trei ani ar fi 400 de lei în primul an, 300 în al doilea și 300 în al treilea. Debutantul ar ajunge la 5.000 de lei net în 2026.
Dacă ar fi legate salariile de salariul mediu pe economie și de creșterea anuală a acestuia, atunci toate salariile din Educație ar urma creșterile respective. Ca exemplu, Comisia Națională de Prognoză estimează că așa vor arăta salariul mediu net și salariul mediu brut pe economie în următorii 4 ani
| Salariul | 2022 | 2023 | 2024 | 2025 | 2026 |
|---|---|---|---|---|---|
| Salariul mediu brut pe economie | 6.120 | 6.840 | 7.497 | 8.090 | 8.680 |
| Salariul mediu net pe economie | 3.801 | 4.267 | 4.694 | 5.079 | 5.460 |
| Creșterea procentuală netă față de anul anterior | 11,3% | 12,3% | 10% | 8,2% | 7,5% |
Adică în 2026 debutantul ar putea avea 5.460 de lei net salariul de bază, conform proiecției CNP.
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.