Doar unul din cinci elevi români în vârstă de 15 ani spune că poate interpreta soluții matematice în contextul unor situații din viața reală și doar doi din cinci spun că pot evalua calitatea informației găsite online. O treime spun că pun întrebări suplimentare când nu înțeleg ce li se predă la matematică, dar tot atâția spun că profesorii le cer să le explice raționamentul în felul cum au rezolvat o problemă. Aceste date plasează elevii români în media sau sub media internațională, potrivit celui mai nou val de rezultate legate de evaluarea PISA 2022, publicate miercuri de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În pofida aprecierilor lor cu privire la învățare și diverse abilități și competențe necesare pentru viitor, elevii români de 15 ani au o încredere mult mai ridicată decât media OCDE în rezultatele activităților școlare și declară într-o mai mare măsură precauții și acțiuni de siguranță, precum aceea de a verifica faptul că nu greșesc.
- Situația la nivelul țărilor membre și partenere – unde România se plasează la nivel mediu sau sub mediu – este departe de a fi una ideală în ceea ce privește pregătirea elevilor pentru viitor, arată Volumul V de rezultate PISA, având ca temă „Strategii de învățare și atitudini pentru viață”.
Potrivit noului raport OCDE privind PISA 2022, rezultatele arată că există diferențe considerabile între obiectivele și rezultatele școlii în țările membre și că „trebuie să regândim predarea și învățarea pentru a-i echipa pe elevi pentru un viitor incert”, determinat de schimbări profunde în ceea ce privește economia, societatea sau mediul.
În aceste condiții, spune raportul, „este nevoie de o aptitudine pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a putea întări reziliența oamenilor într-o lume în schimbare”. Cât de puternică este această aptitudine, conform datelor relevate de elevii participanți la PISA 2022 – în lume, dar și în România?
Analiza încarcă să verifice acest lucru prin prisma mai multor teme și întrebări la care elevii de 15 ani au răspuns în cadrul evaluării internaționale de acum doi ani, cele mai multe dintre ele legate de matematică, domeniu principal de analiză la ultima rundă PISA.
Potrivit raportului, să pui întrebări este un lucru esențial pentru învățare. „Dar mai puțin de jumătate dintre elevi (47%), în medie la nivel OCDE, pun adesea întrebări atunci când nu înțeleg ceva ce li se predă la ora de matematică”. Iar în România procentul este considerabil mai mic și plasează țara în ultimul pluton al țărilor participante – doar 35,8% dintre elevi spun că pun adesea astfel de întrebări.
Un alt element scos în evidență este cel al gândirii critice, în care se iau în considerare puncte de vedere multiple. Doar 59% dintre elevi apelează, în medie, la strategii de gândire critică, arată analiza PISA, care punctează că țările care au cele mai bune rezultate în cadrul evaluării au rezultate peste medie și în cazul aprecierilor legate de gândirea critică.
- Din acest punct de vedere, elevii din România se încadrează în media OCDE (59,3%) când vine vorba despre ponderea celor care spun că iau în considerare perspectiva altora atunci când iau o decizie. Pe de altă parte, dacă 45,3% în medie la nivel OCDE cred că există o singură poziție corectă într-o dispută, în România mai puțini elevi cred acest lucru – 30,4%.
Școala, mai spune raportul OCDE, trebuie să-i ajute pe elevi să dezvolte obiceiul de a face asocieri între ceva nou învățat și ceva ce știu deja, obicei considerat „crucial”. Dar mai puțin de jumătate dintre elevi (45,6%, la nivelul întregului eșantion PISA, au declarat că fac astfel de asocieri adesea la ora de matematică.
- Situația este similară în România (45,8%).
Potrivit analizei internaționale, elevii care folosesc astfel de strategii de învățare tind să aibă performanțe mai bune decât cei care nu le folosesc, indiferent de profilul socio-economic al școlilor și al elevilor.
Pe de altă parte, la nivelul OCDE, elevii raportează în mică măsură (sub 50%) că profesorii îi susțin adesea în astfel de activități de învățare, iar în România procentul elevilor care afirmă acest lucru este considerabil mai mic decât media internațională.
- Astfel, dacă la nivelul OCDE doar 46% dintre elevi spun că profesorul le cere elevilor adesea să explice raționamentul atunci când rezolvă o problemă de matematică. În România, procentul este mult mai mic – doar 35,5% dintre elevi afirmă acest lucru.
Situația este și mai acută, la nivelul organizației, când vine vorba despre profesorii care le cer elevilor să se gândească la o legătură între subiectul nou învățat și materia mai veche. În medie la nivelul OCDE, doar 31,2% dintre elevi declară că profesorii lor fac acest lucru. În România, situația este doar ușor mai bună – 36,7% dintre elevi apreciază că profesorii lor le cer adesea să facă asemenea legături.
Motivația elevilor pentru școală și asimilarea unor noi strategii de învățare
Experții OCDE arată că elemente precum plăcerea de a învăța lucruri noi, ce reflectă motivația intrinsecă a elevilor, sau mentalitatea de creștere prezic un nivel mai ridicat de asimilare a unor strategii de învățare.
Din acest punct de vedere, elevii din România manifestă o motivație intrinsecă peste media OCDE, la fel și mentalitatea de creștere, conform parametrilor luați în considerare în cadrul PISA. Astfel:
- La nivelul OCDE, 50,1% dintre elevi spun că le place să învețe lucruri noi la școală și 46,9% spun că le plac activitățile școlare care îi provoacă. În România, procentul celor care spun că le place să învețe lucruri noi este mult mai ridicat – 68%, la fel și cel care apreciază activitățile provocatoare – 63,9%. (Motivație intrinsecă)
- Pe de altă parte, dacă la nivelul OCDE 67,4% dintre elevi spun că școala i-a învățat lucruri care ar putea fi utile în câmpul muncii, în România procentul este mai redus – 65,1%. Mult mai redus decât la nivelul mediu OCDE (74,1% față de 89,3%) este și procentul elevilor români care spun că vor să aibă rezultate bune la orele de matematică.
- În privința mentalității de creștere, la nivel OCDE peste jumătate dintre elevi (57,8% în medie) cred că inteligența este ceva care nu poate fi schimbat prea mult. În același timp, 34,5% cred că unii oameni pur și simplu nu sunt buni la matematică, indiferent de cât învață. În cazul României, ponderea elevilor care cred că inteligența nu este ceva ce poate fi schimbat este mai mică (42,8%), la fel și cea a elevilor care cred că unii oameni pur și simplu nu sunt buni la matematică (27,9%).
La nivel internațional, raportul notează o creștere a nivelului de anxietate resimțit de elevi în cadrul orelor de matematică, față de cel înregistrat cu 10 ani înainte, la PISA 2012. „Acest lucru poate avea impact asupra stării de bine și pregătirii lor pentru învățare pe tot parcursul vieții”, notează documentul. Cum e situația în România?
- La nivel OCDE, doi din cinci elevi (39,3%) acuză, în medie, o anxietate sporită când încearcă să asocieze materiale nou învățate anterior, iar 36,9%.- când vine vorba despre activități mai dificile la școală. În cazul asocierii cu materia veche, elevii din România se situează la același nivel cu media OCDE (40,1%). Pe de altă parte, când vine vorba despre activități mai dificile, procentul celor care acuză anxietate sporită este considerabil mai mare – 58,3%.
Autonomie și competențe ale viitorului
Elevii din România raportează în mai mică măsură decât media OCDE încrederea că pot găsi resurse și informații relevante online.
La nivelul organizației, un procent considerabil – 72,7% dintre elevi – spun că au încredere că pot găsi pe cont propriu resurse de învățare pe Internet, dacă școlile s-ar închide din nou, pe viitor, așa cum s-a întâmplat în pandemia Covid-19. În România, procentul elevilor care raportează asemenea încredere este ridicat, dar mai mic decât media organizației: 68,5%.
La fel se întâmplă și în cazul elevilor care spun că pot evalua cu ușurință calitatea unor informații găsite online: 51% declară acest lucru în medie la nivel OCDE, dar considerabil mai puțini (43,6%) îl declară în România.
Iar OCDE arată că evaluarea calității informațiilor online este o provocare majoră într-o și mai mare măsură printre elevii cu performanțe reduse la PISA, iar un procent foarte redus – sub 50% în medie la nivel OCDE, discută cu profesorii lor acuratețea informațiilor online.
- „Elevii care verifică acuratețea, credibilitatea și calitatea informațiilor online tind să fie meticuloși, să manifeste gândire critică, să învețe proactiv, să facă legături între ceea ce învață și ceea ce știu. Ei tind să aibă o motivație mai puternică, intrinsecă și instrumentală, pentru învățare”, notează autorii raportului.
Pe de altă parte, analiza arată că elevii care fac în mod proactiv asocieri între materia nouă și cea învățată anterior sau care se asigură că au înțeles ceea ce li s-a predat, care sunt activați cognitiv la clasă, de către profesori, tind să aibă o încredere mai ridicată în competențele lor la matematică.
Dar numai o treime dintre elevi sunt expuși la sarcini specifice matematicii actuale, precum extragerea unor informații matematice din diagrame sau grafice. Și doar unul din cinci aplică soluții matematice în situații din viața reală, arată raportul. Care este situația în România?
Elevii români se înscriu în media sau sub media OCDE la toate răspunsurile relevante pentru competențele matematice pentru viitor. Astfel:
- 31,5% spun că extrag frecvent informații matematice din diagrame, grafice sau simulări (medie OCDE – 34,6%)
- Doar 18,5% spun că interpretează frecvent soluții matematice în contexte ce țin de viața reală (medie OCDE – 19,7%)
- Pe de altă parte, 60,4% exprimă încredere că pot extrage informații matematice din diagrame, grafice sau simulări (medie OCDE – 64,5%) și 54,3% exprimă încredere că pot interpreta soluții matematice în contexte din realitate (medie OCDE – 52,5%)
Citește și:
BREAKING Gândirea creativă a elevilor din România – la pământ, arată rezultatele PISA 2022, evaluare care a testat această competență esențială pentru noile generații. Diferențele socio-economice produc o prăpastie între elevii români, fără egal în rândul țărilor participante la evaluarea internațională – Val nou de date publicate de OCDE
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Vasile Brasovanu
Redacția
Matei Pop
6 comments
Eu nu prea comentez dar de multe ori arunc cate un ochi prin comentariile unor articole sau postari publice ca sa ma pot minuna cat de afectat este substratul acestui popor, acest lucru putand proveni din saracie, incultura, neagra/regretata de catre unii perioada a regimului pre ’89 etc.
Cat despre acest comentariu in particular, nu este ceva care sa fie anormal, este absolut natura umana de a respinge vina pt a conserva propria sanatate mentala. De ce sa ma chinui sa analizez, sa ma framant si sa ma amagesc meditand la actiunile mele si sa incerc sa inteleg cauza unor probleme pe care le intampin si sa identific unde am gresit?! Putem direct sa aplicam principiul “nu e de la mine e de la altceva/altii” si am evitat efortul cognitiv si psihologic extra pe care il depunem, evident acest lucru neconducand la posibilitatea de autoimbunatatire si la imbunatatirea situatiei actuale. Cu alte cuvinte, profesorul roman, atotstiutor si care isi da ultimele sudori pt a transmite fiecarui elev cea mai mica bucata de informatie in cel mai bun mod posibil, elevul, ultima scursura, reprezinta laitmotivul cu care deja intreaga lume s-a obisnuit.
Sa nu se inteleaga ca generalizez, exista profesori super dedicati si extraordinari dar care sunt prinsi de acest sistem ineficient, corupt si disfunctional asa cum este ilustrat printr-o simpla comparatie cu alte state precum Finlanda. Dar si elevi care intr-adevar dezarmeaza orice profesor posibil dedicat care ar trebui redirectionati de catre un sistem mai bun. Intrebarea este, s-au nascut toti elevii finlandezi sa fie ideali, iar elevii romani din nastere sunt in modul descris de catre celalalt actor educational?! Oare de ce in Finlanda, populatia generala este foarte citita, bibliotecile sunt foarte utilizate, traind in aceeasi perioada a telefoanelor si retelelor sociale ca noi? Cred ca mai presus de teoriile expuse de catre expertii in educatie, ar trebui sa dea de gandit si faptele…
Finlanda este doar un exemplu ilustrativ si nici decum nu reprezinta un ideal, doar ceva care faptic functioneaza mai bine la anumite capitole dpdv educational.
Acum comparați și România în general cu Finlanda și găsiți răspunsul corect la întrebare. Nu doar unele părți selectate cu grijă se compară, ci întregul din care fac parte.
in Romania exista profesori de matematica exceptionali.cei mai multi nu au zambet imbecil pe fata si poate de cele mai multe ori vad lumea in cifre.sunt analitici si critici si trec de imbecilitatile unei lumi uniforme ,precum testele Pisa.
Oamenii astia fac mai mult decat un rahat de PISA.fac ce trebuie!si e suficient!
profesorul nu se face înțeles, nu preda folosind metode moderne (adică din acelea care fac elevii sa înțeleagă ușor, din joaca), nu insistă în evaluare pana la capăt sa lase corigenți și repetenți elevii.
Joacă sau nu, tabla înmulțirii nu se schimbă. E nevoie de efort și din partea elevului, nu doar de metode ”moderne”.
Cam pe unde e lipsa de sprijin a profesorilor? Sa ma lamureasca cineva! In lenea elevilor? In absenta cu mintea si prezenta doar cu trupul la ora? In faptul ca profesorii se dau de ceasul mortii la ora si pe elev il doare-n xur? Ca se face pregatire gratuita in scoli si elevii nici macar nu se prezinta? Ca profesorul repeta fix ca la handicapwati si elevii tot nu sunt atenti, tot nu inteleg? Cat sa le mai cautam in coarne elevilor si sa le gasim vina profesorilor? Pana cand aceasta bataie de joc?