EXCLUSIV Camelia Gavrilă: BAC-ul de tip grilă trebuie mai întâi pilotat. Ce vrea să facă ministrul propus de Viorica Dăncilă, dacă ajunge la Educație

Introducerea grilelor la Bacalaureat ar trebui mai întâi simulată, iar elevii de clasa a XII-a să susțină vara viitoare un examen neschimbat, susține pentru Edupedu.ro Camelia Gavrilă, șefa Departamentului Educație din PSD, care a fost propusă pentru funcția de ministru al Educației de către Viorica Dăncilă. Fost loial al lui Dragnea, pusă la începutul anului președinte al departamentului de educație din PSD pentru a asigura opoziția față de Andronescu, Gavrilă a fost recent debarcată de Pro România de la șefia comisiei de învățământ din Camera Deputaților.

Fost inspector școlar general la Iași, Gavrilă a vorbit pentru Edupedu.ro despre planurile sale pentru Educație, dacă Iohannis va accepta nominalizarea sa. A ținut să sublinieze și la începutul, și la sfârșitul discuției, că vorbim de “doar un an și jumătate de mandat, cât a mai rămas din guvernarea PSD”, motiv pentru care va continua cu ceea ce s-a început deja și nu va propune o reformă radicală acum, aceasta rămânând probabil să fie implementată din 2020 încolo.

Pe scurt, Camelia Gavrilă a declarat că își dorește să continue realizarea arhitecturii curriculare, a noilor planuri de învățământ pentru liceu, realizarea manualelor pentru clasa a VIII-a și introducerea masteratului didactic pentru profesori.

I.Nicolescu: Ați fost nominalizată pentru funcția de ministru al Educației. Care este viziunea dumneavoastră pentru sistem?

Camelia Gavrilă: E o nominalizare, e o procedură, știți foarte bine ipotezele, e onorant profesional pentru mine și pentru școala ieșeană. E un moment de final de mandat și de context politic destul de complex, încât chestiunile care se pot rezolva acum țin mai degrabă de predictibilitatea și consistența sistemului și calitatea educației și, în același timp, de a contura câteva aspecte care trebuie corectate cu certitudine. Vorbim de arhitectura curriculară, de planuri de învățământ pentru liceu, vorbim de continuarea demersurilor pentru manualele pentru clasa a VIII-a și mai departe. Și, mai ales, vorbim și de perspectiva profesorilor. Eu, înainte de ziduri și infrastructură, așez oamenii, așez conținuturile. M-aș gândi la ideea de a contura acel masterat didactic și mentoratul în contrapartidă, deci o pregătire mai temeinică din perspectiva pedagogică a profesorilor, o opțiune a lor pentru zona educațională și mai departe o ucenicie așa cum se purta totdeauna și în antichitate, între maestru și discipol, a învăța meserie poate un an în care să prinzi arta predării. Sunt câteva gânduri de început.

I.Nicolescu: În legătură cu Bacalaureatul de anul acesta, vor fi subiecte grilă așa cum a anunțat Ecaterina Andronescu? Știu că dumneavoastră ați vorbit despre o reformă a Bacalaureatului în urmă cu mai mulți ani. Cum credeți că ar fi corect?

Camelia Gavrilă: Da, de mai multe ori am revenit asupra Bacalaureatului și am discutat pe această temă. Chestiunea Bacalaureatului trebuie corelată obligatoriu cu Legea Educației, însă nu cred că se va face în acest an și jumătate. O legislație solidă și coerentă pe educație o faci la început de mandat electoral, când lucrurile sunt așezate, când și colaborările transpartinice, mai ales pe educație, sunt foarte importante. Dar, aș spune că e destul de precipitat să stabilim subiecte de tip grilă până nu ai pilotat și nu ai discutat și cu partenerii sociali, până nu ai avut un an de aprofundare a acestora. Singura rațiune pe care trebuie să o subliniez este că sunt destul de multe diferențe de evaluare și destul de imperfecte. Acest segment al activității noastre didactice e o problemă pe care chiar aș fi insistat în modulele de pregătire ale cadrelor didactice pe segmentul evaluare și pe unitatea evaluării pentru că sigur experiența profesorilor mai maturi, sau cei care au avut mai multe tipuri de școli, sau care au fost inspectori, contează și varietatea experiențelor didactice și te traduc în notări mai bune. Pe de altă parte, sunt discipline care sunt sub semnul întrebării. Spre exemplu, cum ai putea să faci evaluare pe sistem grilă la materiile umaniste, la literatură, unde vrei să vezi și exprimare, și sensibilitate culturală și calitatea discursului, a redactării, a frazării? Deci am niște rezerve și trebuie să mai discutăm. Eu sunt un practician al educației, și ca profesor, și ca director, și ca inspector. Avem nevoie și de teoreticieni, de zona aceea universitară care poate elabora opinii, avem nevoie și de opiniile practicienilor, Cred că trebuie dezbătut foarte bine înainte de a lua niște decizii și, de asemenea, trebuie făcute cărți și kituri de evaluare în acest fel, nu poți să te joci cu destinele copiilor.

I.Nicolescu: Deci nu se va schimba Bacalaureatul la anul?

Camelia Gavrilă: Nu. Cred că putem experimenta sistemul de evaluare de genul acesta cu cei de clasa a XI-a , dacă vrem să introducem treptat.

I.Nicolescu: Adică la simularea de Bacalaureat.

Camelia Gavrilă: Da, da, să facem simulări, fie chiar o introducere treptată și la nivel  de inspectori și disciplinele respective pe care le coordonează, cu cercuri de specialitate pe tema aceasta: cum să introducem, cu modele de teste. Nu poți să te aștepți ca toți profesorii să fie în stare să elaboreze teste de tip grilă, deci comportă mai multe: și elaborarea lor, aplicarea lor și acomodarea elevilor cu acestea. Nu e neapărat o decizie politică, aș numi-o mai degrabă o decizie pedagogică: dacă este în regulă sau nu să introducem testele grilă. E un subiecte controversat care merită să fie dezbătut din mai multe perspective.

I.Nicolescu: Credeți că s-ar potrivi un sistem cu mai multe grile și la Evaluarea Națională?

Camelia Gavrilă: Nu. Cred că la Evaluarea Națioală, la Matematică, o parte din subiect ar putea să fie așa și mă gândesc că niște competențe de calcul obișnuit pot fi evaluate în felul acesta, dar raționamentul, logica, argumentația unui copil le vezi în modul în care detaliază rezolvarea unei probleme. La grilă e da sau nu, pe când la o problemă, dacă rezolvă o parte din cerințe, poate primi segmente din punctaj, deci sunt fațete și la sistemul acesta de evaluare prin grile.

I.Nicolescu: În legătură cu abandonul școlar, a fost 16,4% anul trecut. Care credeți că sunt cauzele și ce se poate face?

Camelia Gavrilă: A mai scăzut, dar nu atât pe cât ne-am fi dorit noi. Cred că și bazele de date sunt puțin deficitare pentru că e o situație de fluctuație a copiilor. Unii pleacă în străinătate cu părinții și poate că aceste plecări nu sunt consemnate. Aceste evidențe sunt pierdute și de aici poate să apară (pe hârtie) abandonul. Există multe cauze ale abandonului, iar metodele de intervenție țin și în funcție de acestea. În unele zone ține de sărăcie, în altele de cutume ale etniilor care spun „până la clasa a IV-a trimitem fetele la școală, mai departe nu”, deci e o chestiune de educație a părinților, a adulților, implicarea părinților, respectiv, și rezolvarea problemelor de natură economică și, evident, o relație între școală și comunitate mult mai puternică astfel încât să reușim să-i aducem și să-i convingem să rămână.

I.Nicolescu: Atunci mai există și problema transportului școlar.

Camelia Gavrilă: Clasele I-IV se fac în general, problema nu este acolo. Apare în gimnaziu prima dată, după aceea se duce spre învățământul obligatoriu, segmentul clasa a IX-a și a X-a, fie că e profesională, fie că e liceu. Motivele sunt diferite pentru fiecare segment de vârste: țin fie de rebeliunea vârstei, de mediul economic, în zona satului unii copii rămân la muncă la gospodăria părinților. În mediul rural, convingerea ar fi mai simplă, comunitățile sunt mai mici, profesorii au o anumită autoritate morală, toată comunitatea se poate implica mai mult, elementele acestea ale comunității (primar, preot, profesor) pot fi mai active, mai insistente să prevină abandonul. Pe de altă parte, la oraș e mai complex, relațiile sunt mai reci și mai depărtate între școală și anumite familii, anumite zone. De asta spun, planul de intervenție trebuie să fie în funcție de mediu și de context. Școlile și inspectoratele școlare au niște strategii de abordare a abandonului cunoscând specificitatea zonei. Aș mai dubla-o și cu pachete sociale, e nevoie și de burse motivante, de masa caldă la școală, și de rechizite și de acel tip de afterschool remedial, nu cu plată. S-ar putea implementa în etape. Primele calupuri de intervenție ar fi la primar și la gimnaziu. Sunt planuri, ipoteze, strategii, dar așa cum vă spuneam, suntem într-un moment în care trebuie să asigurăm programele cele mai potrivite pentru a obține rezultatele cele mai bune pe acest final de mandat, pentru că marile articulații de viziune educațională le poți lua într-un timp de plecare spre un orizont de patru ani în față, în 2020 poate le putem gândi. În acest moment, noi trebuie să finalizăm un program de guvernare și să corectăm ceea ce trebuie corectat.

Citește și:

• Camelia Gavrilă, propusă ministru al Educației. E șefa Departamentului Educație din PSD și adversară a Ecaterinei Andronescu