BREAKING Șapte din zece elevi au fost agresați la școală, cel mai frecvent în clasă, de colegi, iar 15% spun că profesorii „nu fac nimic”, nu intervin – principalele concluzii ale studiului „Siguranța în Școală” al Ministerului Educației

Șapte din zece elevi spun că au fost victime ale oricărei forme de violență, indiferent de context, la școală, pe drumul casă-școală sau în mediul online, iar un coleg de clasă este agresorul pentru 50% dintre elevi. În același timp, aproximativ 95% dintre elevii care au comis acte de violență au fost, la rândul lor, victime ale violenței școlare, conform studiului „Siguranța în Școală”, inițiat de Ministerul Educației și Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Siguranță Școlară, și realizat de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, publicat joi, 24 octombrie.

„Datele de cercetare evidențiază că 71% dintre elevi au fost agresați la școală sau în proximitatea acesteia, în anul precedent celui în care s-a realizat cercetarea. În opinia acestor elevi, motivele care au condus la aceste situații sunt variate”, potrivit raportului oficial.

Studiul arată că „majoritatea elevilor care au fost victime ale violenței indică drept cauze principale ale agresiunilor asupra lor obținerea de bani sau obiecte de valoare de către agresori (39%), „cheful de scandal” al acestora (35%) și lipsa unui motiv real (31%). Agresiunile pentru obținerea de obiecte de valoare au fost mai frecvente în rândul elevilor de gimnaziu, care sunt mai vulnerabili la astfel de comportamente din cauza vârstei și a experienței reduse în gestionarea interacțiunilor sau utilizarea unor strategii de protecție față de comportamentele inadecvate”.

• De remarcat, Ministerul Educației sau ministrul Educației, Ligia Deca, aflată în pre-campanie elctorală pentru alegerile parlamentare, nu au menționat publicarea sau apariția acestui studiu până la ora publicării acestui articol. Studiul ar fi fost prezentat într-un „atelier online” cu reprezentanții mai multor instituții, luni, pe 21 octombrie, după cum arată comunicatul citat. Studiul apare ca publicat tot pe 21 octombrie, pe pagina Unității pentru Cercetare din CNPEE al Ministerului Educației, deși abia joi, 24 octombrie a apărut vizibil pe site, conform monitorizării Edupedu.ro. De asemenea, cealaltă instituție parteneră în studiu, Poliția Română, a publicat tot joi, 24 octombrie, comunicatul despre studiu.
• Presa acreditată nu a fost invitată la evenimentul de lansare, iar jurnaliștii acreditați la Ministerul Educației nu au fost anunțați până la acest moment nici de lansare și nici de rezultatele acestuia.

Studiul a fost făcut pe două eșantioane reprezentative la nivel național pentru unitățile de învățământ gimnazial, respectiv licee și școli profesionale, scriu autorii lui. Au fost 537 de unități de învățământ participante, iar numărul chestionarelor valide a fost: 10.776 ale elevilor, 6.657 ale profesorilor și 12.209 ale părinților.

Datele colectate de la elevi arată că ei identifică masiv forme de agresiune verbală în mediul școlar, nesemnalate de celelalte două categorii – profesori și părinți: De exemplu, mai mult de jumătate dintre copiii care au participat la studiu reclamă faptul că elevii din clasa lor vorbesc în timpul orelor(54,4%) și înjură, folosesc expresii urâte, jignitoare (52,5%) în mod frecvent (des sau foarte des).

Pe baza cifrelor din raport, asta înseamnă că peste 5.500 de elevi au reclamat faptul că elevii vorbesc în timpul orelor și le deranjează, la fel e și numărul celor care au reclamat înjurăturile și jignirile.

Aproximativ 30% dintre elevi au raportat că între colegii de clasă sunt frecvente gesturile și comentariile obscene sau deranjante, adică devin agresiuni, iar un sfert dintre ei consideră că umilințele, hărțuirea (bullyingul) și certurile violente între colegi sunt comune, arată cercetătorii în raport. Unul din cinci elevi apreciază că amenințările, incitarea la ură, discriminare sau violență sunt situații frecvente în clasa lor.

Absenteismul conturat prin răspusurile elevilor arată cote alarmante: peste o treime dintre respondenți spun că absentează nemotivat de la ore des sau foarte des.

Fumatul în incinta școlii este remarcat de un sfert (26%) dintre elevi ca fiind frecvent în rândul colegilor, asta arată clar că regulamentele școlare sunt încălcate constant și sistematic. În plus, elevii care fumează nu conștientizează riscurile asupra sănătății pe care le implică acest comportament, potrivit raportului.

Violența fizică are o prevalență mai redusă în școlile din România comparativ cu cea verbală sau psihologică, dar rămâne totuși un fenomen răspândit, spun autorii: peste un sfert dintre elevi (27,8%) declară că sunt frecvente incidentele în care colegii se lovesc, împing sau aruncă cu obiecte.

De asemenea, unul din șapte elevi menționează că în mod frecvent (des sau foarte des), colegii distrug bunuri personale sau ale școlii, își hărțuiesc colegii online sau fură diferite obiecte. „Aceste comportamente, în anumite cazuri, pot intra sub incidența legii penale și par să fie destul de obișnuite în mediul școlar”, se mai arată în document.

În studiu, 4% dintre respodenți declară că se întâmplă frecvent ca elevii din clasa lor să consume droguri sau alcool în incinta școlii.

Violențele au loc mai ales în clasă și în pauză. 20% dintre elevi reclamă violențe pe grupurile de WhatsApp

Aproximativ un sfert dintre elevi au declarat că acte de violență apar în mod frecvent (des sau foarte des) în clasă, în pauze (26,9%) sau în curtea școlii (24,3%), iar aproximativ o cincime că apar cazuri de violență des sau foarte des pe holurile școlii, pe grupurile de WhatsApp sau rețelele sociale, precum și în școală, după ore, în apropierea școlii sau la toaleta școlii, toate fiind spații sau momente în care supravegherea adulților este inexistentă sau foarte limitată.

Elevii care au fost martori la acte de violență

În anul 2023 cele mai frecvente situații la care elevii au fost martori au fost amenințări/înjurături/insulte/umilințe între colegi (21% dintre elevi au asistat o dată sau de mai multe ori pe săptămână și 14,1% de câteva ori pe lună), certuri între colegi (13,8% au fost martori săptămânal și 14,2% lunar), bătăi între colegi (12,3% au asistat cel puțin o dată pe săptămână și 12,2% lunar) și agresiuni cu caracter sexual între elevi (12% au fost martori săptămânal și 11,2% lunar), arată raportul Ministerului Educației.

Conceptul de ”școală sigură” presupune un model care include siguranța fizică (infrastructură și mediu, pregătirea pentru situații de urgență etc.), psihologică (climat școlar pozitiv, sprijin psihologic etc.) și socială (mediu sigur și suportiv, implicarea activă a părinților și a comunității, implementarea unor programe dedicate etc.), precum și o metodologie care să asigure implementarea adecvată a acestui model, potrivit, arată cercetarea.

Percepțiile elevilor, părinților și profesorilor privind siguranța în mediul școlar, cauzele violenței și ce poate face poliția sunt diferite.

Astfel, cadrele didactice consideră că școala în care își desfășoară activitatea reprezintă un mediu sigur pentru elevi, într-o măsură mai mare decât părinții și elevii.

Acest fapt poate sugera nevoia de optimizare a cadrului de comunicare între acești actori, astfel încât toate situațiile de violență școlară să fie cunoscute și abordate corespunzător de către elevi, profesori și părinți, dat fiind că, în mod frecvent, elevii se confruntă cu teama de a fi agresați în mediul școlar, potrivit rezultatelor cercetării.

Există o diferență și în ceea ce privește așteptările elevilor, părinților și profesorilor față de ceea ce ar trebui să facă poliția pentru a crește nivelul de siguranță în școală. Adulții apreciază într-un procent foarte mare (peste 60%) că polițiștii ar trebui să fie prezenți mai des în zona școlii pentru a-i descuraja pe eventualii agresori. În schimb, elevii spun că poliția ar trebui să ofere mai multe informații despre cum să evite situațiile de risc și informații cu privire la consecințele pe care le pot suporta în cazul încălcării legii.

Principalele concluzii, prezentate în Raportul de cercetare „Siguranța în Școală”

1. „Școala este percepută ca fiind un mediu sigur – în cea mai mare măsură de către cadrele didactice, dar și de către elevi și părinți, în ponderi ușor mai reduse

• Nivelul cel mai redus de siguranță este asociat drumului dintre casă și școală și caracterizează în special elevii care învață în altă localitate decât cea de domiciliu

2. Aproximativ 70% dintre elevi afirmă că au fost victime ale unei forme de violență la școală, pe drumul dintre casă și școală sau in mediul online

• Agresiunile verbale au fost înregistrate cel mai frecvent, atât în mediul fizic, cât și online. 

• Diversele forme de violență fizică se situează la cote mai reduse, dar reprezintă totuși un fenomen destul de răspândit

• Cazurile de violență între elevi se produc cel mai frecvent în mediile și în perioadele de absență sau de limitare a supravegherii din partea cadrelor didactice

3. Conform opiniilor elevilor, autorii actelor de agresiune asupra elevilor sunt în general, colegii de clasă și colegii de școală, însă au fost menționați în această ipostază și adulții (profesori, angajați ai școlii sau părinți ai unor colegi). 55% dintre profesori spun ca actele de violenta se petrec între elevi din aceeași clasă

4. Aproximativ o cincime dintre elevi afirmă că au agresat pe cineva în mediul școlar

5. Aproape 90% dintre profesori consideră că frecvența actelor de violență în spațiul școlar este redusă, mai ales în timpul orelor de la clasă

6. Un procent însemnat de profesori (6%) consideră că în școala lor au loc frecvent manifestări de violență a elevilor față de profesori

7. Un procent însemnat de elevi (15%) declară că profesorii ”nu fac nimic”, nu intervin în niciun fel în situațiile de violență între elevi

8. Conform opiniei elevilor, printre acțiunile luate de școală în cazul elevilor autori ai unor acte de violență se numără și măsuri contrare regulamentelor școlare: mustarea în fața clasei/consiliului profesoral, pedepsirea prin corigență, aplicarea unor pedepse fizice sau chiar pedepsirea prin repetenție.

9. Mai mult de o treime dintre elevii victime ai violenței afirmă că nu au făcut nimic pentru că le-a fost frică

10. Nevoi de informare și modalități de intervenție

Metodologia cercetării „Siguranța în Școală”

Studiul a vizat identificarea principalelor probleme referitoare la siguranța elevilor, în spațiul școlar și în zonele adiacente acestuia, respectiv în spațiul fizic și în mediul online.

Analiza a fost una cantitativă, bazată pe ancheta prin tehnica sondajului de opinie. Au fost aplicate  chestionare tematice în rândul elevilor din învățământul gimnazial (clasele VI-VIII) și învățământul secundar superior (liceu și școală profesională), al părinților acestora, precum și al profesorilor din unitățile de învățământ selectate în eșantion.

Cercetarea a fost realizată pe două eșantioane reprezentative la nivel național pentru unitățile de învățământ gimnazial, respectiv licee și școli profesionale, baza de selecție fiind constituită din totalitatea unităților de învățământ din rețeaua școlară, utilizându-se criterii de eșantionare teritoriale (distribuția pe regiuni de dezvoltare şi medii de rezidență).

Volumul eșantionului cuprinde 537 de unități de învățământ din cele două categorii vizate, analiza prelucrând un număr de 10.776 chestionare valide ale elevilor, 6.657 chestionare ale profesorilor și 12.209 chestionare ale părinților.

Limitele cercetării

Limitele principale ale cercetării derivă atât din modalitatea de administrare a chestionarelor (autoadministrarea online), cât și din contextul școlar în care au fost colectate datele, ceea ce ar putea favoriza răspunsuri dezirabile ale elevilor și ale unora dintre părinții care au completat chestionarele utilizând echipamentele școlii, potrivit raportului de cercetare.

Legislația privitoare la violență școlară

1. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023
2. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin O.M.E. nr. 5726/2024
3. Planul național de combatere a violenței școlare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1065/2024
4. Statutul elevului, aprobat prin O.M.E. nr. 5707/2024
5. Procedura privind managementul cazurilor de violență, aprobată prin O.M.E. nr. 6235/2023
6. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4343/2020

DOCUMENT Raport studiu „Siguranța în Școală”