O scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, a fost adresată public ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru modificarea radicală a proiectelor de Legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbatere publică. Amintim că Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educației, de importanță capitală pentru dezvoltarea societății, în plină perioadă de concedii: pe 13 iulie 2022, cu dată finală astăzi, 24 august 2022. Testarea standardizată în format digital reprezintă factor de vulnerabilitate. Are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, atrag atenția semnatarii apelului.
- UPDATE, 26 august 2022: Academicianul Eugen Simion susține împreună cu peste 50 de profesori scrisoarea celor 100 de intelectuali calificați de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu drept “grup de interese”, după ce au propus modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea consultării publice.
- UPDATE, 31 august 2022: Noi semnatari ai demersului susținut de 100 de intelectuali, numiți de Cîmpeanu „grup de interese”. Pedagogul Constantin Cucoș: O mai mare batjocură la adresa profesionalismului – dar și a bunului simț – nici că se putea / Andrei Marga: Soluția cea mai bună este oprirea acestor proiecte și elaborarea altora
“Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar. De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”, atrag atenția cele 100 de personalități ale mediului academic românesc.
Profesorii și cercetătorii îi înaintează astfel ministrului Educației o listă de propuneri de modificare a proiectelor, precum și o serie de întrebări, alături de solicitarea oficială și publică de consultare “reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților”.
Textul integral al scrisorii deschise:
“Către Ministrul Educației,
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu
Domnule Ministru,
Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.
În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.
În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.
Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.
Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii.
Vă aducem la cunoștință, punctual, care sunt principalele (deși nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:
• Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.
• Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.
• Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.
• Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.
• Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
• Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.
• Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.
De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:
1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?
2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?
3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?
4. Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?
7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
8. Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?
9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?
10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?
12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?
Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.
De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești.
Semnatari:
Brândușa Armanca – jurnalist
Adriana Babeți – scriitor
Magda Cârneci – istoric al artei
Andrei Cornea – filosof
Rodica Culcer – jurnalist
Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti
Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
Grupul pentru Dialog Social
Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București
Gabriel Liiceanu – filosof
Nicolae Manolescu – critic literar
Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea
Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj
Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB
Andrei Oișteanu – cercetător, istoric al mentalităților, scriitor
Horea Paștină – pictor
Mircea Platon – istoric, eseist
Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București
Alex Ștefănescu – critic literar
Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
Lazăr Vlăsceanu – sociolog
Varujan Vosganian – scriitor
Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București
Ramona Bică – medic cardiolog
Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești
Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti
Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași
Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți
Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Christian Crăciun – critic literar
Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București
Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor
Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău
Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași
George Enache – profesor universitar doctor
Oana Enăchescu – realizator radio
Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped
Stefan Găitănaru – prof. univ. dr, Universitatea din Pitesti
Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof
Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor
Ionut Gobej – medic neurochirurg
Ioana Gobej – medic oftalmolog
Octavian Gruioniu – conf.univ. Dr., Universitatea din Pitești
Tudor Guzun – jurnalist, redactor
Georgiana Heemeryck – medic primar orl
Veronica Iani – scriitoare
Grațiana Lăzărescu – scriitoare
Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog
Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf
Emanuela Andreea Ovadiuc
Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți
Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar
Vasile Rauț, Aliona Barbălat – Societatea Golgota românilor din Ucraina
Constantin Ritivoiu – pictor
Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie
Adrian G Romila – prof.dr., scriitor
Simona Sora – scriitoare
Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv
Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor
Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor
Maria Toacă Andrieș – jurnalist
Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor
Ciprian Voicila – sociolog
Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român
Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava
Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți
Tudor Zbârnea – pictor
Cadre didactice din învățământul preuniversitar:
Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)
Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)
Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)
Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)
Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)
Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)
Lucian Costache (profesor, scriitor)
Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)
Iudita Dodu Ieremia
Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)
Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)
Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
Marin Ionescu (profesor, Pitești)
Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)
Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)
Carmen Adriana Moraru
Andreea Gabriela Năstase
Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)
Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)
Maria Panaitopol (profesor, matematician)
Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul)
Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)
Raluca Prelipceanu
Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)
Vlad Nicolae Robu
Maria Robescu
Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)
Grațiela Soare (Școala Stefan cel Mare, Focșani)
Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, București)
Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),
Loredana Taga (C.N. I.L. Caragiale, Ploiești)
Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviște)
Lista rămâne deschisă la: scrisoare.preuniversitar@gmail.com”
Mihai Peticilă
Dan Tapalaga
Ioana Nicolescu
Matei Pop
31 comments
Ati facut vreun calcul cati din cei “100” nu au predat nici o ora de curs ? cati sunt gazetari cu orientare si angajament politic clar “anti”? Cati sunt “elitisti” care dispretuiesc pe toti cei care isi asuma o anume raspundere? cati sunt complexati de esecurile ambitiilor lor?
Rusine semnatarilor.
Totul are iz politic si anti-national. Motivare:
– daca voiati sa fiti constructivi faceati propuneri de modificare sau orice, in termenul de peste o luna alocat pentru dezbateri, nu sa propuneti acum amanarea cu trei luni (sine die !),
– unii din semnatari au fost ministrii, parlamentari (oameni importanti !!) evidentiati prin NIMIC. (vezi mizeria scolilor),
– regretabila pozitia unor academicieni si oameni de cultura, suparati probabil ca nu au fost bagati in seama cum fuseera obisnuiti.
Legea urmeaza sa intre in parlament. Cu siguranta va fi facuta praf. Veti fi satisfacuti!
(Din “Racilele democratiei”)
In lista aceea sunt oameni cum nu se poate mai diferiti. Unii care se si detesta reciproc. Deci ceea ce i-a unit a fost efectiv gravitatea proiectului. V-ati uitat pe el? Apoi: de unde stiti ca nu au facut si alte demersuri. I-a ascultat cineva? Pe noi, profii, ne-a ascultat cineva? Au luat pozitie numerosi profesori. Ati auzit de ei? De Anpro, de Doru Castaian, de ACC, de Liviu Papadima? Nu, pentru ca nu au vizibilitatea celor 100. Inaintea lor, au facut un memoriu 70 de profi universitari – s-a scris in presa, fara ecou; mai nimeni nu a auzit de asta. Din toate interpelarile, dezbaterile, emailurile, ministrul la asta a reactionat mai serios. Deci numele acelea vizibile au adus problema in atentia publica. Altfel era ingropata in perioada de concedii.
Vorbiti de caracter antinational. Numai ca e semnata si de conservatori, si de liberali. Au semnat si Neamtu, Papahagi. A semnat Petre Guran. A semnat Eugen Simion – ascultati-l. E semnata si de atei, si de oameni dusi duminical la biserica, marturisitori. Cel mai frumos comentariu de aici de pe platforma a fost extrem de scurt si eu am rezonat cu totul la el: “Credeam ca suntem singuri. Multumim, oameni buni”. Predau la liceu. Simteam efectiv ca suntem parasiti, ca nimeni nu ia masuri! Stiti continutul legii? Stiti ce ar fi urmat sa ni se intample?
– proba la romana, grila, nu vi se pare antinationala?
– evaluare in format digital – asta inseamna ca s-ar fi schimbat si predarea. Fara pix si caiet, ci cu tablete. Copii care stau la scoala 5-6 ore in ecrane, ca sa stea apoi iar cu orele acasa, online, pe divertisment. Ar fi capiat de cap, de ochi, ca in pandemie, cand nu mai puteau, majoritatea.
– bac la nivel de scoala profesionala, pentru tot sistemul liceal. Rezultat – standarde de scoala profesionala si in predare.
– invatamantul matematic – distrus.
Etc etc
Mai coboara de pe cal, stimabile ! De unde dreptul de a dispretui, indiferent pe cine ?Te nasti si mori ca fiecare individ, in rest e poveste ! Iar atitudinea asta de om increzut, e dovada educatiei tale incepand cu cei 7 ani de la mama !
Foarte trist, acest proiect trebuie oprit.
Prof. univ. dr. Dorin Ştefănescu, UMFST Târgu-Mureş
Modelarea gândirii nu se realizează prin digitalizare. Cultura digitală în locul culturii esenţiale? Se urmăreşte o robotizare, o infantilizare? Exerciţiul mental coborât la rezolvarea unor grile? Iar renunţarea la teze este o catastrofă. Nimic mai dăunător pentru educare şi instruire decât minimul efort, “joaca” de-a învăţatul. O tristă realitate care, pe termen mediu şi lung, va marca iremediabil tot ce înseamnă cultură.
salut, sunt Gabriel Vacariu (Conferentiar Filosofie, UB) am semnat acum 2 zile scrisoarea, dar numele meu tot nu apare pe lista…
toate bune,
Gabriel
Clasa politica are nevoie de idioti care sa ii voteze … Asa ca dom. ministru le face pe plac. Daca ar fi destepti … credeti ca ar mai vota cineva niste tradatori de neam si tara?
In stoparea acestei legi un rol important ar trebui sa l abie mas media, in special canalele tv., care nu abordeaza aceasta tema, mai ales cea doctoratelor, pt ca sunt, in mod netransparent,”sponsorizate” de guvern prin tot felul de reclame ……!!!
Totul se tranzactiuneaza pe “bani”…..
Lista este eclectică până la ridicol. Ce are a face un medic cu legea asta? Dar un filosof? Nu mai vorbesc despre un critic literar care-i ridica osanale Elenei Udrea. Și ne mai mirăm că ministrul i-a ironizat!
E o diferență totală între ironie și bășcălia incultului și obraznicului ministru!
Toți au dreptul să aibă o opinie in ceea ce privește educația, implicit si normele legislative care o privesc. Pe toti ne privește si pe toți ne afectează sau ne va afecta ( chiar si pe vânătoarea de la magazinul din colțul străzii), este suficient să vezi problema in ansamblu.
Faptul că o lege te afectează nu te îndreptățește să intervii în procesul de concepție al acesteia decât dacă ai competențe în domeniu. În rest poți comenta cât vrei, dar fără pretenția stupidă de a fi luat în seamă. Să ne mai vedem și lungul nasului, că nu ne-am născut toți pricepuți la orice. Dar nerușinarea și obrăznicia au devenit sport național.
Calitatea și responsabilitatea de părinte poate fi acceptata ca și semnatar al acestui protest ? ….domnule Mircea te rugam sa ne ierți ca îndrăznim…..
Iohannis si ministrul sau sunt singurii deștepți si noi toți nu contam?
Absolut corect. O listă cu o mare majoritate de “specialiști” în orice. Mai puțin în educație…
Proiectul ar putea fi analizat și completat în colective de cadre didactice din universități și din inspectorate școlare.
Eventual și părinții unor copii
de diferite vîrste și din diferite cicluri de învățămînt…
Câinii latră, ursul trece…
Așa va fi și cu legea probabil. Din păcate.
Inițiativa ar putea fi tardivă, dacă NU a fost formulată și o scrisoare către Cotroceni.
Acesti oameni valorosi vin cu argumente. Aparatorul plagiatorilor si marele traseist vine ca raspuns cu jigniri si cu dezconsiderare!
Multumim semnatarilor! Si mai asteptam si alte semnaturi.
Ma bucura aceasta initiativa , dar daca ar si tine vont cineva de ea.
Sunt doar un biet parinte , dar cand am vazut ultimele modificari din legea invatamantului am ramas blocat. Cele mai mari ineptii care le-am vazut in invatamantul romanesc, care si asa este praf.
Ar trebui facut si ceva cu schimbarea manualelor care sunt o mizerie crasa. Cele mai bune manuale de matematica ,lb.romana si limbi straine erau pe vremea lui Ceasca si nu-mi poate schimba nimeni parerea. Erau cele mai explicite ,puteai lipsi si 2 saptamani de la scoala si puteai invata singur din manual.Acum sunt facute de oameni din partid !
Pacat de invatamantul romanesc !!!
Încă o dovadă a clasicismului lui Caragiale:
“Ori să se revizuiască, primesc: iar atunci să nu se schimbe nimic; ori, să nu se revizuiască, primesc… etc.”
“Un pas înainte și doi înapoi,
Uite-așa se joacă hora pe la noi”
Domnule ministru, nu vă îngrijorați, în mod evident, nu dumneavoastră sunteți ținta acestui demers!
Scrisoarea vine de la intelectualii umanisti, care sunt prezenti in presa , pe net. Scrisoarea e o frectie, nu se va tine cont de ea, ca si de multe alte scrisori semnate in comun , cam de aceleasi persoane!Problemele acestor legi sunt mult mai grave, aceste legi nu trebuie votate , in nici un caz imbunatatite.
Îmi place ideea cu consultarea intelectualilor României! Adică cei 100 de semnatari nu au fost consultați! Între cei 100,sunt și medici,e adevărat că nu este nici unul de specialitate psihiatru! Păcat!!!
Ne cam pierdusem speranta: Multumi pentru aceasta surpriza din ultima zi a dezbaterilor!
Putem sa va trimitem pe email numele noastre si scolile pentru a fi adaugate pe lista cadrelor didactice?
Suntem țara în care indiferent ce și când am terminat școala sigur suntem experți în educație. Suntem o țară plină de experți!
Trebuia o dată și o dată…
Credeam ca suntem singuri
Multumim oameni buni!
Bună ziua!Felicitari semnatarilor pentru scrisoarea redactata cu argumente Poate șefii partidelor din coaliție și președintele Repuublicii vor reacționa.Sa atenționeze pe ministrul educației sa mai reflecteze la propunerile privind legile educației.
Nu cred ca intelectualul Campeanu va tine cont de ceva din aceasta scrisoare. Nu m-ar mira sa spuna ca nu e niciunul de la MIT sau ca cei 100 sunt de fapt de acord cu legea lol.
Asteptam sa raspunda ministrul la intrebarile adresate.