Calitatea în Educație nu are aceeași viteză cu alocările financiare „în creștere”, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), în cadrul ședinței de dezbatere a bugetului pentru anul 2023 din Comisia de Buget, Finanțe și Bănci. Acesta a fost întrebat de Cosette Chichirău (USR) dacă alocarea unei sume mai mari pentru educație este un subiect important și care sunt planurile pentru anul 2023.
„De fiecare dată, se aduc bani la educație, cum spuneți și dumneavoastră, în termen nominal, în creștere, pentru că, până la urmă, sunt raportări la PIB sau la elemente de acestea, de genul „contabil-artimetic”, dar calitatea este una care nu are aceeași viteză, dacă vreți, cu alocările”, a spus Adrian Câciu.
Acest lucru ar putea însemna că sunt anunțate standarde de calitate pentru profesori. În iunie 2022, Marcel Ciolacu spunea că ar trebui introduse criterii de performanţă pentru o mărire de salariu: „Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”.
Redăm discuția dintre Cosette Chichirău și Adrian Câciu:
“Cosette Chichirău: Pentru că, în fiecare an, ne plângem că nu avem destui bani pentru educație, dar nu există un plan real nici în acest an, avem o lege a educației care prevede 6% din PIB pentru Educație, dar care nu se aplică de 12 ani. Acesta ar fi al 12-lea an în care Legea Educației nu se aplică. Și, din nou, este datoria dumneavoastră, ca ministru de Finanțe, să aplicați legile în vigoare, nu să dați derogări. Cum credeți că noi putem avea o economie funcțională, cu un popor needucat?
Care este planul dumneavoastră, pentru a împinge România mai departe, în contextul în care bugetul de anul acesta, deși are o sumă nominală mai mare alocată Educației, procentul este mai mic decât în anii trecuți. Mie mi se pare o problemă centrală a statului român faptul că nu reușim să alocăm bani Educației și, deși nu este un subiect foarte atrăgător, nici pentru presă, nici pentru politicieni, aș vrea să vă întreb dacă este un subiect important pentru dumneavoastră și ce planuri aveți pentru anul acesta și pentru anii viitori?
Adrian Câciu: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare, pentru că, într-adevăr, cred că subiectul educației ar trebui dezbătut și discutat în poza corectă. Din punctul meu de vedere, educația trebuie susținută, iar dacă există abordări de genul acesta, alocări forfetare din PIB, ele trebuie însoțite de priorități în educație. Și eu sunt un susținător, de altfel, al noilor legi ale Educației pe care le așteptăm cât mai grabnic să le vedem puse pe masa Guvernului și Parlamentului.
Pe de altă parte, ca și carență structurală, în statul român, s-a observat o problemă de subfinanțare a două domenii: educație și sănătate, iar prin PNRR s-a stabilit că se va face o analiză a cheltuielilor în domeniul educației, respectiv o analiză a cheltuielilor în domeniul sănătății. De ce? Pentru că nu numai resursa financiară este importantă, ci prioritizarea acțiunilor. În mijlocul educației trebuie să fie copilul. (…)
De fiecare dată, se aduc bani la educație, cum spuneți și dumneavoastră, în termen nominal, în creștere, pentru că, până la urmă, sunt raportări la PIB sau la elemente de acestea, de genul „contabil-artimetic”, dar calitatea este una care nu are aceeași viteză, dacă vreți, cu alocările. De aceea, și în discuțiile pe care le-am avut cu doamna ministru al Educației și cu fostul ministru, am spus că vreau să punem accent pe noile legi ale Educației, vom avea o alocare care să păstreze necesarul pentru 2023, urmând ca, în funcție de noile legi ale Educației, să venim cu o nouă abordare, dar educația nu este numai la Ministerul Educației.
Educația este descentralizată și am înțeles retorica din ultimul timp în care mereu ne raportăm la… De altfel, definiția este dată de UNESCO și de indicatorii macro. Până la urmă, avem alocări pe educație, e adevărat, nu suficiente. Trebuie să înțelegem, nu suficiente, dar alocarea totală este de 3.2% din PIB, 49 de miliarde de lei circa, pentru că s-au descentralizat cheltuieli către autoritățile locale. Însă, o să spun din nou, nu este suficient, dar trebuie să vedem cum așezăm reforma în domeniul educației, astfel încât calitatea să fie prioritate (…)”.
Video, la minutul 22:40:
Citește și:
Ligia Deca evită din nou să declare că a obținut doar 2,1% din PIB pentru ministerul său și spune că este „un buget de tranziție către o alocare justă pentru acest sector crucial”
Cum încearcă Ligia Deca să manipuleze discuția despre bugetul Ministerului Educației, pe modelul folosit de Cîmpeanu: „Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1” la sută din PIB
iunie 2022 – Salarizarea profesorilor se va face prin noua Lege a Educației, nu prin legea salarizării, potrivit președintelui PSD Marcel Ciolacu: Aș introduce toate sporurile pentru profesori în salariul de bază / Ar trebui introduse criterii de performanţă pentru o mărire de salariu
Redacția
Diana Ghimiși
4 comments
Ura domnule MINISTRU Câciu, nu prea inteleg care este poza corecta in educatie dar ce sa astepti de la cineva care a facut licenta pe bani la o universitate particulara Universitatea Româno – Americană.
Intrebarea retorica este oare a fost greu sa intre la o univeritate de stat sau alocările forfetare din PIB, nici atunci, nu erau însoțite de priorități în educație.
Trebuie sa te iei cu Citu de mana, in educatie faci o investie care se vede peste 10-20 ani. Cam cati ani vom avea nevoie sa reparam ce ati stricat in 30 de ani?
Sa ai calitate trebuie sa ai salarii motivante. Blocati posturile 2 ani de zile, mariti salariul unui debutant la salariul mediu si dupa o sa vedeti concurenta pe posturi. Pana atunci nu poti face o educatie performanta pe vorbe frumoase.
Vorbiti despre calitate in invatamant ca si cum am fi o sectie de productie de marfuri, uitand de fapt ca avem de-a face cu resurse umane. Cei mai multi dintre cei care tot trambiteaza aceasta performanta uita ca programele nu le fac profesorii, ci doar activitatile de invatare impuse de programa in concordanta cu nivelul elevilor. Tot ei, vorbesc din postura omului care nu a aflat multe dintre problemele cu care se confrunta invatamantul rural, in care numarul romilor este in crestere, nu exista mediatori scolari samd. Si, nu in ultimul rand, se uita rolul major al parintilor in performanta scolara. Daca va asteptati ca la clasa profesorul sa faca performanta cu elevi care acasa nu fac altceva decat sa stea pe telefon intre 8 si 10 ore pe zi, si nu exagerez, sunt chiar date culese de la elevi de gimnaziu cu care lucrez, veti vedea colonii pe luna inaintea performantelor sperate in invatamant.