BREAKING Strategia de educație parentală, lansată în dezbatere de Ministerul Educației la 4 ani de la scandalul care a dus la retragerea unui document similar / Actul prevede că până în 2030 peste 2,2 milioane de „părinți participă la cursuri de educație parentală în momentul în care copilul intră într-un nou ciclu de învățământ”

Ministerul Educației lansează în consultare publică Strategia Națională „Părinți educați, copii fericiți”, anunță instituția într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro. Documentul prevede că 8 din 10 părinți sau reprezentanți legali ar urma să participe la programe de educație parentală până în anul 2030, pe durata aceste strategii. În 2018 lansarea unei strategii similare s-a lăsat cu scandal, documentul fiind retras după ce părinții și o parte a societății civile, plus cultele au criticat abordările ca fiind progresiste și că ar introduce educația de gen în școală.

Documentul actual își propune să stabilească obiectivele și direcțiile de acțiune, plus instituțiile responsabile pentru educarea părinților.

Încă din introducere, proiectul de strategie se distanțează de forme rigide de educație parentală, insistând pe diversitatea serviciilor educaționale oferite părinților, existente la nivel internațional. Documentul arată: “Stilurile parentale pot fi educate, învățate, ajustate și adaptate în funcție de nevoile copilului. Un stil parental pozitiv presupune practici parentale, care pot fi învățate și exersate de către părinți, pentru supervizarea și monitorizarea copilului, creșterea autonomiei și controlul comportamentelor copilului, construirea unor așteptări realiste față de copil etc. Un comportament parental pozitiv acompaniat de un control moderat sunt asociate cu rezultate pozitive asupra dezvoltării, rezultatelor școlare, stării de sănătate sau integrării sociale a copiilor.”

În document se vorbește despre formarea de formatori și persoane care să fie specializate în domeniul educației parentale, acestea urmând să țină cursuri cu părinții. În strategie se menționează că „educaţia adulţilor, cu excepţia unor programe de promovare profesională, nu poate deveni obligatorie.”

Strategia lansată prevede că „după etapa de formare a educatorilor parentali, ar fi necesară o alocare bugetară de 18.750.000 lei pentru primul an pentru 150.000 de părinți participanți la cursurile de educație parentală. Fiecare părinte participă la cursuri de educație parentală în momentul în care copilul intră într-un nou ciclu de învățământ. Începând cu al doilea an, vor participa la cursuri de educație parentală un număr mediu de 300.000 de părinți”.

Până în anul 2023 ar trebui să participe la astfel de cursuri 2,25 milioane de părinți, mai arată documentul.

8 din 10 părinți sau reprezentanți legali ar urma să participe la programe de educație parentală, iar trei sferturi dintre copii ar urma să se “dezvolte armonios într-un mediu familial adecvat atingerii potențialului lor”, ca urmare a măsurilor din strategia pusă în dezbatere publică.

Strategia propune o serie de acțiuni cu implicarea mai multor ministere, autorități centrale și locale și organizații neguvernamentale, care vizează crearea unui cadru unitar pentru educația parentală în România, care să înlocuiască inițiativele și măsurile răzlețe introduse în ultimele două decenii, se arată în document.

Prezenta strategie are în vedere un set de rezultate așteptate, după cum urmează:

• „25% dintre specialiști (educație preșcolară, educație preuniversitară, asistență medicală primară și asistență socială), instruiți pentru a oferi programe de educație parentală pentru părinți/reprezentanţi legali/persoana în grija căreia se află copilul și programe de dezvoltare a abilităților parentale în rândul tinerilor ca viitori părinți;
• 80% dintre părinți/reprezentanţi legali/persoane în grija cărora se află copilul, participanți la programe de educație parentală și aplică practici pozitive de îngrijire, creștere și educație a copiilor, din care cel puțin 30% sunt bărbați;
• 75% dintre copii (cu vârste între 0-18 ani) se vor dezvolta armonios într-un mediu familial adecvat atingerii potențialului lor;
• 90% din copii cu vârsta de 0-5 ani se dezvoltă corespunzător standardelor de învățare și dezvoltare timpurie;
• 75% dintre tineri, femei și bărbați (potențial viitorilor părinți) cu abilități parentale dezvoltate”;

La nivel de acțiuni, rezultatele urmărite de această strategie includ “Existenţa unui cadru normativ naţional racordat la standardele internaţionale în domeniul dezvoltării abilităţilor şi competenţelor parentale”, un sistem financiar unitar pentru susținerea educației parentale, asigurarea accesului tuturor celor interesați la astfel de servicii:

Rezultate ale acţiunilor prevăzute în strategie sunt:

• „Existența unui sistem naţional intersectorial funcţional privind educația parentală; acces asigurat al părinţilor/reprezentanţilor legali/persoanei în grija căreia se află copilul şi viitorilor părinţi la informare, cursuri/servicii/programe de educație parentală şi colaborare intersectorială eficientă.
• Existenţa unui cadru normativ naţional racordat la standardele internaţionale în domeniul dezvoltării abilităţilor şi competenţelor parentale.
• Existența unui mecanism financiar de dezvoltare a serviciilor de educaţie parentală funcţional.
• Resurse umane (specialiști din diferite sectoare, femei și bărbați) echipate cu competențe de a oferi servicii calitative de dezvoltare și consolidare a abilităților și competențelor parentale ale părinţilor/reprezentanţilor legali/persoanei în grija căreia se află copilul;
• Reţea națională de educatori parentali formată pentru a oferi programe de educație parentală de calitate și la standarde internaționale;
• Atitudini și percepții ale părinților, familiilor și comunităților axate pe promovarea unui mediu pozitiv în care copiii și tinerii pot să crească și să se dezvolte, să-și valorifice la maximum potențialul lor fizic și psihic nativ;
• Accesul asigurat pentru toţi tinerii, ca viitori părinți, de a-și dezvolta abilitățile parentale și a învăța practici pozitive de creștere, îngrijire și educare a copiilor;
• Sistem național funcţional de monitorizare și evaluare a serviciilor oferite părinților/reprezentanţilor legali/persoanei în grija căreia se află copilul şi viitorilor părinţi pentru dezvoltarea abilităților și competențelor parentale.
• Raport anual intersectorial privind dezvoltarea serviciilor de educație parentală, a programelor de formare, a rețelei de educatori parentali activi și a părinților care au beneficiat de servicii destinate dezvoltării abilităților și competențelor parentale, resurselor financiare implicate, elaborat de Cancelaria Primului Ministru cu sprijinul tuturor ministerelor implicate.”

Strategia ar urma să fie implementată în trei faze, în perioada 2022-2030, astfel:

“Etapa I de implementare cuprinde perioada anilor 2022-2024, care se va axa pe elaborarea planului naţional de acţiuni privind dezvoltarea educaţiei parentale, elaborarea curriculumului integrat la nivel național destinat specialiștilor, elaborarea curriculumului național pentru educatori parentali, elaborarea metodologiilor, formarea resurselor umane, realizarea unor programe pilot de educație parentală şi de pregătire a resurselor umane, inițierea campaniilor de informare, evaluarea activităţilor desfăşurate, realizarea unor analize de costuri detaliate pentru diferite tipuri de programe.

Etapa a II-a de implementare cuprinde perioada anilor  2024 – 2025, fiind concentrată, în primul rând, pe continuarea acţiunilor trasate şi/sau demarate în cadrul primei etape, în special, în vederea asigurării sustenabilităţii politicilor şi durabilităţii rezultatelor şi parentale. În această etapă se continuă organizarea de programe extinse pe diferite categorii de părinți / persoane în grija cărora se află copiii și campaniile de informare. Totodată, în această perioadă se consolidează structura de implementare, modalitățile practice de monitorizare și evaluare.

Etapa a III-a de implementare cuprinde anii 2025-2030, în cadrul căreia se vor extinde la nivel național activităţile educaţie parentală şi de dezvoltare a abilităților parentale la tineri (ca viitori adulți) se continuă campaniile de informare.”

Documentul aflat în dezbatere insistă pe nevoia de descentralizare în domeniul acordării educației parentale și pe individualizarea acestui proces. Pe de altă parte, pentru implementare, Ministerul Educației ar urma să lucreze alături de multe alte ministere al Muncii, al Familiei, al Sănătății etc., iar autoritățile centrale și locale ar urma să încheie acorduri de parteneriat cu ONG-uri și organizații internaționale, pentru dezvoltarea și crerarea serviciilor și programelor de educație parentală.

Proiectul acordă un rol-cheie autorităților locale, după cum urmează:

• „Prevederile prezentei Strategii privind planul de acţiuni realizat la nivel central vor fi transpuse în acţiuni corelate şi coerente de aplicare a lor la nivel local (…)”
• “Consiliile Judeţene (prin intermediul altor instituții publice de interes local cu atribuții conexe în educație și formare) sunt responsabile de implementarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea prezentei Strategii şi recomandă autorităţilor centrale şi locale noi direcţii de activitate (…)”
• “Consiliul Judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti va elabora şi aproba în termeni rezonabili un plan de acţiuni integrat în corespundere cu Planul naţional de dezvoltare a educaţiei parentale.”
• “Fiecare Direcție de la nivel judeţean/municipiului Bucureşti va monitoriza implementarea planului de acţiuni județean/municipal în domeniul lor de competență pentru dezvoltarea educaţiei parentale.”
• “În cadrul primăriilor, responsabilitatea implementării, coordonării și monitorizării revine Consiliului Local, prin instituțiile publice de interes local cu atribuții conexe în educație și formare.”
• “La nivel local activitățile de dezvoltare a competenţelor parentale vor fi realizate în proximitatea părinților și pe fiecare sector (în primării, instituţii de educație preșcolară și preuniversitară, la nivelul asistenței medicale primare și în cadrul serviciilor sociale, poliție etc.). (…)”

Problemele din societatea actuală, legate de familie, îngrijirea copiilor și educație, de la care proiectul de strategie își pornește argumentația, se extind de la nevoile copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, la rata ridicată a abandonului școlar, la lipsa de informare, dezechilibrele majore între rural și urban, violența familială. Astfel, sunt menționate, în context:

• Rata crescută a mortalității infantile
• Existența malnutriției și prematurității ca diagnostice favorizante ale deceselor
• Copiii din familiile numeroase reprezintă doar 10% din totalul populației de copii, dar un sfert dintre copiii săraci
• Riscul de sărăcie și excluziune socială a copiilor este aproape dublu în mediul rural față de mediul urban.
• Nivelul ridicat de sărăcie în cadrul populaţiei rome.
• Slaba informare a părinţilor privind creşterea şi îngrijirea copiilor.
• O rată crescută a abandonului familial şi a copiilor părăsiţi în spitale care rămân fără acte de identitate.
• Situaţia copiilor separaţi de familiile lor.
• Fenomenul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate (la muncă).
• O rată crescută a abandonului şcolar şi o rată crescută de părăsire timpurie a şcolii de către tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani.
• Căsătoriile timpurii în comunitățile sărace și marginalizate sunt o realitate socială.
• Vaccinarea. În Europa ca şi în România atingerea acoperirii vaccinale adecvate asigurării imunităţii colective întâmpină deficienţe şi chiar recrudescenţa unor patologii anterior ţinute sub control
• Numărul crescut al copiilor abuzați, neglijați, exploatați.

Strategia Națională de Educație Parentală, document în dezbatere publică:

Redăm comunicatul ministerului:

„Rolul fundamental în educarea copiilor îl are familia în sens larg, ca microunivers al societății. Sistemul de învățământ este dator să sprijine și, la nevoie, să orienteze familia în acest rol, într-un mod profesionist și în spiritul cooperării și al încrederii, astfel încât obiectivele parcursului școlar obligatoriu să fie atinse în interesul superior al copilului și în contextul nevoilor speciale ale acestuia. Unul din rolurile importante ale școlii, în acest context, este să organizeze activități pentru întreaga familie, atât în scopul dezvoltării competențelor părinților în domeniul organizării vieții de familie, cât și în scopul încurajării părinților de a reveni, unde este cazul, la învățarea pe tot parcursul vieții.

Slaba informare a părinților din mediile dezavantajate privind creșterea și îngrijirea copiilor are drept consecință neglijarea copilului în toate formele ei de manifestare (fizică, educațională, emoțională și de sănătate mintală, precum și lipsa de supraveghere adecvată), factori care, alături de mortalitatea infantilă, sărăcie si malnutriție, afectează un număr semnificativ de copii și familiile acestora.

Fenomenul părinților plecați la muncă în străinătate, numărul crescut al sarcinilor în rândul adolescentelor, căsătoriile timpurii în comunitățile sărace, marginalizate, numărul crescut al copiilor abuzați, neglijați sau exploatați reprezintă probleme grave care afectează mulți copii și tineri. Succesul școlar și în viață al copiilor și tinerilor se construiește nu doar pe activitatea de predare-învățare-evaluare de la clasă, ci are ca fundament stimularea stării de bine de acasă și de la școală, atitudinea familiei și comunității față de învățare, precum și importanța pe care familia o acordă educației. Ciclurile multigeneraționale de eșec educațional, atât de frecvente în unele medii dezavantajate din România, sporesc inechitatea și reduc șansele de succes ale copiilor. Aceste cicluri de eșec pot fi întrerupte doar prin implicarea părinților, a familiilor în actul educațional, în crearea unei atitudini pozitive față de învățare și față de valoarea adăugată pe care educația o poate avea în viața tuturor.

Astfel, în vederea asigurării egalității de șanse a tuturor copiilor, indiferent de statutul socio-economic sau educațional al familiei, mediu de rezidență, etnie, sex, Ministerul Educației este dator să creeze un cadru de pregătire, consiliere și educare a părinților și a viitorilor părinți, astfel încât persoanele vulnerabile, copii, tineri și părinți, să fie protejate, consiliate și ajutate.

Strategia Națională „Părinți educați, copii fericiți” vine să creeze acest cadru pentru dezvoltarea competențelor parentale, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile, practicile de îngrijire și educare a copilului în conformitate cu recomandările psihopedagogiei moderne. Prin dobândirea acestor competențe, părinții vor fi mai informați și mai siguri în rolul lor, mai capabili să le ofere copiilor sprijinul și îndrumarea de care au nevoie pentru succes în școală și în viață.

Strategia Națională „Părinți educați, copii fericiți” va rămâne în consultare publică până în data de 2 mai 2022, ora 20:00. Invităm toți doritorii să contribuie la îmbunătățirea acestui document cu propuneri trimise pe adresa de e-mail consultare@edu.gov.ro”.

Articol în curs de actualizare

Foto: 37813854 © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.