Ministerul Justiției desființează propunerile pregătite de Ligia Deca pentru ședința de Guvern de joi, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, privind combaterea hărțuirii sexuale, potrivit unui document obținut din surse guvernamentale și consultat de Edupedu.ro. Propunerea privind un cadru legal general aplicabil pentru soluționarea cazurilor de hărțuire, printr-un nou proiect de lege, este considerată în comentariile Ministerului Justiției drept „lipsită de logică”, pentru că acest cadru există deja, iar o alta, ce vizează modificarea regulilor privind petițiile, „nu are nicio legătură cu subiectul hărțuirii”. Alte propuneri ar produce un „paralelism legislativ” sau cer stabilirea unui coordonator pentru scrierea unui proiect de lege fără ca, în acest moment, să rezulte „măcar obiectul de reglementare”, conform documentului citat.
UPDATE Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a transmis, vineri, un drept la replică în care afirmă că „fragmentele publicate nu reprezintă poziția Ministerului Justiției”. În dreptul la replică ce reprezintă punctul de vedere al ministrului, nu al Ministerului,, ea nu dezminte faptul că aceste comentarii publicate au fost formulate de reprezentanți ai Ministerului Justiției, nici nu comentează în vreun fel conținutul lor. Vezi dreptul la replică integral.
- Ideile colectate, în urma unei dezbateri, de Ministerul Educației au fost incluse într-o „Informare privind sarcina de Guvern pentru grupul de lucru care vizează instituirea unor măsuri de soluționare a sesizărilor privind faptele care aduc atingere integrității fizice sau psihice”. Documentul a fost întocmit după ce, săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrei Ligia Deca să propună măsuri de completarea și modificarea legislației, așa încât legea să protejeze victimele, iar agresorii – dați pe mâna justiției.
Joi, după ședința de guvern, Ministerul Educației a emis o prezentare a celor propuse, menționând că tema a fost discutată la începutul săptămânii, la minister, cu reprezentanții „Consiliului National al Rectorilor, ai Ministerului Justitiei, ai Ministerului Muncii și Solidaritatii Sociale, ai Ministerului Afacerilor lnterne și ai Agentiei Nationale pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați”.
Ministerul Justiției – condus în prezent de Alina Gorghiu (vicepreședinte PNL), colegă de partid a ministrei Ligia Deca – desființează efectiv, însă, prin comentarii pe text, propunerile adunate de Ministerul Educației, potrivit documentului obținut din surse guvernamentale.
- Aceste comentarii ale Ministerului Justiției au fost menționate și în briefingul de presă de la finalul ședinței de guvern, dar purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, s-a limitat să spună că dialogul va continua – detalii mai jos
Comentariile vizează probleme de fond – de la „lipsa de logică” a unor propuneri, la faptul că nu ar exista măcar „obiectul de reglementare”. Astfel:
La propunerea grupului de lucru de a fi inițiat un proiect de lege care să fie dezbătut și aprobat de Parlament și care să reprezinte „cadrul legal general aplicabil” în situații de hărțuire și agresiune sexuală, Ministerul Justiției comentează că este o propunere „lipsită de logică”, deoarece acest cadru legislativ există atât la nivel general, cât și la nivel sectorial. Potrivit instituției, nota de informare ar fi trebuit să cuprindă cadrul legislativ existent și eventual intervenții punctuale asupra acestuia.
Comentariul Ministerului Justiției:
- „Propunerea este lipsită de logică. Cadru legislativ în domeniu există atât cu caracter general (ex. Codul de procedură penală – cadrul general pentru soluţionarea oricăror plângeri adresate organelor de urmărire penală, inclusiv a celor privind comiterea infracțiunilor de hărțuire sexuală ori de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual – și HG nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă), precum şi sectorial (domeniul educaţiei. al sănătăţii, al muncii etc.). În plus, faţă de cadrul legislativ existent, nu înţelegem necesitatea unei noi reglementări, axată în mod exclusiv pe prevenirea și combaterea hărţuirii sexuale.
- Ar trebui ca Nota de informare să cuprindă, mai degrabă, o prezentare a acestui cadru legislativ existent şi, eventual, să propună o analiză a modului de aplicare a dispoziţiilor legale şi, eventual, ulterior acestei analize, intervenţii punctuale asupra cadrului legislativ, dacă aceasta apare ca necesară.”
O altă propunere a grupului de lucru era ca în Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii, introdusă printr-o Hotărâre a Guvernului din 2023, să fie menționate obligații mult mai clare pentru autoritățile publice. Ministerul Justiției spune că aceasta este o propunere „lipsită de claritate”, iar detalierea obligațiilor este prevăzută „prin intermediul ghidurilor care trebuie emise de fiecare instituție:
Comentariul Ministerului Justiției:
- „Propunerea este lipsită de claritate. Obligaţiile sunt prezentate în Hotărârea Guvernului nr.970/2023, iar detalierea lor este deja prevăzută în cadrul acesteia, prin intermediul ghidurilor care trebuie emise de fiecare instituţie.
- Nota bene – modelul de ghid (anexă la metodologia aprobată prin HG nr. 970/2023) prevede următoarele:
- ‘Pasul 1 – Depunerea plângerii/sesizării – Plângerea/Sesizarea poate fi formulată de persoana vătămată în formă scrisă (olograf sau electronic, dar obligatoriu asumată prin semnătură de către victimă, cu respectarea protecţiei datelor de identitate, în vederea asigurării protecţiei acesteia) sau verbală (discuţie cu persoanele responsabile, în urma căreia se va întocmi un proces-verbal).’”
O a treia măsură propusă era modificarea Ordonanței din 2002 ce reglementează soluționarea petițiilor, ce prevede că petițiile anonime nu se iau în considerare. Ministerul Justiției apreciază, în comentariul său, că acel act normativ „nu are nicio legătură cu subiectul hărțuirii”, deoarece Ordonanța Guvernului 27/2002 „are în vedere dreptul constituțional la petiționare”. Ministerul mai spune că propunerea de text a Ministerului Educației este „lipsită de orice previzibilitate” și că, pentru reglementarea sesizărilor anonime, ar trebui analizată necesitatea modificării altui act normativ – HG 970/2023.
Comentariul Ministerului Justiției:
- „Actul normativ care se propune a fi modificat nu are nicio legătură cu subiectul hărţuirii. Ordonanţa Guvernului nr.27/2002 are în vedere dreptul constituţional la petiţionare.
- În plus, modificarea acestui act normativ intră în competenţa Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care ar fi trebui să se exprime în primul rând cu privire la oportunitatea intervenţiei legislative.
- Semnalăm, totodată, că textul propus de Ministerul Educaţiei este lipsit de orice previzibilitate.
- Totodată, având în vedere comentariul de mai sus referitor la modelul de ghid (anexă la metodologia aprobată prin HG nr. 970/2023), dacă se apreciază că este necesară reglementarea posibilității ca sesizările privind hărțuirea pe criteriul de sex să poate fi făcute și anonim, ar trebuie analizată necesitatea modificării HG nr. 970/2023.”
În privința propunerilor referitoare la sesizări anonime, Ministerul Justiției apreciază că „toate aceste idei înțelegem că puteau fi introduse și până acum”, prin normele ce reglementează activitatea unităților de învățământ. Iar în cazul sesizării organelor de urmărire penală, există deja reglementări în acest sens, în Codul de procedură penală și Codul penal.
Comentariul Ministerului Justiției:
- „Toate aceste idei, înţelegem că puteau fi introduse şi până acum, nu la nivel de lege, ci chiar în normele care reglementează activitatea unităţilor de învăţământ.
- În ceea ce privește obligația de sesizare a organelor de urmărire penală (la care se referă ultimul alineat al pct. II), acesta este deja reglementată de Codul de procedură penală, iar sancțiunile pentru nerespectarea de către orice persoană și, respectiv, de către funcționarii publici a acestei obligații legale sunt prevăzute de art. 266 și 267 Cod penal.
- Astfel, există deja o obligaţie legală a oricărui funcţionar public care a luat cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile de a sesiza de îndată organele de urmărire penală. Nerespectarea acestei obligaţii constituie infracţiune potrivit art. 267 Cod penal:
- „ART. 267 Omisiunea sesizării (1) Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.”
O altă propunere vizează definirea clară a termenilor în ceea ce privește hărțuirea sexuală, reglementată prin HG 970/2023 (Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă). Ministerul Justiției se întreabă „dacă este definit deja, de ce este necesară reluarea ei? Se poate crea astfel un paralelism legislativ”, ce contravine legii. Aceeași instituție precizează că „nu înțelegem la ce va folosi această definiție. În context procesual penal, sau în alt context?”
Comentariul Ministerului Justiției:
- „Dacă este definit deja, de ce este necesară reluarea ei? Se poate crea astfel un paralelism legislativ, care nu este permis de legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
- De asemenea, nu înţelegem la ce va folosi această definiţie. În context procesual penal, sau în alt context?
- Codul penal deja sancţionează hărţuirea sexuală la locul de muncă sau similare şi cuprinde o altă definiţie a acesteia. Nu se pot amesteca domeniile.
- În plus, nu a fost semnalată nicio problemă de aplicarea practică a textelor privind hărțuirea din HG nr. 970/2023, problemă care să fie datorată caracterului neclar al definiției hărțuirii.”
Iar la final, când nota Ministerului Educației solicită stabilirea unui „coordonator pentru scrierea proiectului de lege”, „în conformitate cu obiectul de reglementare”, Ministerul Justiției arată că din Notă nu rezultă nici măcar obiectul de reglementare: în aceste condiții, „ne întrebăm cum ar putea fi desemnat un coordonator”.
Comentariul Ministerului Justiției:
- „Având în vedere faptul că din Notă nu rezultă nici măcar obiectul de reglementare, ne întrebăm cum ar putea şi desemnat un coordonator. Considerăm că o concluzie a Notei ar putea fi cea menţionată în primul comentariu, şi anume să se propună o analiză a modului de aplicare a dispoziţiilor legale în fiecare domeniu, nu numai în cel al educaţiei şi, eventual, numai dacă ulterior acestei analize apar ca fiind necesare și intervenţii punctuale asupra cadrului legislativ, promovarea respectivelor modificări și completări ale legislației”.
„Apel la prudență” sau „lipsă de logică”? Ce a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului
Joi, la briefingul de presă ce a urmat ședinței de guvern, purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a spus că Ministerul Justiției a făcut „un apel la prudență pentru a vedea ce prevede cadrul legislativ actual”. Un jurnalist a invocat atunci „punctul de vedere al Ministerului Justiției”, spunând că „între apel la prudență și lipsă de logică pe ceea ce propune Ministerul Educației este o diferență foarte mare şi de exprimare și de înțelegere a subiectului”.
Mihai Constantin a spus că Ministerul Educației nu ar fi făcut nicio propunere, ci o „informare în urma unei ședințe inter-ministeriale din 6 august”, ar „dialogul dintre Ministerul Justiției și cel al Educației va continua”.
Din schimbul de replici jurnaliști – Mihai Constantin, la briefingul de presă:
- Reporter: Deci, asta înseamnă că va mai dura destul de mult până când vom vedea aceste modificări intrate în vigoare, pentru că știm foarte bine, Parlamentul în acest moment este în vacanță, dezbaterile vor dura.
- Mihai Constantin: Da, ați detaliat întrebarea dar n-ați făcut decât să mă pierdeţi și mai tare. Ce pot să vă spun este că Ministerul Justiției- pentru că nu a fost timp de o dezbatere foarte detaliată, tocmai de aceea Ministerul Educației și Justiției vor continua foarte intens acest dialog bilateral, înainte să vină din nou în ședință de guvern, a făcut un apel la prudență pentru a vedea ce prevede cadrul legislativ actual și – va veni cu completări dacă ele sunt necesare. Asta pot să vă spun iar acest proces va fi încheiat din nou, la solicitarea expresă a prim-ministrului, săptămâna viitoare. De data aceasta reinterez din nou: premierul Marcel Ciolacu a cerut un proiect de act normativ, cel oportun ca să prevină și să facă mai ușoare soluționarea suspiciunilor de hărțuire sexuală din viitor sau acuzelor.
- Reporter: Sunt puține lămuriri, pentru că dumneavoastră spuneți că Ministerul Justiției a făcut apel doar la prudență. Mă uit aici şi punctul de vedere al MJ spune că propunerea făcută de Ministerul Educației este lipsită de logică. Între apel la prudență și lipsă de logică, pe ceea ce propune Ministerul Educației este o diferență foarte mare şi de exprimare și de înțelegere a subiectului.
- Mihai Constantin: În primul rând, Ministerul Educației nu a făcut nicio propunere, nu am făcut vreo propunere. A făcut o informare, o informare în urma unei ședințe inter-ministeriale din 6 august. Suntem în 8 august. Mai avem termen, ca să spunem așa, până pe 15 august, în care dialogul dintre Ministerul Justiției și cel al Educației va continua, astfel încât proiectul de act normativ să fie unul şi util și valid și care să-și găsească locul fără să dubleze vreo reglementare deja existentă.
- Reporter: În concluziile acestei analize, să înțelegem la final că se vor veni cu modificări care nu vor fi bazate doar exclusiv pe prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale? Dumneavoastră, la început ați spus că Ministerul Justiției a sesizat faptul că e nevoie de modificări, la mai multe legi aflate în vigoare, nu doar pe zona dreptului de petiționare, nu doar problema asta /…/ este nu doar pe problema prevenirii și combaterii hărțuirii sexuale. Este posibil să vedem modificări la mai multe proiecte de legi tocmai pentru a nu apărea o dedublare, pentru a nu.. pentru a avea o coerență legislativă între toate legile aflate în momentul de faţă în vigoare?
- Mihai Constantin: Din nou, mă invitaţi într-un peisaj al viitorului pe care nu am cum să-l anticipez. Astăzi s-a deschis un nou termen de 7 zile pentru ca cele două ministere să vină cu o eventuală propunere de act normativ, este concluzia în urma notei de informare depusă de Ministerul Educației.
Ce a anunțat Ministerul Educației după ședința de guvern
După încheierea ședinței, Ministrul Educației a anunțat, joi seară, apelând la un limbaj vag, promovarea unei „reglementări generală” pentru întregul sistem de educație și pentru toate instituțiile publice, în ceea ce privește hărțuirea. Ministerul a mai propus o serie de reguli privind reclamațiile, inclusiv pentru cele anonime, precum și o viitoare dezbatere privind armonizarea legislației și măsurile de prevenție în cazul abuzurilor.
- Printre propunerile concrete, Ministerul menționează „examinarea și soluționarea sesizării care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura petentului, în măsura în care aceasta conține indicii referitoare la comportamente neconforme, respectiv hărțuire/agresiune sexuală”. – Vezi propunerile pe larg