BREAKING Rectori până la moarte. Proiectul noii Legi a educației prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”

Dispare din legea educației limitarea clară a numărului de mandate pe care o persoană le poate ocupa ca rector al unei universități, în forma proiectului pus în dezbatere de ministrul Sorin Cîmpeanu, el însuși președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor. Concret, proiectul Legii învățământului superior prevede că “durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară”. Pentru comparație, Legea educației Miclea-Funeriu din 2011 limita la 2 numărul de mandate de rector, iar lungimea mandatului este și astăzi de 4 ani.

De remarcat că eliminarea din lege a limitei de mandate este propusă de Cîmpeanu, unul dintre puținii rectori care au forțat Legea educației și se află la al 3-lea mandat de rector, folosind o portiță legislativă introdusă în 2014 de ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu.

Președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, for condus anterior de Ecaterina Andronescu, Cîmpeanu introduce în proiectul de Lege a învățământului superior posibilitatea ca rectorii să conducă universitățile pe viață printr-o exprimare extrem de ambiguă, fără precedent într-un text juridic de asemenea importanță socială: “O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate”, fără a prevedea explicit în textul legii ce înseamnă că nu poate fi “nelimitat” rector.

• De ce este importantă limitarea explicită a mandatelor de rector: Realitatea societății românești arată că o persoană care deține timp de mai multe mandate șefia unei universități se transformă într-un adevărat baron al educației, cu legături în politică și în mediul de afaceri, ceea ce duce la stoparea evoluției pentru student/elev a instituției pe care o conduce, aceasta devenind mai degrabă o sursă de beneficii personale pentru respectivul rector și apropiații săi. Ca dovadă, majoritatea rectorilor care cumulează în acest moment cele mai multe mandate grație unui tertip juridic au legături strânse cu politica: Mihnea Costoiu a fost ministru PSD pe învățământ superior în 2014 și a fost senator 2012-2020, Marilen Pirtea este deputat PNL la al doilea mandat, Valentin Popa a fost ministru PSD al Educației în 2018, Daniel Breaz a fost senator PSD, Leonard Azamfirei este senator PSD, Sorin Cîmpeanu a fost deputat care a funcționat în grupul parlamentar ALDE, apoi Pro România, iar acum este membru PNL.

FOTO DOCUMENT Numărul de mandate de rector prevăzut în proiectul Legii învățământului superior lansat de Sorin Cîmpeanu:

FOTO DOCUMENT Cum este Legea educației în vigoare în prezent – articolul 213 aliniatul 7:

FOTO DOCUMENT Cum era Legea educației în 2011, în forma promovată de Miclea-Funeriu – articolul 213 aliniatul 7 înainte de modificare:

Din 2011 și până la acest proiect de lege care are aprobarea oficială a președintelui Klaus Iohannis – fiind lansat în dezbatere cu titulatura “Proiectele de legi ale educației – „România Educată”” – au existat numeroase tentative de modificare a legii în scopul de a le lăsa rectorilor posibilitatea să fie în funcții pe viață.

DOCUMENT Descarcă de mai jos Proiectul integral al Legii învățământului superior, lansat în dezbatere pe 13.07.2022 de către ministrul Sorin Cîmpeanu:

Primul care a introdus o portiță legislativă pentru rectorii care vor să fie veșnic la șefia universității a fost Mihnea Costoiu în mandatul de ministru în Guvernul Ponta, care în 2014 a modificat Legea educației introducând termenul de mandate “complete”. Concret, și în prezent Legea educației astfel modificată statuează că “o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”. Motiv pentru care mai mulți rectori au apelat la practica “suspendării” pentru câteva săptămâni din poziția de rector, ceea ce le dă mereu posibilitatea de a candida din nou.

Ce spun specialiștii. Proeminentul sociolog Lazăr Vlăsceanu: “Durata fiecărui mandat e propusă să fie de 5 ani într-o serie de mandate care nu pot fi, totuși, … nelimitate (așa se proclamă insidios în norma legislativă!)”

În cadrul unei analize atente a Proiectului Legii învățământului superior, profesorul și cercetătorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români, atrage atenția că “în Legea nr. 1/2011 rectorul unei universități putea beneficia de două mandate consecutive de 4 ani, pe când în proiect durata fiecărui mandat e propusă să fie de 5 ani într-o serie de mandate care nu pot fi, totuși … nelimitate (așa se proclamă insidios în norma legislativă!)”.

“Și pentru ca rectorul să nu rămână singur pe o traiectorie gerontologică ce este deschisă de proiect în universități, însoțitorii săi se pot pensiona la 65 de ani, dar dispun de posibilitatea prelungirii titulaturii fără opreliști serioase până la 70 și apoi, fără nicio restricție, pot rămâne titulari până când vor ei”, explică Vlăsceanu.

Alături de Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu a făcut parte din Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării care în 2007 a publicat raportul România educaţiei, România cercetării, care a stat la baza Legii educației nr. 1/2011 în vigoare în prezent, dar modificată masiv de guvernele care s-au succedat în ultimii 10 ani.

Amintim că Asociația Europeană a Universităților (EUA) a transmis în urmă cu un an și jumătate, la solicitarea EduPedu.ro, dintre cele 29 de țări și teritorii, în majoritatea (cel puțin 15, în funcție de interpretarea datelor pot fi mai multe) există un număr limitat de 2 (într-un caz 3) mandate de rector pe care îl poate deține aceeași persoană, în universitățile europene. Restul de cazuri (minoritare) sunt fie sisteme unde e prevăzută doar posibilitatea de înnoire, dar și sisteme în care nu există prevederi legale. Mai mult, în cel puțin două țări unde nu există limite legale pentru numărul de mandate, rectorii cu mandate multiple sunt mai degrabă excepții. Citește aici analiza integrală despre câte mandate de rector permit țările europene.

Cine sunt rectorii aflați la al 3-lea mandat în fruntea universităților, prin tertipul legislativ introdus în Lege în 2014 de Guvernul Ponta în mandatul de ministru al învățământului superior deținut de Mihnea Costoiu:

• Sorin Cîmpeanu – rector suspendat din al 3-lea mandat la conducerea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ministru al Educației la al doilea mandat, președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, senator PNL;
• Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat;
• Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL;
• Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta.

• Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov;
• Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă;
• Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fost ministru PSD al Culturii, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid;
• Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În cazul său, cel de-al treilea mandat este de fapt primul în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018;
• Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22.
• Cătălin Bălescu – rectorul Universității Naționale de Arte din București

Informații de background (sursa)

Guvernul Ponta, cu miniștri ai Educației Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, a schimbat legea educației în 2014 printr-o ordonanță de urgență care le dă și în prezent rectorilor posibilitatea să stea în funcții fără limită de mandate.

Consiliul Național al Rectorilor din România a salutat în 2014 posibilitatea de a conduce pe viață universitățile de stat, după cum relata HotNews.ro la acea vreme.

Cine semna în 2014 comunicatul CNR care saluta eliminarea limitelor de mandat:

“Presedinte
Prof.univ.dr. Cimpeanu Sorin Mihai
Rector, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Vicepresedinti
Prof.univ.dr.Abrudan Ioan Vasile
Rector, Universitatea “Transilvania” din Brasov
Prof.univ.dr.Bondrea Ioan
Rector, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Prof.univ.dr.Darie George
Rector, Universitatea Politehnica din Bucuresti
Prof.univ.dr.Dediu – Sandu Dan
Rector, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
Prof.univ.dr.Dumitrescu Corina Adriana
Rector, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti
Prof.univ.dr.Nastase Pavel
Rector, Academia de Studii Economice din Bucuresti
Prof.univ.dr.Folcut Ovidiu
Rector, Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
Prof.univ.dr.Giurma Ion
Rector, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi
Prof.univ.dr.Pirtea Marilen Gabriel
Rector, Universitatea de Vest din Timisoara
Prof.univ.dr.Pop Ioan Aurel
Rector, Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr. Sinescu Ioanel
Rector, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti
Secretar General
Prof.univ.dr.Breaz Valer Daniel
Rector, Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia”

___

Amintim că ministrul liberal al Educației Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică, pe 13 iulie 2022 cu termen limită 24 august 2022, Două proiecte de legi ale Educației. Acestea “vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ”, susține oficialul. În această perioadă “așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, anunța la lansare Sorin Cîmpeanu.

Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.

Citește și:

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

EXCLUSIV Câte mandate permit țările europene rectorilor