Bugetul Ministerului Cercetării și Inovării va atinge 1% PIB în 2024, promit premierul Ciucă și ministrul Burduja, la Gala Cercetării Românești / Anul acesta bugetul Cercetării a rămas sub 0,2% din PIB

Premierul Nicolae Ciucă și ministrul Cercetării și Inovării Sebastian Burduja au reluat promisiunea de majorare a bugetului cercetării. În cadrul primei ediții a Galei Cercetării Românești cei doi oficiali au spus că bugetul cercetării va ajunge la 1% din PIB în 2024. Ciucă a precizat că “pentru anul 2023 am alocat cercetării, un buget mai mare cu 70% față de anul trecut”, în condițiile în care bugetul rămâne sub 0,2% PIB, în prezent.

• Bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel similar cu cel din 2022: sub 0,2% din PIB / În octombrie, premierul Ciucă vorbea despre un buget “cel puțin dublu”. – Detalii aici

“Banii pentru cercetare nu sunt o cheltuială, sunt o investiție în viitor”, spune ministrul Burduja, prezent la prima ediție a Galei Cercetării Românești. Și premierul Nicolae Ciucă și ministrul Cercetării și Inovării, Sebastian Burduja, au promis că anul viitor bugetul cercetării va fi de 1% din PIB, o creștere substanțială, având în vedere în anul acesta bugetul a rămas sub 0,2% PIB la fel ca cel din 2022.

Discursul premierului Nicolae Ciucă:

“Pentru anul 2023 am alocat cercetării, un buget mai mare cu 70% față de anul trecut, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare. În anul 2024, cercetarea va avea un buget de 1% din produsul intern brut. Până în 2027 cercetarea va beneficia de investiții în valoare de 60 de miliarde de lei, conform planului național aprobat în septembrie anul trecut de Guvernul României. Aceste investiții se vor întoarce înapoi prin creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai al tuturor românilor. Componenta de cercetare, dezvoltare și inovare are un loc important și în Programul Național de Redresare și Reziliență (n. red. PNRR). Din cele 260.000.000 de euro alocați investițiilor în acest sector, 183.000.000 sunt destinate atragerii în România a celor mai buni cercetători români și străini, care să desfășoare în țara noastră activități de cercetare-dezvoltare și inovare.

Au fost deja depuse 295 de cereri de finanțare de către universități și institute de cercetare, aplicațiile lor aflându-se acum în procedura de evaluare.

Vor fi selectați 120 de beneficiari, care vor primi finanțări de până la 1.400.000 de euro. Ne dorim să facilităm accesul cercetătorilor români la rețelele internaționale de cercetare, să promovăm proiecte situate în avangarda cercetării științifice mondiale, atât în domeniul cercetării aplicate, cât și în domeniul cercetării fundamentale și să sprijinim, unde este posibil, utilizarea rezultatelor cercetării în industria și economia autohtonă. Pe lângă finanțare, cercetarea românească are însă nevoie și de coerență legislativă.

Guvernul României lucrează la îmbunătățirea cadrului legislativ național în domeniul de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel încât să creăm un cadru favorabil pentru ca cercetătorii români din diaspora să se întoarcă acasă, iar țara noastră să devină exportator de cunoaștere și tehnologie la nivel global.

Până la finalul anului 2023, conform jalonului asumat în PNRR, România va avea o nouă legislație privind cariera și statutul cercetătorilor, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene și cu sprijinul Băncii Mondiale. Promovarea în carieră trebuie să se facă exclusiv pe criterii de meritocrație, cu proceduri transparente, competitive și deschise pentru recrutarea personalului de cercetare, în acord cu bunele practici europene. Încrederea în știință și pasiunea față de cercetare, dezvoltare și inovare trebuie însă cultivată de la vârste fragede. Și aici învățământul preuniversitar joacă un rol decisiv. Creșterea ponderii științei, tehnologiei, ingineriei în matematici, educația STEM în școala românească va crea adulți pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului și va îmbunătăți poziția țării noastre în clasamentele internaționale care măsoară calitatea educației preuniversitare. Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare științifică a elevilor și suntem conștienți de acest lucru.

Lucrăm aplicat pentru a crea o schimbare sistemică pe baza recomandărilor și exemplelor de bună practică oferite de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Am încredere că proiectul România educată și noul pachet legislativ în domeniul educației, alături de reforma curricumului învățământului preuniversitar este asigura educație științifică de calitate pentru toți copiii României. Prin PNRR. În anul 2024 peste 10.000 de laboratoare de științe trebuie dotate la cele mai înalte standarde. Oferim copiilor din întreaga țară acces la educație pentru știință și șansa de a-și cultiva pasiunea și aptitudinile în cercetare, dezvoltare și inovare. România nu duce lipsă de idei bune, creativitate ori soluții inovative, dar acestea trebuie transferate din laboratoarele și institutele de cercetare pe linia de producție și mai apoi în economie. Transferul tehnologic este vital pentru progresul economic al României și consolidarea noastră ca lider regional și exportator de produse inovative. (…) Dacă am reușit în complicatul an 2022 să creștem PIB-ul României cu 49 miliarde de euro, adică echivalentul întregului produs intern brut din anul 2002, putem amplifica această dezvoltare valorificând rolul cercetării și inovării în economia noastră. Consider că este singura soluție pentru atingerea acestui deziderat”.

Discursul ministrului Cercetării, Sebastian Burduja:

“Această Gală a Cercetării românești este un mesaj pentru întreaga arenă publică, indiferent de culori. Cercetarea este esențială pentru România viitorului. A spus-o premierul României. Și n-a spus-o aici prima dată, cercetarea este motorul pentru România viitorului. 70% creștere a bugetului, cea mai mare din istorie, s-a întâmplat anul acesta programul-nucleu care finanțează sistemul de cercetare, finanțarea de bază a crescut de la aproximativ 500 de milioane de lei la 750 de milioane de lei, creștere fără precedent. Adoptate anul trecut în Guvern, doua programe de recunoaștere a celor mai buni cercetători români, tineri cercetători români programul de burse Henri Coandă și programul de burse Carol I, care vizează exact încurajarea tinerilor cercetători să intre în sistem și să facă performanță aici, acasă, eventual să nu mai plece. Și, nu în ultimul rând, programul de repatriere sau de aducere în țară a creierelor din întreaga lume, cel mai mare iarăși din istorie, peste 180 de milioane de euro sunt lucruri concrete și sunt lucruri care vădesc viziunea Guvernului României într-un moment economic, de securitate, social foarte complicat și ea se rezumă la stat.

Banii pentru cercetare nu sunt o cheltuială, sunt o investiție în viitor. Și nu în ultimul rând și poate cel mai important, cred că această seară și această gală sunt un mesaj pentru toți românii și sunt un mesaj al speranței. De multe ori ne-am obișnuit să ne spună străinii lucruri mai frumoase despre țară decât le gândim noi și unul dintre lucrurile pe care le-am aflat de la un cetățean străin este că mi-a spus așa dacă vrei să schimbi o țară, schimbi povestea. România multă vreme a fost blocată în povestea ei. Aici nu se mai poate nimic în povestea resemnării, în povestea ridicării din umeri. Ori, în seara asta povestea pe care acești români extraordinari o spun este una a medaliilor de aur la nivel mondial.

Și dacă ne uităm la clasamentele olimpiadelor, doamna ministru, din toate timpurile, o țară de 20 de milioane de suflete este în permanență în top 3 sau pe locul întâi, de multe ori în competiție cu toate țările lumii. Și la matematică, și la chimie, și la fizică, și la informatică, și la toate domeniile, care sunt, iată, esențiale pentru ceea ce înseamnă viitorul. Și deci, din toate acestea trebuie să învățăm, trebuie să ne împărtășim cu speranța și cu excelența acestor exemple.”