Bullying-ul la adolescenţi: Relațiile deficitare cu mama, tatăl și prietenii duc la comportamente tip bullying atât ca victimă, cât şi ca agresor

Relațiile distorsionate cu mama, tatăl sau cu prietenii se asociază cu comportamente de tip bullying atât ca victimă, cât şi ca agresor. Rezultatele aparțin unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai pornind la întrebarea „De ce apare bullying-ul?”.

Studiul a inclus aproximativ 500 de tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani. Cercetătorii au investigat dacă “modul negativ şi distorsionat în care tinerii gândesc, interpretează şi dau sens situaţiilor de viaţă – cunoscut în psihologie sub numele de gânduri automate negative – reprezintă vehiculul prin care calitatea ataşamentului se asociază cu frecvenţa implicării în agresivitate şi victimizare prin bullying”, anunță Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un comunicat remis Edupedu.ro.

“Rezultatele studiului au arătat că un ataşament deficitar faţă de fiecare dintre cele trei surse de ataşament (mamă, tată, prieteni) se asociază cu un nivel ridicat de gânduri automate negative, care, la rândul lor, se asociază cu o frecvenţă mai ridicată de implicare în comportamente de tip bullying atât ca victimă, cât şi ca agresor. Acest lucru sugerează că o gândire distorsionată, negativă ar putea constitui mecanismul care explică de ce tinerii care stabilesc relaţii deficitare de ataşament cu cei din jur sunt mai predispuşi spre a deveni iniţiatori sau victime ale actelor de bullying”, precizează UBB.

Studiul arată că acest tip de relații distorsionate cu familia sau apropiații îi poate transforma pe copii nu doar în agresori, dar și în victime.

“O relaţie de ataşament problematică e relaţionată cu o frecvenţă mai ridicată a agresivităţii de tip bullying prin intermediul gândurilor de ostilitate (de ex. „Am dreptul să mă răzbun pe cei care merită asta”), în timp ce victimizarea prin bullying e explicată mai bine de o combinaţie de gânduri de ostilitate şi ameninţare socială (de ex. „Oamenii gândesc lucruri rele despre mine”)”, mai spun cercetătorii de la UBB.

“Una dintre principalele concluzii ale studiului realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai este aceea că relaţiile pe care adolescenţii le stabilesc atât cu părinţii, cât şi cu cei de vârsta lor creează lentila prin care ei interpretează situaţiile din viaţa de zi cu zi, iar această lentilă, în funcţie de cât de corectă şi realistă este, îi face mai mult sau mai puţin vulnerabili spre implicarea în comportamentul de tip bullying”, arată Universitatea.

Cercetătorii recomandă ca programele destinate să prevină sau să reducă fenomenul de tip bullying în şcoală să identifice tinerii cu relaţii problematice de ataşament şi să-i ajute să dezvolte un mod de gândire realist.

UBB precizează că adolescenţii au completat un set de chestionare prin care s-a evaluat frecvenţa situaţiilor de bullying în care au fost implicaţi în ultimul an şcolar, calitatea ataşamentului faţă de părinți şi prieteni, precum şi gândurile automate negative.