DOCUMENT Senatul a votat legea prin care profesorii capătă statut de autoritate publică la şcoală. Agresorii cadrelor didactice riscă pededepse mai mari cu o treime

Senatul României a adoptat luni cu 75 de voturi pentru şi 24 împotrivă proiectul de “Lege privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, potrivit paginii oficiale a instituţiei. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae la cererea sindicatelor FSLI conduse de Simion Hăncescu.

Concret, agresorii cadrelor didactice riscă pededepse mai mari cu o treime decât în mod normal, în cazul violenței fizice sau verbale, prevede noua lege. Dacă în prezent cel care amenință un profesor poate primi până la un an de închisoare, în baza noii legi pedeapsa ajunge la un an și patru luni, potrivit documentului.

• Vezi documentul mai jos
• Asociația VeDemJust, despre „ultrajul la profesori”: Pentru amenințare pedeapsa va fi de la 4 luni la 1 an și 3 luni închisoare, pentru lovire va fi 4 luni – 2 ani și 8 luni. Directorii sunt obligați să anunțe procurorul

În cazul lovirii sancțiunile sunt și mai mari, de până la doi ani și jumătate de închisoare.

Dacă vinovatul are mai puțin de 14 ani, atunci nu va răspunde penal, iar în cazul celorlalți minori pedeapsa se înjumătățeste. Senatul este for decizional în acest caz.

Potrivit Raportului final al Comisiei de învăţământ din Senat, Articolul 1 al acestei legi prevede:

“Personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică”.

Articolul 2 prevede:

În aplicarea prevederilor articolului 1, personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control se bucură de:

• respect si consideraţie faţă de persoana sa şi faţă de profesie din partea beneficiarilor primari, secundari şi terţiari ai educaţiei, precum şi din partea celorlalţi salariaţi ai unităţii
• un climat de ordine, disciplină şi respect, în timpul desfăşurării actului educaţional în contexte formale, nonformale şi informale
• autoritatea de a lua decizii oportune, care să îi permită să menţină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar şi pe parcursul desfăşurării de activităşi extraşcolare;
• susţinerea părinţilor sau reprezenţantilor legali ai beneficiarilor primari ai educaţiei, în realizarea actului educaţional;
• protecţie juridică adecvată pentru îndeplinirea sarcinilor;
• beneficiul campaniilor desfăşurate la nivel naţional şi local, de către autorităţile administraţiei publice, pentru creşterea consideraţiei ş1 prestigiului social.

Articolul 5 prevede:

1. Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică, de conducere sau de
   îndrumare şi control, aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege
   pentru acea infracţiune, ale carei limite speciale se majorează cu o treime.
2. Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică, de conducere sau de îndrumare control ori asupra bunurilor acesteia, în scop
   de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite
   speciale se majorează cu o treime.
3. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al persoanei care ocupă o funcţie didactică, de conducere sau de îndrumare şi control.

În expunerea de motive a proiectului de lege adoptat de Senat, se arată că potrivit “unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste 70.000 de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de către elevi sau părinţi. Studiul a fost făcut în 1.200 de şcoli, cu un număr total de 586.000 de elevi. Dintre aceştia, 2.400 au recunoscut că şi-au insultat sau înjurat profesorii, iar aproape 200 au mărturisit, unii dintre ei cu mândrie, că au bătut, cel puţin o dată, un cadru didactic”.

Inițiatorul proiectului legislativ este senatorul PSD Şerban Nicolae, preşedinte al Comisiei juridice, care susținea că în sistemul naţional de învățământ se constată o lipsă de protecţie juridică a cadrelor didactice faţă de hărţuirea şi agresiunile venite din partea elevilor, părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.

“Profesorilor li se vor aplica toate incompatibilitățile care decurg din statutul funcției publice”: Meditațiile – interzise, 8 ore prestate efectiv pe zi

Edupedu.ro a scris încă din octombrie despre învestirea profesorilor cu statutul de autoritate publică și a relatat pe larg efectele juridice ale aplicării proiectului de lege inițiat de Șerban Nicolae, susținut de sindicatele din educație FSLI și contestat de elevi și părinți, care au cerut ajutorul președintelui Klaus Iohannis pentru “blocarea” inițiativei legislative.

“Ceea ce nu înțeleg cei care au propus această lege este că, odată cu aceasta pseudoautoritate dată profesorilor, apar și elementele constrângătoare: profesorul va fi transformat într-un real și veritabil funcționar public. Adică, pe cale de consecință, toate faptele cadrului didactic vor intra în zona de legislație penală specifică exercitării funcției publice”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat Gabriel Ispas.

Acesta a explicat că “raporturile de muncă ale profesorilor vor tinde, ca o consecință indirectă, spre 8 ore pe zi prestate efectiv, pe termen mediu și lung. Asta pentru că vor apărea discriminări între diverse categorii care exercită funcții publice. Dacă tu vrei beneficiile, trebuie să iei totul din funcția publică. Meditațiile vor fi complet interzise, pentru că au legătură cu activitatea de bază”.

“Profesorilor li se vor aplica toate incompatibilitățile care decurg din statutul funcției publice:

• nu poți să desfășori activitate decât într-un domeniu care nu are legătură cu activitatea ta obișnuită => ceea ce exclude meditațiile
• se va aplica evaluarea profesională ierarhică => deci va trebui ca profesorii să întocmească raport către director, inspector, samd
• limitarea autonomiei profesionale: profesorul, în mod normal, are libertatea academică. Dacă l-ai făcut funcționar public, intră în niște canoane ale raportării, ale cuantificării muncii sale
• apar consecințe ale neîndeplinirii obiectivelor => acum poți spune că elevii tăi au note mici, pentru că nu au învățat. Dacă ești funcționar public, nu mai ai o astfel de scuză
• răspunderea pentru propriile fapte este mult mai mare, pentru că orice face, face în exercițiul funcțiunii”, a explicat pentru Edupedu.ro decanul Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu, Gabriel Ispas.

La o primă vedere, efectele preluării statutului de autoritate publică par să fie benefice pentru elevi și părinți. De ce se opun, atunci, elevii și părinții? “Pentru că, pe fond, intrăm într-un regim care duce spre militarizare. Ori calitatea în educație nu se impune cu bățul. Mulți nu înțeleg că nu mai suntem în 1900 toamna. Mulți dintre cei care susțin acest proiect de lege încearcă să schimbe paradigma educațională: de la nuiaua dinainte de ’89 la pulan în 2019“, a declarat Ispas, pentru Edupedu.ro.

Decan al Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu, Ispas a precizat că proiectul de lege “este o găselniță a lui Simion Hăncescu [președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ – FSLI, n.red.], care crede că în acest fel poate să îi protejeze pe profesori împotriva violențelor la care sunt expuși în mediul profesional“.

“În acest fel se crede că dacă ar exista o emoție, profesorul ar fi mai protejat. Este o eroare fundamentală, din punctul meu de vedere, pentru că prevenția și educația sunt cele mai bune, iar dacă în educație ai nevoie de forță, înseamnă că nu mai ai nevoie de educație. Această propunere legislativă arată ca în republicile dictatoriale, unde autoritatea se impune”, a declarat Ispas.

Inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae, proiectul de lege a fost susținut puternic de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care susținea că statutul de autoritate publică va proteja profesorii care “sunt umiliți, jigniți, scuipați sau loviți, unii dintre ei răniți grav”.

“Profesorii sunt o categorie de angajați care este supusă unor riscuri psihosociale masive”, iar agresivitatea exprimată față de ei este doar cel mai vizibil risc cu care se confruntă, avertiza psihologul Dragoș Iliescu, într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Expertul atragea atenția că “nu vom impune niciodată respect cu forța”. “Știm că noile generații sunt și mai sever contestatare și orientate împotriva regulii și autorității decât a fost generația noastră. Au arme teribile și grozav de subversive pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune și care nu e consonant cu ceea ce cred și văd”, explica Iliescu.

Analiza integrală a psihologului Dragoș Iliescu, aici.

FOTO: pixabay.com

Citește și:

• Moment decisiv pentru profesori: Ce efecte practice va avea trecerea la statutul de autoritate publică, conform proiectului inițiat de Șerban Nicolae. De la 8 ore prestate efectiv pe zi, la evaluarea profesională ierarhică și interdicția totală a meditațiilor

• Psihologul Dragoș Iliescu, despre transformarea profesorilor în funcționari publici: Profesorii sunt supuși unor riscuri psihosociale masive. Dar noile generații au arme teribile pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune