Bullying între elevi: Cadrul didactic să nu confunde sesizarea unei situații cu pâra. Adesea, copiii semnalează probleme, spune Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert în sănătate mentală

“Un cadru didactic petrece 4-5 ore pe zi cu același grup de elevi dintr-o clasă, în special în cazul claselor primare, timp în care poate transmite valori și măsuri de intervenție”, în situațiile legate de bullying, spune Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert în sănătate mental în Podcastul de la Ministerul Educației. Învățătorul sau dirigintele trebuie să discute atât cu copilul agresor, cu cel victimă dar și cu martorii și să îi încurajeze pe colegi să intervină când văd situații de bullying între elevi. “Să nu confunde sesizarea, semnalarea de probleme, cu pâra. Într-adevăr, uneori copiii pârăsc. Adesea, însă copiii semnalează probleme”, a explicat Diana Stănculeanu.

• Fost ministru al Educației, profesoara Monica Anisie: Și noi, profesorii, trebuie să ne implicăm când vedem un elev care împinge o colegă sau îi vorbește urât

În primă fază, când se confruntă cu o situație de violență între elevi, profesorul trebuie să facă diferențierea între o situație conflictuală între colegi și bullying, recomandă Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert în sănătate mentală.

În cazul situațiilor de bullying “acolo trebuie să mă uit la cultura clasei mele, ce valori am transmis în clasă?”, spune psihoterapeutul. Profesorul sau învățătorul petrece zilnic 4-5 ore pe zi cu același grup de copii, timp în care poate transmite valori și să consolideze măsuri de intervenție. Cadrul didactic ar trebui să discute atât cu copilul victimă, cu cel agresor dar și cu martorii și să îi încurajeze pe colegi să intervină, mai subliniază Diana Stănculeanu: “Să nu confund sesizarea, semnalarea de probleme cu pâra. Într-adevăr, uneori copiii pârăsc. Adesea, însă copiii semnalează probleme”, mai spune Diana Stănculeanu.

Cum ar trebui un profesor să gestioneze un caz de bullying în clasă: “În măsura în care profesorul are timpul necesar, primul pas este să-i ajute să se liniștească” pe cei doi elevi, să încerce să afle ce se află în spatele comportamentului și să-i ajute să accepte consecințele faptelor lor. În cazul în care comportament agresiv a încălcat și o reglementare a clasei sau a școlii, profesorul ar trebui să îi spună elevului că vor fi consecințe: “Vasilică, cu toată empatia mea pentru suferința ta, ce ai făcut tu, încalcă regulile clasei noastre, iar aceasta este consecința“, spune Diana Stănculeanu.

Răspunsul integral al Dianei Stănculeanu, expert sănătate mentală:

Diana Stănculeanu, psihoterapeut, expert sănătate mentală: În primul rând să am această grilă de diferențiere: Eu am în față niște copii implicați într-o situație de violență, pentru că au fost furioși, au avut ceva de împărțit, au fost iritați, au fost frustrați și au ajuns să se înjure, să se lovească, să se împingă, să-și distrugă ghiozdanele? Pentru că dacă sunt în această situație, primul pas pe care am nevoie să îl fac este să-i ajut să se liniștească. Să reducem spirala să-i ajut să se liniștească, să văd în ce măsură am timp, că cumva e important să recunoaștem uneori și multitudinea de roluri și pălării pe care o poartă un cadru didactic în contextul clasei. Dar atunci când plecăm de la premisa că poate să facă acest lucru, în primul rând să văd care sunt emoțiile din spate, să văd care sunt nevoile din spate, pentru că orice situație de conflict între doi copii îmi arată comportamentul, aici e latura de agresivitate, dar în spatele comportamentului o să am un răspuns emoțional. Copiii ăia care s-au trosnit, au avut nevoie de ceva, au avut nevoie să împartă ceva, au avut o nevoie de supremație. Deci să văd care e nevoia din spate și ulterior, stând de vorbă cu acei copii, să văd: copii, voi emoția asta o să mai trăiți, voi nevoia asta o să mai aveți. Hai să vedem ce altceva v-ar putea ajuta să faceți în această situație? De ce altceva ați avea nevoie? Deci să mă duc către ei cu acest mesaj de suport. În cazul în care în acel comportament agresiv s-a încălcat și o reglementare a clasei sau a școlii, evident că vor fi consecințe.

Și mă voi duce către copilul cu agresivitate și o să-i spun: Vasilică, cu toată empatia mea pentru suferința ta, ce ai făcut tu, încalcă regulile clasei noastre, iar consecința acestei încălcări de reguli este,….  iar tu o vei trăi. Pe de altă parte, dincolo de această consecință pe care tu o vei trăi, eu sunt aici cu tine. Eu am să te mai văd fiind furios. Cu ce pot să te ajut? Deci cumva să păstrez și mesajul de suport, dar să aplic și reglementarea, consecințe, reguli plecând de la premisa că ele sunt acolo. Acest lucru e valabil pentru agresivitățile inflamate emoțional. 

Dar avem situațiile de bullying unde nu avem inflamarea emoțional, unde avem caracteristicile celelalte: Strategie, repetitivitate, gașcă. Acolo nu trebuie să fac reglarea emoțională, dar acolo trebuie să mă uit la cultura clasei mele, ce valori am transmis în clasă?

Care sunt valorile noastre și atenție când le voi invoca, eu n-o să am în vedere doar copilul victimă și doar copilul agresor. Eu trebuie să mă uit și la martori. Situațiile de bullying dispar, scad cu procent de peste 90% în momentul în care martorii intervin. Cea mai eficientă strategie de intervenție în bullying vizează copiii martori, nu copilul victimă, nu copilul agresor. Cu victima și cu agresorul vom consuma foarte multe servicii, consiliere psihologică, implicarea familiei, acolo se va depune foarte multă muncă unuia, să-i schimb strategiile, agresorul, celuilalt să-i cresc vocea, puterea, să-i dau împuternicire, copilul-victimă. Pentru că dacă mă ocup doar de agresor și nu mă ocup și de copilul victimă sau dacă pentru copilul victimă duc doar suport psihologic. (…) Eu am lucrat cu familii în care copii victimă de bullying au fost mutați din școală în școală, în toate școlile au devenit victime de bullying.

Acolo trebuie lucrat și cu acel copil. Dar noi uităm de cei mai mulți copii din clasă și cei mai mulți sunt martorii. Martorii unde au fost? Pentru că noi le spunem copiilor să nu te bagi. Nu e treaba ta, dar nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala. Și cumva aduc aceste exemple pentru că bullying-ul are nevoie de un răspuns de grup. Iar ca și cadru didactic, cel puțin în zona de școală primară, am acel același grup de copii 5 ani, îi văd zi de zi, patru, 5 ore, îi știu mai bine decât îi știu părinții lor. Eu sunt cadrul didactic, sunt învățătoare. Am copiii aceștia același grup, un calup mare de timp. Pot să transmit valori și pot să consolidez măsuri de intervenție. Iar eu acolo n-am să mă ocup doar de agresorul din clasa mea. Eu când vorbesc despre agresivitate și violență, voi vorbi cu toți copiii, iar mesajul este ce poate să facă fiecare dintre noi. Și un mesaj este să nu descurajez intervenția, apropo de nu vă băgați, nu e treaba voastră, să nu confund sesizarea, semnalizarea de probleme cu pâra, pentru că uneori le spunem copiilor: la mine să nu vii, nu. Eu nu vreau pârâcioși la mine în clasă. Într-adevăr, uneori copiii pârăsc. Adesea, însă copiii semnalează probleme”.

Informații de context

Edupedu.ro a scris despre cazuri de elevi agresori sau victime, mutați de la o școală la alta: cel mai recent a fost cazul de la Liceul Andrei Mureșanu din Brașov, unde niciun părinte dintr-o clasă pregătitoare nu-și mai duce copilul la școală de aproape o săptămână, de teama unui elev care ar fi agresiv. Purtătorul de cuvânt al ISJ Brașov a spus că Inspectoratul a luat toate măsurile și că nu mai e în măsură să propună soluții.

• Un caz similar, al unui elev de clasa a III-a mutat de la o școală la alta, a fost și în județul Dâmbovița unde elevul bănuit agresor, a învățat singur în clasă și în școală o perioadă pentru că părinții se temeau să își lase copiii la școală.

Ministerul Educației a decis după apariția unui caz de agresiune între elevi la Școala Nicolae Titulescu din București, că este nevoie ca toți directorii să ia cursuri în plus ca să învețe să și aplice procedura de violență în școli, deși aceasta este făcută publică de câteva luni. Astfel toți directorii de școli au fost obligați să participe la sesiuni de formare privind managementul cazurilor de violență până în data de 31 martie 2024.

Până în data de 15 martie 2024, toate unitățile de învățământ preuniversitar au fost obligate să afișeze materiale vizuale de informare disponibile pe site.

Inspectoratele școlare județene vor monitoriza aplicarea Procedurii și incidența cazurilor de violență în acord cu prevederile în vigoare. În școlile cu un număr ridicat de cazuri de violență înregistrate, ISJ și CJRAE vor acorda sprijin de urgență pentru planificarea și desfășurarea unor măsuri de prevenire și combatere a cazurilor de violență. Școlile identificate și măsurile luate vor fi raportate Ministerul Educației până în data de 31 martie 2024, preciza Ministerul.

Edupedu.ro a scris că școlile au început să pună afișele cerute Ministerul Educației cu procedura privind managementul cazurilor de violență. În multe cazuri însă imaginile sunt greu de citit, informațiile fiind printate pe coli A4.

De altfel, în Iași de exemplu, cei 268 de directori de grădinițe, școli și licee au aflat la o sesiune de formare organizată săptămâna aceasta, care sunt formele de abuz ușor și grav care se pot petrece în școală atât între elevi cât și între elevi și profesori și cum pot fi gestionate.

Totuși, chiar și după ce toți directorii de școli au fost instruiți, procedura de gestionare a cazurilor de violență în școli lasă “portițe” și unii colegi nu știu ce atribuții au, spune Antoneta Iftimiciuc, consilier CJRAE Botoșani.

Vezi aici INFOGRAFICE Managementul cazurilor de violență școlară, de la sesizare la închiderea cazului, responsabilitățile profesorilor, directorilor și ale poliției

Alina Gorghiu, ministra Justiției, a spus pe 26 martie, în cadrul unei dezbateri organizate în comisia de învățământ a Senatului, că de foarte multe ori elevii nu fac diferența între o faptă făcută în glumă și o faptă penală. “Rog părinții, bunicii, cadrele didactice, să raporteze și faptele de consum de droguri, nu doar pe cele de violență. Nu vă temeți de reacția părinților și a societății”.

Monica Anisie, fost ministru al Educației și profesoară de limba română, a spus că și profesorii trebuie să se implice dacă văd cazuri de elevi care se împing sau se jignesc. În cadrul dezbaterii Siguranța în mediul educațional și responsabilitatea juridică organizată marți, 26 martie, în comisia de învățământ a Senatului, Monica Anisie, președinta comisiei, a subliniat că este necesar ca profesorii să nu rămână indiferenți la astfel de cazuri.

Photo 35285275 © Igor Mojzes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Diana Stănculeanu, expert sănătate mentală: Bullyingul este un comportament de violență strategică, nu este spontan, nu este impulsiv. Este foarte diferit de doi copii care se lovesc în curtea școlii într-o pauză și apoi se joacă împreună

Minorul agresor şi părinţii săi vor fi obligaţi să participe la programe speciale de consiliere psihologică – proiect adoptat de Parlament

Școală online doar pentru elevul din Dâmbovița, mutat până acum la 3 școli pe motiv că ar fi violent / Urmează încă o evaluare psihologică a elevului și consiliere psihologică, care acum este obligatorie, conform legii

Ce face un consilier școlar? Norma didactică și noile atribuții: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui

DOCUMENT Îmbrâncirea între elevi este considerată o formă ușoară de abuz fizic, poreclirea – abuz emoțional, iar fluierăturile și semnele obscene sunt forme grave de violență în școală – sesiune de formare a directorilor de școli din Iași

Ligia Deca: Orice caz de violență în școală care constituie infracțiune se sesizează direct de către director, la poliție, la Biroul de siguranță școlară. Dacă acea violență este îndreptată împotriva unui minor, se sună imediat la 119

Ligia Deca, despre modul de gestionare a cazurilor de violență în unele școli: Nu putem să ascundem lucrurile. Eu cred că avem diferențe foarte mari de înțelegere în ceea ce privește ce trebuie raportat și ce nu

FOTO Școlile au început să pună afișele cerute Ministerul Educației cu procedura privind managementul cazurilor de violență

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu: De foarte multe ori elevii nu fac diferența între o faptă făcută în glumă și o faptă penală. Rog părinții, bunicii, cadrele didactice, să raporteze și faptele de consum de droguri, nu doar pe cele de violență. Nu vă temeți de reacția părinților și a societății

Monica Anisie: Și noi, profesorii, trebuie să ne implicăm când vedem un elev care împinge o colegă sau îi vorbește urât