Subiectele și baremele de la Titularizare 2023 pentru profesorii de gimnaziu și liceu au fost publicate de Ministerul Educației la ora 15:00. Proba scrisă a concursului național a avut loc între orele 9 și 13, pentru aproape 32.000 de candidați. Descarcă documentele de mai jos.
Accesul candidaților în centrele de concurs a fost permis până la ora 8.00, iar examenul a început la ora 9, potrivit procedurii Ministerului Educației. La nivel naţional sunt disponibile 6.837 de posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată: 5.945 în mediul urban şi 1.342 în mediul rural, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației. Cele mai multe sunt pentru educatori – peste 1.100.
O analiză Edupedu.ro pe ultimii 13 ani arată că, la titularizare 2023, este cel mai mare număr de absolvenți înscriși, provenind din promoția curentă. De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant ar trebui să fie majorat la 4.600 de lei net pe lună.
DOCUMENT Barem Limba română:
DOCUMENT Subiect Limba română:
DOCUMENT Barem Matematică:
DOCUMENT Subiect Matematică:
DOCUMENT Barem Istorie:
DOCUMENT Subiect Istorie:
DOCUMENT Barem Geografie:
DOCUMENT Subiect Geografie:
DOCUMENT Barem Biologie:
DOCUMENT Subiect Biologie:
DOCUMENT Barem Fizică:
DOCUMENT Subiect Fizică:
DOCUMENT Barem Limba engleză:
DOCUMENT Subiect Limba engleză:
DOCUMENT Barem Limba franceză:
DOCUMENT Subiect Limba franceză:
DOCUMENT Barem Informatică:
DOCUMENT Subiect Informatică:
DOCUMENT Barem Chimie:
DOCUMENT Subiect Chimie:
DOCUMENT Barem Pedagogie:
DOCUMENT Subiect Pedagogie:
DOCUMENT Barem Logică și Filosofie:
DOCUMENT Subiect Logică și Filosofie:
DOCUMENT Barem Sociologie:
DOCUMENT Subiect Sociologie:
DOCUMENT Barem Psihologie:
DOCUMENT Subiect Psihologie:
Descarcă de pe subiecte.edu.ro toate subiectele de la Titularizare 2023.
Ce este titularizarea?
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Anul acesta, inspecțiile la clasă au fost eliminate din cauza grevei din Învățământ.
Ce urmează după examen
Primele rezultate la proba scrisă vor fi afișate în data de 18 iulie, la sediile inspectoratelor şcolare şi pe site-ul dedicat. Contestaţiile se depun la sediile inspectoratelor şcolare judeţene sau prin mijloace electronice (la adresele comunicate public de fiecare inspectorat școlar) în data de 18 iulie, după afişarea rezultatelor, până la ora 21:00, respectiv în data de 19 iulie, până la ora 12:00.
Rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul anterior menționat în data de 26 iulie.
Repartizarea candidaţilor pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, va fi realizată în ședințele publice de repartizare organizate de inspectoratele şcolare în zilele de 27 și 28 iulie, conform calendarului.
Alexa Stănescu
Redacția
Raluca Pantazi
Matei Pop
Diana Ghimiși
8 comments
Macedonski e fundamental in cultura romana.
Dar intreb, usor amuzat, astora de la matematica trebuia sa le scrie programa in subiect? Aroganta sau analfabetism?
Macedonski e acel personaj sinistru care scria in 1883 ca Eminescu e un asa zis poet si ca e bina ca a ajuns la balamuc pentru ca, nu multi ani mai tarziu, sa il infiereze si pe Caragiale. Scria Macedonski despre Eminescu:
Un X… pretins poet-acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum…
L-aș plânge dacă-n balamuc
Destinul lui n-ar fi mai bun,
Căci până ieri a fost năuc
Și nu e azi decât nebun.
De altfel, Caragiale se exprima destul de elocvent asupra valorii acestui poet submediocru pe care, din pricini greu de inteles, inca il studiem la limba romana:
„Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonski”… Avem mai întâi prologul. În mijlocul unor talazuri negre, sub un cer acoperit cu nori negri, stă în lanțuri, pe o stâncă neagră, sub călcâiul unui demon mai negru ca toate, o umbră albă — e geniul civilizației sub călcâiul Răului. Muzica este lugubră — o dezvoltare de acorduri disonante, în care domină nota sfâșietoare a unor dureri haotice, și care urmărește gâfâind o rezolvare depărtată într-un acord perfect.
Deodată, o rază luminoasă — o minune a electricității! — sparge tavanul scenii și se oprește dasupra interesantului grup a celor două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru ramâne trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfător: tutti la orchestră, acordul atât de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruință al libertății! Excelsior!
Ni se desfășură pe urmă în cinci acte — cam lungi, ce e drept — reprezentarea alegorică a triumfurilor, încet-încet, veac cu veac, câștigate de geniul Luminii: abolirea sclaviei, aplicările electricității la fabricațiunea ciorapilor și la telegrafia submarină, străpungerea Gothardului și Suezului și, în sfârșit, fraternizarea puterilor garantate sub bagheta miraculoasă a zeiței Pax-Concordia… Excelsior !
A! dar uitasem… Excelsior… acesta este titlul noului volum de versuri al d-lui A. Macedonski, volum neprețuit, căci nu poartă nici pe copertă, nici în corp enunțarea prețului de librărie — modestie déplacée zic unii; convingere legitimă, zicem noi.”
Pentru cei care au avut bucuria de a nu isi petrece nici un minut din viata in compania “operei” acetui poet inept, redau aici doua incercari nereusite de poezie ale domnului Macedonski:
1. M-am născut în niște zile când tâmpita burghezime,
Din tejghea făcând tribună, legiune de coțcari,
Pune-o talpă noroioasă pe popor și boierime;…
2. Cînd mergi spre munți dinspre Craiova, urcând pe apa Amărezei,
De la Murgaș în Adâncata și la Vocna-n Pometești
Junincele-așteptând gonacii mugesc la gardurile-ogrăzei,
Și-n lunca dintre două dealuri, din Gura-Ploești în Goiești…
Inaltator, nu?
Ce e cel mai grav e ca elevii, copiii nostri, sunt obligati sa studieze asa zisa opera a acestui asa zis poet.
La filozofie s-au dat texte din Kant si Aristotel, la franceza – Stendhal, la engleza – Lewis Carroll, la romana… Macedonski. Mi se pare ca asta spune tot despre profesorii si materia de la limba romana.
ce comentarii de trei lei! adică dacă Macedonski a spus ceva negativ despre Eminescu (mmaaaaarele Eminescu!) acum trebuie pus la index? așa se atacau pe vremuri poeții, era mai interesant să le citești butadele decât comentariile aberante de pe EduPedu despre poezie. și ce să zic, ai citat niste versuri și asta spune tot despre Macedonski? de scris, oricum scrie mai bine decât tine, asta e clar!
“Păzea, să nu-ţi înfig în coastă
O epigramă ca un cui.
Să-ţi sparg în cap o odă proastă,
Să faci cucui!”, cum zicea Topârceanu (alt poet minor, ăștia ar trebui interziși cu toții, amărâții, și ar trebuit păstrat doar Eminescu în toată literatura).
mie îmi place Rondelul Lunii. poftim, il pun și eu aici :))) Poema rondelurilor este un volum foarte reușit, pentru cine gustă poezie, normal. că doar cine citește și gustă poezie poate aprecia Leonid Dimov, Marin Sorescu, Naum, Visniec, Macedonski și câți alții, și nu așteptă să le arate marii critici pe cine trebuie să admire și pe cine nu!
“Deşi pe cer e-aceeaşi lună —
Dar unde e cea de-altădată?
Minciuna vieţii ce mă-mbată —
E azi o altfel de minciună.
Ca şi atunci, duios răsună
Cavale-n noaptea înstelată,
Şi-n cer zâmbeşte-aceeaşi lună —
Dar unde e cea de-altădată?
A ei lumină argintată
Cu roze albe mă-ncunună,
Şi cântă tot pe vechea strună,
Dar pentru mine e schimbată,
Deşi pe cer e-aceeaşi lună.”
iar Lewis Carroll este o alegere ca oricare alta din literatura engleză. cred că supărarea Andreei este că Alice in tara minunilor a văzut (cu Johnny Depp), de Kant și Aristotel a auzit, dar Macedonski asta frate nici nu sună a român și a trebuit să îl caute pe google să vadă de ce s-a dat la literatura română.
Problema nu e despre ce a auzit sau nu Andreea, e vorba despre cine a auzit sau nu lumea intreaga. Lewis Carroll, Kant sau Aristotel citesc oameni in toate limbile lumii, Macedonski nu exista decat in mintile obosite a unor asa zisi profesori de limba romana.
“lumea întreagă” a auzit de artiștii și scriitorii care fac parte din culturile cu deschidere mai mare către “lumea întreagă”.
Bați câmpii. cred că nici de Eminescu nu a auzit lumea! avem scriitori interesanți, aș aminti Arghezi (inclusiv ca prozator!), Marin Preda, Camil Petrescu, Cella Serghi, Lucia Demetrius, avem și filosofi (Blaga), de poeți nu mai vorbesc!. nici Caragiale nu e pe buzele tuturor străinilor! faptul că nu a auzit lumea “întreagă” de ei nu înseamnă că nu sunt buni.
mi se pare de-a dreptul penibil sistemul dumitale de valori. pare-se că admiri doar scriitorii validați deja de cultura intențională sau de marii critici români. folosește-ti propria minte!
“- E, acum iI vazusi? L-am mai intrebat odata
Pe Gligorie, care-si scotea pamantul
de sub unghii
Cu un chibrit.
– Ce să vad?
– Cercul.
– Care cerc?
– Atunci… du-te unde plecasi, ba orbetule!
Ca eu n-am ce discuta cu astia, care nu vad
decât
Ce le arata muierea!
– Hai, mă, iI trag pe-al lui Calota…
Avusei noroc mare cu tine,
Ca fusesi aici… ca altfel,
Ne-ar fi povestit cercul în toata lumea,
Ce orbeti sunt în comuna asta.”
Exista scriitori cehi pe care ii cunoaste lumea intreaga (ex. Milan Kundera, Dumnezeu sa il odihneasca), unguri, polonezi nu mai vorbesc.
Si da, aprecierea lumii confirma valoarea. Si scriitori romani au apreciere in lumea larga, dar, cumva, ei nu trec de ochiul atent al profesorimii romane, din pacate adancita in mlastina autosuficientei.
Gellu Naum (si nu ma refere aici la Apolodor ci la opera sa ce apartine curentului suprarealist), Tristan Tzara, Ionesco, Cioran, Noica sunt lasati in urma unor autori care au copiat din operele franceze sau germane ale vremii.
Nu e loc pentru ei de Sadoveanu (0 valoare, 0 caracter), Agarbiceanu, Macedonski si alti ilustri necunoscuti.
Cat despre Eminescu, aveti dreptate, nici el nu e prea cunoscut. Nici Nichita nu e prea cunoscut. As zice ca poezia lor e prea romaneasca pentru a fi tradusa intr-un mod care sa redea la adevarata valoare opera lor.
L-ati dat mai devreme exemplu pe Toparceanu. Un poet minunat, asa cum este si Minulescu, alt mare absent dintre alesii poporului profesoral.
Este greu de zis de ce nu prinde la public literatura română, sau, mai exact, scriitori români. asta e însă o discuție separata.
iar Milan Kundera a scris in franceză după ce a plecat din țară, abia după ce a devenit cunoscut au fost traduse și romanele pe care le scrisese in cehă. dar e drept că sunt alti scriitori cehi care au fost tradusi și care sunt citiți, de la Hasek la Hrabal. poate este vorba pur și simplu de cine se ocupa de traducerea și promovarea scriitorilor. Gabriela Adameșteanu mi se pare ca ar putea cu succes sa stea alaturi de Milan Kundera, de ex. și ea chiar a fost tradusă, am înțeles dintr-un discurs ținut la Gaudeamus anul acesta. inexplicabil de ce nu este mai cunoscută peste hotare.
dar, cum spuneam, asta e o discuție separată.
Mie una îmi place Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, de ex, și am mai citit o carte în ultimii 7-10 ani, îmi scapă acum titlul. nici Baltagul nu este nereușită. ok, era un om de nimic, dar ce facem cu acești scriitori, până la urmă? în perioada interbelică de ex multi, prea multi oameni de cultură au făcut și spus lucruri controversate. câți scriitori, muzicieni, pictori nu au fost oameni de nimic? și asta e altă discuție, dacă ii anulam sau nu.
până la aceste discuții, Macedonski este un poet care a scris și interesant, a scris și banal. nu este rău să se propună diversificarea programei, dar asta nu înseamnă că Macedonski este un nimic și trebuie neapărat uitat