Admiterea la liceu prin examen suplimentar, introdusă de Ministerul Educației în varianta Deca a proiectului legii învățământului preuniversitar, ar putea fi eliminată potrivit unui amendament propus de PSD, conform documentului cu amendamentele depuse de partide, consultat de Edupedu.ro. Astfel, una dintre cele mai controversate masuri, care a stârnit cele mai ample dezbateri, ar urma să fie înlocuită de posibilitatea liceelor să înființeze „clase de excelență”.
Aceste clase ar urma să fie maximum jumătate dintre clasele aprobate în planul de școlarizare, iar admiterea pe locurile respective să fie făcută prin „probe de verificare a competențelor” care să aibă loc înaintea evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a, cum sunt în prezent probele de aptitudini de la liceele vocaționale. În plus, acestea se notează cu admis/respins, nu cu note.
- Ce prevede articolul 98, alineatul 2 din proiectul legii educației aflat în aceste zile la dezbateri în Parlament: „Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 60% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale”.
Ce prevede amendamentul PSD la articolul 98, alineatul 2: „Unitățile de învățământ liceal pot să organizeze clase de excelență pentru anumite specializări, pentru maximum 50% din numărul total de clase a IX-a aprobat în planul de școlarizare. Admiterea elevilor în aceste clase se face pe baza unor probe de verificare a cunoștințelor conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și a rezultatelor obținute la examenul de evaluare națională. Probele de verificare au loc înainte de desfășurarea examenului de evaluare națională și sunt notate cu calificativele „Admis / Respins”. Autorul amendamentului este grupul parlamentar PSD.
PSD mai propune ca alineatul 8 al aceluiași articol, să fie formulat astfel: „probele de verificare a cunoștințelor sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației”. De asemenea, locurile rămase libere după constituirea claselor de excelență ar urma se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate prin repartiție computerizată, conform amendamentelor consultate.
O propunere similară, prin care este eliminată admiterea prin examen separat, a fost înaintată și de reprezentanții USR. Aceștia propun următorul amendament pentru alineatul 2 al articolul 98: „Admiterea în învățământul liceal se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării prevăzute la alin. (1), prin repartiție computerizată”. Deputații care semnează amendamentul sunt Brian Cristian, Filip Havârneanu, Marius-Andrei Miftode, Radu-Iulian Molnar, împreună cu senatorii Ambrozie-Irineu Darău, Silvia-Monica Dinică, Ștefan Pălărie.
Cum este motivată propunerea de eliminare a admiterii la liceu printr-un examen suplimentar:
„Organizarea concursurilor de admitere reprezintă o măsură profund inechitabilă, care ar oferi șansa unităților de învățământ să avantajeze anumite categorii de elevi, în speță categoria elevilor avantajați din punct de vedere financiar, care au acces la servicii de pregătire suplimentară. De altfel, în multiple studii și cercetări din domeniul educației, s-a atras atenția asupra efectelor dezastruoase ale examenelor cu mize mari aplicate pentru elevi, la vârste fragede. Astfel, este creată o presiune majoră pe profesori și pe elevi pentru a preda, respectiv învăța, cu unicul scop de a obține o notă cât mai mare la astfel de examene.
Ca atare, pentru că este, în esență, promovată doar categoria elevilor cu o situație materială care permite accesarea de meditații, am putea fi martorii unui fenomen care, în loc să contribuie la eliminarea inechităților, nu ar face altceva decât să le accentueze și să pună și mai mult în lumină diferențele dintre mediul urban și mediul rural, respectiv dintre mediile socioeconomice din care provin elevii participanți la aceste tipuri de examene. În plus, impunerea unei astfel de măsuri se află în complete contradicție cu principiile enunțate în articolul 3 din prezenta lege. Raportul OECD intitulat „Educația în Europa de Est și Asia Centrală” subliniază foarte ferm faptul că „O trăsătură-cheie a educației în unele țări din Europa de Est și Asia Centrală este că selecția în învățământul secundar inferior este foarte selectivă pe plan academic, comparativ cu țările OCDE. Ca atare, elevii de liceu sunt foarte segregați. (…) Aceste probleme ridică întrebări cu privire la echitatea din sistemele de educație din regiune.
Elevii din medii socio-economice avantajate, cu performanțe școlare mai bune, pot concura pentru locuri în licee de prestigiu, în timp ce studenții care provin din medii dezavantajate și care au o performanță scăzută pot fi grupați împreună în alte instituții.” Suntem de părere că admiterea în învățământul liceal (de altfel, obligatoriu și catalogat drept serviciu public) ar trebui să se facă printr-un examen echitabil, care oferă aceleași condiții pentru toți elevii, indiferent de mediul de proveniență, și care ar trebui susținut într-un mod noncompetitiv.
În situația în care se dorește o ierarhizare corectă, care să scoată la iveală adevăratul nivel al absolvenților învățământului gimnazial, soluția propusă de Consiliul Național al Elevilor este calibrarea subiectelor de la Evaluarea Națională, astfel încât ele să poată oferi o diferență bine conturată între pragurile de notare. De asemenea, includerea portofoliului elevului în procesul de accedere în învățământul liceal ar putea fi un lucru benefic pentru a urmări evoluția elevilor și la restul disciplinelor de studiu”.
Reamintim că dezbaterile pe amendamente încep de miercuri, 19 aprilie, iar PSD a anunțat că a depus aproape 800 de amendamente la legile educației.
Diana Ghimiși
Redacția
Ștefan Lefter
7 comments
Eu am dat admitere la liceu, treapta I si II. Nu am luat meditatii. Am intrat printre primii de fiecare data. La facultate la fel, tot printre primii, tot cu examen de admitere. Americanii au o vorba: “Simply the best”. Pur si simplu asta e cel mai bun sistem. Am avut si colegi de bani gata, si mai saracuti. Care a invatat, a luat examenele. Care nu, nu. Era un sistem meritocratic. Se pare ca nu mai e voie in Romania. Nevoie este, dar daca nu e voie…
Ce propune acum pesedeaua (clasele de excelenta cu admitere admis/respins) e o batjocura si o sfidare.
O prostie, au facut terci educatia incepand cu clasa 1 si pana la Universitate, inclusiv. Pe vremea mea ca sa intri la liceu trebuia sa inveti, punct. Ca unii isi permiteau meditatii asta e. Dar cel mai mult conta profersorul de la catedra. Dascalul pe fiecare materie. Din fericire, am prins profesori dedicati, oameni intersati sa predea si ca elevii sa reuseasca pe cat posibil la cele 4 probe pt admiterea la liceu. Si era cat de cat respect la ore. Sigur, am avut in clasa si copii dificili, repetenti, huligani dar erau de cele mai multe ori potoliti. Se stia de respect si profesorii, in majoritatea lor stiau sa se impuna. Ce se intampla de cand cu pandemia si chiar inainte de pandemie cu modificari de la an la an in educatie nu e normal. Creeaza haos si analfabetism functional, creeaza o populatie de prosti ilogici usor de manipulat si vandut ca munca ieftina in vest.
Pai care e diferenta? Ca mie imi pare acelasi lucru: un alt examen dat inaintea evaluarii nationale, la niste materii compatibile cu profilul, ca de aia ii zice proba de competente… doar ca nu mai e 60 %, acum e 50% din nr total de clase aprobat si nu mai e cu note, e cu admis/respins ca sa te oftici cand faci contestatie.
Nu mi-e foarte clara exprimarea “50% din nr total de clase aprobat” daca ai 2 clase de intensiv informatica, 1 de engleza intensiv si 1 de germana intensiv… inseamna ca pentru cele 2 clase de info intensiv poti baga examen de admitere si nu mai ramane nimic pentru EN.
PSD, care își exprimase inițial o poziție corectă, a ales, din nefericire, soluția cea mai discutabilă, care complică și mai mult o evaluare clară, bazată pe o singură competiție, care elimină inegalități și discriminări.
Mai întâi, ideea de „clase de excelență”, care cam dispăruse din actualul proiect, este expresia unor evidente, chiar declarate segregări și discriminări, inacceptabile într-un învățământ bazat pe egalitatea de șanse. Unde este egalitatea de șanse într-un învățământ conceput, în felul acesta, elitist?
În al doilea rând, ce înseamnă un concurs bazat pe calificativele „admis/respins”, în locul unuia bazat pe evaluare riguroasă, secretizată, pentru care militează însăși această lege? Cine și în ce scop vrea să o demoleze chiar din fundamentele sale?
Nici în comunism nu se proceda așa, în ciuda presiunilor exercitate asupra profesorilor, când chiar fii de potentați picau la examene de admitere la treapta a II-a de liceu și mai ales la facultățile cu mare concurență. Și atunci se vorbea de PCR, „pile/cunoștințe/relații”! Dar acum, cu „admis/respins” ce se va spune?
Pe criteriile acestea vor face „clase de excelență”, cu 50%, în toate liceele din țară, unde discriminarea se va accentua, termenul de excelență fiind astfel total compromis.
Soluția cea mai simplă este ca o parte din subiectele de evaluare (o treime, de exemplu) să aibă un grad mai mare de dificultate, încât să se obțină o ierarhizare mai riguroasă, mai exactă, iar elevii foarte bine pregătiți să obțină așteptatele rezultate excelente.
Colegiile “centenare” vor scoate artileria grea.
Păi tot lobbyul lor de 2 ani se duce pe apa sâmbetei?
Gaselnita pesedistilor e aceeasi Marie, cu alta palarie. O palaria generoasa pentru loazele pesedee si penelee. O sa aiba banci speciale ca sa poata trage pe nas in timpul orei :)).
Accesul în clasele de excelență, asigurat doar nomenclaturii politice locale, ar trebui să fie condiționat doar de apartenența părinților la partidul majoritar. In felul acesta, totul ar fi corect, transparent, fără corupție și alte compromisuri. Esența tuturor discuțiilor despre concursuri peste concursuri, examene și “zile proaste”, de fapt aceasta este: cum ajung fiii politicienilor în clasele bune, unde nu vor întâlni profesori exigenți, unde nu vor confrunta eșecul, unde consumul de substanțe interzise este permis și dosit. Dacă politicienii nu ar avea aceste mize mizerii, s-ar putea preocupa ca elevii să aibă aceeași calitate a educației, indiferent de mediu, indiferent de profil, indiferent de instituție. Eliminarea competiției pe resurse și a monopolului unui centru exclusivist, care privilegiază, ar reprezenta măsuri juste, specifice secolului acestuia. Dar ei gândesc precum arendașii, în termeni medievali, împărțind elevii în clase și categorii, perpetuând discriminările și segregările, pentru ca ei și ai lor, sau cei dornici să le plătească, să mențină monopolul asupra privilegiilor, adică asupra statului.