Bugetul educației pe 2025 – 8% din bugetul general, mult sub pragul de 15% cerut de lege / Deși ministrul Finanțelor anunțase o creștere de 10%, ca valoare bugetul învățământului este similar cu cel de anul trecut, iar ca procent din PIB este mult mai mic: doar 3,23% / Cercetarea primește chiar mai puțin decât în 2024 – Proiect

3.819 vizualizări
Cheltuielile unei familii cu Educația: comparația cu ceilalți ani
Foto: Freepik.com
Învățământul ar urma să primească, în 2025, un buget de 61,8 miliarde de lei, mai puțin, ca valoare, decât a primit Ministerul Educației pentru acest sector pe parcursul anului trecut, și considerabil mai puțin procentual față de bugetul anterior: doar 3,23% din PIB-ul prognozat pentru acest 2025. Așa reiese din proiectul de buget pe 2025 pus în transparență de Ministerul Finanțelor joi noapte, anume din datele pentru bugetul alocat Ministerului Educației (fără componentele de educație alocate prin alte instituții). Raportat la bugetul general consolidat, bugetul educației rămâne departe de ținta de 15% stabilită prin legea educației: doar 8%.

În ceea ce privește Cercetarea, aceasta ar urma să primească doar 2.15 miliarde lei, valoare apropiată de cea alocată acum un an, dar mult mai mică prin raportare la PIB: doar 0,11%, adică o zecime din ținta de 1% din PIB, promisă de ani de zile de autorități.

Bugetul educației pe 2025

Bugetul total propus pentru Ministerul Educației și Cercetării, reorganizat prin reunirea sectoarelor Educației și al Cercetării, care au funcționat separat în ultimii ani, este de 63,98 miliarde lei. Raportat la execuția preliminată pe 2024, menționată în proiectul de buget (58,2 miliarde), creșterea este de aproape 10%, procent vehiculat săptămâna aceasta de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 

Dar, calculat separat, creșterea este departe de a fi confirmată.

Astfel, pentru capitolul Învățământ, alocarea totală este de 61,8 miliarde de lei, însemnând 3,23% din PIB-ul prognozat pentru 2025, de 1912 miliarde lei. Rezultatul se compară negativ cu alocarea de acum 1 an, când, după greva profesorilor din 2023 și investițiile impuse de PNRR, Educația a obținut o alocare de 4,3% din PIB, cea mai mare din ultimii 20 de ani, după cum a semnalat recent Edupedu.ro.

  • Iar anul trecut Ministerul Educației a primit 57,32 miliarde lei prin bugetul inițial, iar apoi 4,5 miliarde prin rectificarea din septembrie 2024.. Aceasta duce totalul pe 2024 la 62 miliarde lei, sumă similară cu cea primită acum de MEC pentru capitolul Învățământ. Raportat la această sumă, creșterea de 10% anunțată de autorități pentru Educație ar fi trebuit să ducă la o valoare de 68 miliarde lei.

În același timp, alocarea pentru anul în curs reprezintă doar 8,65% din bugetul general consolidat propus pentru 2025, departe de ținta de 15% stabilită de Legile educației și impusă de ca referință de fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

În ceea ce privește cercetarea, aceasta urmează să primească 2,15 miliarde lei, sumă ușor mai mai mare decât execuția preliminată pentru 2024, menționată în buget, de 2,05 miliarde lei. Dar suma este mai mică decât bugetul alocat cercetării fundamentale și activităților de cercetare-dezvoltare în urmă cu un an, pentru 2024, alocare de 2,36 miliarde lei. Atunci, valoarea alocării pentru cercetare reprezenta 0,13% din PIB-ul prognozat. Acum, ea este de doar 0,11% din PIB-ul prognozat pe 2025.

Această situație vine în contextul în care ținta de 1% din PIB pentru cercetare ar fi trebuit atinsă din 2020, dar a fost amânată permanent de atunci, Edupedu.ro scriind în decembrie 2024 despre o nouă amânare pentru 2026.

Fișa MEC – proiect Buget 2025 (sursa: Mfinante.ro):


7 comments
  1. Nevoia de reforme. In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
    1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
    2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
    3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
    4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
    5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
    Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
    Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
    Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
    De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
    De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
    Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
    Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
    (Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
    Ulterior a fost depus la parlament un nou proiect de lege din partea grupului parlamentar USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României in care se prevede comasarea judetelor actuale în 8 structuri administrative echivalente cu regiunile de dezvoltare create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regională necesară în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE.
    (Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
    De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.

  2. SUNT PREA MULTI TRANTORII BUGETARI IN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT CARE SE COMPORTĂ CU ELEVII PRECUM ANIMALELE ÎN LICEUL ECONOMIC DIN BAIA MARE SI SE TINE RESPECTIVA CA ESTE SI CU DOCTORATUL FAACUT ,DAR PROBABIL NU A MERS PENTRU UN CONTROL !

  3. La o privire mai atenta, toate valorile sunt mai mari decat in 2025, desi se anunta o stagnare.
    Si, evident, este mult mai mare si deficitul prognozat pe 2025. Valoarea initiala este mai mare decat valoarea finala din 2024.
    Prin urmare, proiectul zice ca sunt venituri mai mari, cheltuieli mai mari, dar deficitul va creste si el destul de viguros, in timp ce in anumite zone oamenii trebuie sa rabde. Ceva nu se potriveste in toata povestea.

  4. Vine domnul ministru David, psiholog, are explicații !!

    Despre cercetare vă explică dânsul, aici chiar se pricepe un psiholog. Știe concepte nou-nouțe, despre ,,cercetare avansată”, despre finanțarea acesteia chiar dacă nu ai rezultate, despre patente europene etc. Oricât de mic ar fi bugetul cercetării, cine împarte, parte își face.în

  5. Nu au bani de pensii, de salarii, de angajări în domeniile unde este deficit de personal (spitale unde nu sunt medici specialiști pe anumite specialități și mor oameni) dar au bani pentru angajarea “șefelor de cabinet”. Guvernul “MINCIUNĂ” ca să nu folosesc un alt cuvânt care v-ar descrie mult mai bine. Dar poate la următoarele alegeri deveniți muritori de rând dacă nu mai intrați în Parlament și atunci nu mai aveți imunitate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Regulile de începere a școlii în Israel, țara cu număr record de vaccinați, dar unde numărul cazurilor Covid a crescut vertiginos: în orașele “roșii”, clasele de liceu cu rată de vaccinare sub 70% trec online

Școlile israeliene vor putea să administreze vaccinuri împotriva Covid-19 în timpul programului, iar în orașele cu incidență ridicată clasele unde mai puțin de 70% dintre elevi s-au vaccinat vor trece…
Vezi articolul