BREAKING Surse: Mandatele nelimitate pentru rectorii care se suspendă din funcție, deși teoretic limitate la 2, sunt menținute în proiectul Legii învățământului superior care va fi prezentat de Ligia Deca, prin prevederea legală că mandatele trebuie să fie „complete” pentru a fi limitate

Proiectul noii Legi a învățământului superior realizat de Ligia Deca menține portița care le permite rectorilor, prin suspendare, să aibă un număr nelimitat de mandate la conducerea universităților, potrivit proiectului de lege obținut de Edupedu.ro. Concret, o versiune de la începutul acestui an a proiectului de Lege a învățământului superior despre care Edupedu.ro a scris că urmează să fie prezentat astăzi de ministrul Educației, Ligia Deca, în coaliția de guvernare indică o schimbare de la modelul propus în vară, ce a stârnit critici susținute în mediul academic, prin revenirea la regula prezentă în legea în vigoare și astăzi, criticată și ea: rectorii să aibă mandat de patru ani și nu mai mult de “două mandate succesive, complete”.

Mențiunea că mandatele trebuie să fie „complete” pentru a fi limitate la 2 a fost introdusă în 2014 în Legea educației aflată în vigoare, când miniștri erau Mihnea Costoiu și Remus Pricopie, ei înșiși beneficiari ai „portiței” și care sunt astăzi la al 3-lea mandat de rector, pentru că s-au suspendat dintr-un mandat atunci când au ocupat funcția de ministru.

Concret, prevederile din actuala Lege a educației cu privire la numărul mandatelor de rectori vor fi păstrate în viitoarea lege a învățământului superior, potrivit informațiilor Edupedu.ro.

În versiunea consultată de Edupedu.ro, Articolul 137 (5) al proiectului de lege Deca este același ca cel din Legea Educației Naționale 1/2011 modificată în 2014 și care astăzi prevede, la art. 213 (7): “Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.

FOTO DOCUMENT Cum este Legea educației în vigoare în prezent, articol preluat fără modificare în proiectul Legii Deca obținut de Edupedu.ro:

• Această formulare diferă considerabil de proiectul de lege a învățământului superior prezentat în vară de către fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care spunea, la Articolul 133 (4): “Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară”. Respectiva formulare elimina, practic, orice prag legal pentru numărul de mandate ale celor care conduc universitățile.

FOTO DOCUMENT Numărul de mandate de rector prevăzut în proiectul Legii învățământului superior lansat de Sorin Cîmpeanu:

• Pentru comparație cu versiunea originară a Legii educației Miclea-Funeriu din 2011, aceea limita la 2 numărul de mandate de rector, indiferent dacă mandatele erau întrerupte prin suspendare sau nu.

FOTO DOCUMENT Cum era Legea educației în 2011, în forma promovată de Miclea-Funeriu – articolul 213 aliniatul 7 înainte de modificare:

Proiectul nou de Lege a învățământului superior realizat de Ligia Deca și consultat de Edupedu.ro menționează și o durată de 4 ani pentru Senatul universitar, cât este și în Legea actuală – mandat cu un an mai scurt decât cel propus în vară de proiectul Cîmpeanu.

Edupedu.ro nu a identificat o prevedere care să clarifice în mod limpede dacă cele două mandate prevăzute de proiectul de lege Deca includ și mandatele deținute de rectori până acum sau ar fi vorba de o restartare. De notat că versiunea noului proiect de lege consultată de Edupedu.ro include, la art. 260, și o prevedere existentă în actuala Lege a educației, precum și în proiectul din vară al Legii învățământului superior, anume că, “la finalizarea actualului mandat‚ noile organe de conducere ale instituțiilor de învățământ superior se vor stabili în baza prezentei legi” (prevedere inclusă la Art. 364 a LEN 1/2011). Proiectul de lege descrie, însă, structuri și funcții de conducere, nu “organe”.

Propunerea făcută în vară în proiectul ministrului Cîmpeanu, precum și măsurile guvernului și ale comisiilor parlamentare de a rezista unui proiect de lege USR pentru limitarea numărului de mandate ale rectorilor, au stârnit critici publice, inclusiv în mediul academic. Între altele, Universitatea din București a cerut oficial ca rectorii să aibă cel mult 2 mandate și cel mult 8 ani în funcție, fără nicio portiță pentru rectorii care își doresc 3 sau mai multe mandate. Aceeași soluție – 2 mandate, maximum 8 ani – a fost cerută și de Alianța organizațiilor studențești.

• Amintim că și actuala regulă din Legea educației din 2011, modificată, permite rectorilor mai mult de două mandate. Astfel, întrucât legea menționează – ca și în proiectul noii legi – limita de două mandate “complete”, o serie de rectori au obținut un al treilea mandat prin suspendarea temporară din funcție, ceea ce a făcut ca mandatele lor să nu mai fie “complete”.

Proiectul USR de modificare a legii, aflat în Parlament, proiect ce viza impunerea unei limite de opt ani pentru a elimina acest tertip, a fost respins în mai multe comisii ale Camerei Deputaților, în ultima parte a anului trecut, după ce a primit în prealabil și aviz negativ din partea Guvernului Ciucă.

Între timp, Consiliul Național al Rectorilor, condus de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, a insistat pe menținerea versiunii propuse în vară, cu număr de mandate la decizia universității și cu o durată a mandatelor de cinci ani – versiune eliminată conform proiectului nou de Lege consultat de Edupedu.ro.

Cine sunt rectorii aflați la al 3-lea mandat în fruntea universităților, prin tertipul legislativ introdus în Lege în 2014 de Guvernul Ponta (sursa):

• Sorin Cîmpeanu – rector suspendat din al 3-lea mandat la conducerea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ministru al Educației la al doilea mandat, președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, senator PNL;
• Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat;
• Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL;
• Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta.
• Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov;
• Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă;
• Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fost ministru PSD al Culturii, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid;
• Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În cazul său, cel de-al treilea mandat este de fapt primul în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018;
• Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22.
• Cătălin Bălescu – rectorul Universității Naționale de Arte din București

Informații de background (sursa)

Guvernul Ponta, cu miniștri ai Educației Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, a schimbat legea educației în 2014 printr-o ordonanță de urgență care le dă și în prezent rectorilor posibilitatea să stea în funcții fără limită de mandate.

Consiliul Național al Rectorilor din România a salutat în 2014 posibilitatea de a conduce pe viață universitățile de stat, după cum relata HotNews.ro la acea vreme.

Cine semna în 2014 comunicatul CNR care saluta eliminarea limitelor de mandat:

“Președinte
Prof.univ.dr. Cimpeanu Sorin Mihai
Rector, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

Vicepreședinți
Prof.univ.dr. Abrudan Ioan Vasile
Rector, Universitatea “Transilvania” din Brașov
Prof.univ.dr. Bondrea Ioan
Rector, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Prof.univ.dr. Darie George
Rector, Universitatea Politehnica din București
Prof.univ.dr. Dediu – Sandu Dan
Rector, Universitatea Națională de Muzică din București
Prof.univ.dr. Dumitrescu Corina Adriana
Rector, Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir” din București
Prof.univ.dr. Năstase Pavel
Rector, Academia de Studii Economice din București
Prof.univ.dr. Folcut Ovidiu
Rector, Universitatea Romano-Americana din București
Prof.univ.dr. Giurma Ion
Rector, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iași
Prof.univ.dr. Pirtea Marilen Gabriel
Rector, Universitatea de Vest din Timișoara
Prof.univ.dr. Pop Ioan Aurel
Rector, Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr. Sinescu Ioanel
Rector, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din București
Secretar General
Prof.univ.dr. Breaz Valer Daniel
Rector, Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia”.

Citește și:

Cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației: primul ministru fără grade de profesor sau cercetător finalizate, fost lider al asociației studenților, inginer naval și de navigație, absolventă a Universității Maritime Constanța, consilier prezidențial și coordonatorul România educată

DOCUMENT Guvernul Ciucă avizează negativ propunerea legislativă ca rectorii să aibă maximum 2 mandate, deci 8 ani, în fruntea unei universități. Executivul condus de un acuzat de plagiat susține că mandatele de rector nu pot fi limitate pentru că proiectul legii Cîmpeanu, el însuși rector de 3 mandate, propune mandate pe viață

BREAKING Rectori până la moarte. Proiectul noii Legi a educației Cîmpeanu prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”

EXCLUSIV Câte mandate permit țările europene rectorilor