Bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel similar cu cel de anul acesta: sub 0,2% din PIB / În octombrie, premierul Ciucă vorbea despre un buget “cel puțin dublu”

2.531 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Guvernul alocă domeniului Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare 2,81 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2023 publicat săptămâna aceasta de Ministerul Finanțelor și anunțat drept aprobat în urmă cu puțin timp de către Executiv. Suma pe care o propune să fie alocată domeniului cercetare, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este în creștere considerabilă față de execuția pe anul în curs, estimată preliminar la 1,7 miliarde de lei, dar reprezintă numai 0,18% din PIB, față de o alocare de 0,17% pentru anul în curs – în condițiile în care premierul Nicolae Ciucă anunța, recent, că pentru anul viitor bugetul cercetării “va fi cel puțin dublu”.

În proiectul de buget, alocarea pentru MCID – domeniul Cercetare Fundamentală-Cercetare Dezvoltare în 2023 este de 2.811.488.000 lei, aproape dublu față de realizările raportate pentru 2021(1.59 miliarde lei) și mult peste execuția pe 2022 (1,73 miliarde lei), raportate în același document.

“Creșterea” raportată pentru 2022-2023 este, prin urmare, de 62,35%. Însă alocarea de anul acesta este similară, ca procent din PIB, cu cea de anul trecut, rămânând sub pragul de 0,2% (0,18%).

Guvernul estimează că aceasta va crește până la 3,4 miliarde de lei în 2026.

Nivelul este mult inferior țintei menționate în programul de guvernare pentru finanțarea cercetării, anume 2% din PIB (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) până în 2024: „Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere”.

Însă Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, adoptată anul acesta, schimbă această țintă în sensul atingerii nivelului de 1% din PIB cu câțiva ani mai târziu – până în 2027. 

În octombrie a.c., premierul Nicolae Ciucă declara că bugetul ce urmează să fie alocat anul viitor domeniului cercetare-dezvoltare va fi “cel puțin dublu, dacă nu triplu”. El spunea atunci că “nu vrem să exagerăm cu cifrele şi să venim cu sume care să pară la prima vedere ca fiind foarte ademenitoare, vrem să prezentăm realitatea, aşa cum este ea, şi să redobândim încrederea necesară că suntem responsabili de proiecte care cu adevărat se pot îndeplini în realitate şi se pot pune în practică”.

  • Chiar și în condițiile unei dublări/triplări a bugetului, nu avea cum să fie atinsă ținta de 1% din PIB în 2023.

1 comment
  1. Atingerea unui nivel decent este o ținta continua, începând cu perioada Nastase.
    Declarativ, am avut permanent aceasta ținta (la început, 0.8%, ulterior 1%, apoi 1%+1%, ca nu doare sa scrii ceva într-un text legislativ). Real, avem o permanenta amânare a creșterii bugetului cercetării; aniversăm 20 de ani de veșnice amânări, 20 de ani în care mai mult de 75% dintre cei care și-au dorit sa facă cercetare în România au găsit mediul potrivit în alta parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bugetul cercetării este „mult mai mare” decât cel alocat Autorității pentru Cercetare – vicepreședintele ANC, Tudor Prisecaru / Aspiranții la o carieră în domeniu au nevoie de „motivație interioară”, pentru că „nu vei avea remunerație foarte mare la început”, spune el

Școlile au nevoie de o „metodologie de finanțare” care să susțină specializarea inteligentă, inclusiv prin laboratoare sigure, a spus Tudor Prisecaru, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare, în cadrul ediției…
Vezi articolul

Daniel Funeriu, despre Premiul Nobel pentru Chimie 2021, acordat cercetătorilor Benjamin List şi David W.C. MacMillan: Au demonstrat, independent, că pot fi utilizate în procesul catalitic de obținere a unuia sau altuia dintre enantiomeri și molecule organice, compuse din carbon, hidrogen, oxigen și azot

Cei doi laureați ai premiului Nobel pentru Chimie, Benjamin List şi David W.C. MacMillan, „au demonstrat, independent, că pot fi utilizate în procesul catalitic de obținere a unuia sau altuia…
Vezi articolul

Guvernul premiază cu fast medaliaţii de la Geneva. “Salonul este o maşinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a-și cumpăra o medalie pentru participanţi”, susţin alţi cercetători

Premierul şi ministrul Cercetării au premiat joi medaliaţii Salonului Internaţional de Inventică de la Geneva. Într-un eveniment organizat la Palatul Victoria, eveniment care a început cu intonarea Imnului de Stat,…
Vezi articolul