Bugetul alocat de guvern cercetării fundamentale este “jignitor și demotivant” / O soluție minimă ar fi “dublarea” lui – senatorul Mihai Goțiu

1.553 de vizualizări
dezinfectant eficient împotriva Covid-19
Foto: Pixabay.com
Guvernul a alocat întregii cercetări fundamentale din România o finanțare “derizorie și complet insuficientă”, într-un moment în care pandemia Covid-19 a demonstrat importanța cercetării pentru omenire, arată senatorul USR Mihai Goțiu într-o interpelare depusă în Parlament. El afirmă că bugetul competiției pentru finanțarea cercetării fundamentale (PCE2020), de 90 de milioane de lei (18,6 milioane euro) pentru 3 ani, este “jignitor și demotivant pentru cercetători”. Această sumă ar trebui măcar dublată, scrie Goțiu, așa încât să se asigure nevoile măcar pentru finanțarea a 200 de proiecte, similar cu anul 2016 când bugetul alocat a fost aproape dublu.

Intervenția lui Mihai Goțiu vine după ce, vineri, Ministerul Educației a aprobat lansarea competiției 2020 pentru Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) din cadrul Programului 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră, Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru 2015-2020 (PNCDI III). Aceste proiecte au drept scop susținerea și promovarea cercetării științifice fundamentale, interdisciplinare și/sau exploratorii din România.

Potrivit lui Goțiu, în situația cauzată de pandemia Covid-19 “România nu își poate permite să își sufoce resursa umană înalt calificată din institutele și laboratoarele de cercetare din țară. Susținerea cercetării fundamentale este o direcție strategică pentru orice țară și cu atât mai mult pentru o țară care are de recuperat decalaje majore în toate domeniile”

El spune că măsurile de finanțare adoptate sunt “salutare”, dar “problema majoră a competiției pentru finanțarea cercetării fundamentale (PCE2020), lansate de Guvernul Orban, este bugetul derizoriu alocat: 90 milioane de lei (18,6 milioane euro) pentru o perioadă de 3 ani, adică aproximativ 30 de milioane de lei (6,2 milioane euro) pe an.”

Mihai Goțiu, în interpelarea sa:

  • “Așadar, finanțarea alocată de Guvern întregii cercetări fundamentale în România, pentru toate domeniile științifice, incluzând medicina, biologia, ecologia, matematica, fizica, chimia, științele inginerești, științele umaniste etc. (a se vedea anexa UEFISCDI) este de 6.2 milioane de euro pe an! Această sumă este derizorie și complet insuficientă pentru a susține insulele de excelentă conduse de cercetători performanți care s-au încăpățânat să rămână încă în România! Spre comparație, un singur proiect finanțat de European Research Council, pentru un singur grup de cercetare ajunge și la 2,5 milioane de euro. România își finanțează așadar întregul sistem de cercetare fundamentală și de frontieră într-un an cu un buget mai mic decât cel al 3 (trei) proiecte individuale la nivel european!”
  • “Situația e cu atât mai gravă, cu cât ultima competiție de proiecte de tip PCE a fost lansată în 2016 (PCE2016) și a avut un buget total de 170 milioane lei, finanțând 199 de proiecte din 936 depuse (rată de succes 21,26%). Deși PNCDI III, prin HG 583/2015, prevede alocarea anuală a minim 15% din bugetul anual al PNCDI III pentru Programul 4, timp de 4 ani nicio competiție PCE nu a mai fost lansată. Astfel, grupurile de cercetare de vârf din România au fost cronic subfinanțate.”
  • “(…) În SUA, finanțarea federală pentru cercetare fundamentală în anul 2018 a fost în jurul sumei de 36,2 miliarde de dolari. În același an, numai o agenție de finanțare (DFG – Deutsche Forschungsgemeinschaft) a finanțat proiecte de cercetare fundamentală cu un buget total de aproximativ 3,4 miliarde de euro. Acestor fonduri li se adaugă multe alte miliarde alocate prin alte agenții de finanțare – astfel, în anul 2017 este estimat că Germania a investit peste 100 de miliarde de euro în domeniul cercetării, din care 31 de miliarde de euro din fonduri publice. O mare parte din această investiție se realizează în cercetare fundamentală. Guvernul Regatului Unit alocă cel puțin 5 miliarde de lire sterline anual finanțării cercetării, complementând finanțarea masivă de ordinul miliardelor de lire sterline anual oferite de fundații, precum Wellcome Trust sau Gatsby Foundation.”

Senatorul afirmă că sumele cerute pentru creșterea finanțărilor dedicate cercetării românești “nu reprezintă un efort major pentru bugetul național, dar sunt o investiție absolut necesară pentru un viitor sănătos al României, din toate punctele de vedere”.

Amintim că secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, a declarat că “nu puteam să punem o sumă mai mare, pentru că nu aveam plafon de angajare de la finanțe. Este o chestie tehnică” și că “eu, din bugetul total al anului, mi-am propus să aloc acestei competiții undeva la 150 de milioane de lei” – citește articolul complet despre poziția oficialului MEN cu privire la finanțarea competiției pentru proiecte de cercetare.

Foto: Pixabay.com


1 comment
  1. Marii cercetatori pot solicita fonduri UE. Parca de asta aveam Uniune, parca eram Mari Cercetatori, parca ne cad copiii in haznale scolare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O profesoară universitară predă la grupa la care e și studentă: “Demult voiam să parcurg această specializare, dar na, vine mintea un pic mai târziu” – Gazeta de Dimineață / Ministerul Educației anunță că a cerut punct de vedere Universității din Petroșani

Mai mulți angajați ai Universității Petroșani sunt colegi de grupă la o facultate din cadrul acestei universități, scrie Gazeta de dimineață. Aceștia au început noua facultate, direct din anul al…
Vezi articolul

Klaus Iohannis, despre urgențele din educație: introducerea unei specializări distincte pentru pregătirea cadrelor didactice și educația antepreșcolară. “Câteva urme de metodică și pedagogie și un nivel redus de practică nu pot substitui o educație direcționată strict către formarea profesorilor”

“Rezultatele PISA reprezintă unul dintre argumentele de netădăduit pentru urgența soluțiilor rapide și temeinice”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la conferința la care lansează patru documente de politică publică realizate…
Vezi articolul

Propunerile societății medicilor de familie pentru începutul școlii: Fără adeverințe pentru sport sau avize medicale, vaccinare antigripală gratuită, programul “Masca și Dezinfectantul”

Școlile ar trebui să renunțe la birocrația medicală, începând cu adeverințele medicale pentru sport și avizul epidemiologic pentru (re)intrarea în colectivitate, iar familia ar trebui responsabilizată în cazul aparițiilor unor…
Vezi articolul