DOCUMENTE Proiectele de lege ale Educației, publicate de minister în consultare publică

Cele două proiecte de lege anunțate de Ministerul Educației au fost publicate în consultare publică pe site-ul edu.ro. Lansarea vine la un an de la publicarea Raportului România educată.

Legile în proiect sunt în consultare până pe 24 august, iar după această etapă vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. În această perioadă “așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, spunea în conferință, marți, Sorin Cîmpeanu.

Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.

Proiectul de lege pentru Învățământul Preuniversitar:

Pentru învățământul preuniversitar principalele modificări, potrivit Ministerului Educației, sunt următoarele:

1. Organizarea sistemului de învățământ

 I. Potrivit proiectului prezentei legi, sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori: 

a) Starea de bine – crearea unui mediu favorabil învățării și a unui climat predictibil, de încredere care să asigure confortul fizic și psihic, creșterea stimei de sine și dezvoltarea personală pentru beneficiarii primari ai educației; 

b) Echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar de a avea șanse egale de acces,  participare și de atingere a potențialului său optim;  

c) Excelența – atingerea celui mai înalt nivel de educație și formare profesională care vizează domeniile de competențe ale elevului, competenţă profesională a cadrului didactic/personalului de conducere din învăţământ care determină îmbunătăţirea permanentă a strategiilor didactice în activitatea profesională;

d) Integritatea – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație;  

e) Profesionalismul – menținerea de standarde ridicate în furnizarea de servicii educaționale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ;

f) Respectul – adoptarea unor atitudini/comportamente de relaționare adecvate, pozitive, dezirabile, de apreciere/considerație în diferite contexte, față de alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării;

g) Flexibilitatea – adaptarea la noi contexte și direcții care asigură un parcurs dinamic de învățare în vederea dobândirii și dezvoltării de competențe;

h) Transparența – asigurarea unui sistem educațional deschis prin promovarea unei comunicări asertive și oneste în procesul de educație și prin utilizarea unor mecanisme eficiente în procesul de învățare-evaluare. 

i) Colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor educaționale cu mediul universitar, comunitatea, familia, mediul de afaceri în vederea parcurgerii traseului educațional de către beneficiarul direct; 

j) Diversitatea – acceptarea și promovarea unui sentiment puternic de identitate individuală bazată pe caracteristici personale, puncte forte, abilități, interese și perspective diferite;

k) Incluziunea – îmbunătăţirea permanentă a serviciilor oferite tuturor membrilor comunității, indiferent de particularitățile individuale, care să asigure participarea, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea unor relații afective pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile individuale ale beneficiarului.

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt reglementate astfel:    

a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul la educație de calitate se realizează fără discriminare;

b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;

c) principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economică;

d) principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

e) principiul descentralizării decizionale – în baza căruia deciziile principale se iau de către cei implicaţi direct în procesul educațional;

f) principiul răspunderii publice – în baza căruia unităţile de învăţământ răspund public de performanţele lor;

g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;

h) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;

i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;

j) principiul asigurării egalităţii de şanse – eliminarea diferențelor privind accesul și tratamentul pentru toți beneficiarii primari ai educației, fără niciun fel de discriminare/asigurarea unui traseu echitabil pentru toți beneficiarii primari ai sistemului de educație;

k) principiul transparenţei – concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora;

l) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice;

m) principiul incluziunii sociale – acceptarea cu drepturi depline în comunitate, asigurarea participării active a persoanelor dezavantajate la procesul de educație în ansamblul său,

n) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia – vizează racordarea disciplinelor și ariilor curriculare la dezvoltarea cunoașterii actuale, corelat cu vârstele școlare și cu psihologia vârstelor, conducând la stabilirea disciplinelor de studiu pentru fiecare nivel de educație în funcție de recomandările rezultate din determinarea interesului și aptitudinilor  elevilor în raport cu competențele cheie vizate;

o) principiul participării şi responsabilității părinţilor/ reprezentanților legali – orientează acțiunile părinților/reprezentanților legali  în raport cu activitățile școlii pentru a contribui la un parcurs educațional de succes al elevilor într-o manieră responsabilă și complementară, stabilind limitele de intervenție a părinților în activitățile școlii ;

p) principiul promovării educației pentru viață prin dezvoltarea competențelor specifice educației pentru sănătate, educației pentru mediu, educației financiare și educației juridice, precum și pentru practicarea  educației fizice și  activităților sportive; 

q) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;

r) principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare –  prin comunicare transparentă, pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare, învățare și colaborarea și construirea unui parteneriat cu familia în domeniul învățării elevului, în domeniul dezvoltării lui fizice, intelectuale și morale, ca  principal instrument al realizării unui sistem de educație deschis;

s) principiul respectării dreptului elevului la opinie,  ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.

   II.    În ceea ce privește educația timpurie, prezentul proiect de lege transpune viziunea Raportului România Educată prin:

• reglementarea  nivelului de educație timpurie ca sistem integrat format din învățământul antepreşcolar (3 luni – 3 ani) şi învățământul preşcolar (3 – 6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. Educaţia timpurie se organizează în creşe, grădiniţe şi în centre de zi. Creşele fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere;
• reglementarea  nivelului de educație timpurie  ca sistem incluziv, asigurarea componentei de incluziune prin realizată de Centrul Național pentru Educație Incluzivă, cu atribuții în ceea ce privește consilierea școlară, asistența educațională și elaborarea standardelor de calitate pentru educația timpurie;
• reglementarea serviciilor complementare care să coexiste cu serviciile standard de educație timpurie. În localitățile în care nu există creșe, grădinițe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor funcționa ca structuri ale unităților de învățământ și centrelor de zi din localități limitrofe.

Cu privire la învățământul  secundar superior- liceal, acesta se va derula în licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale și cuprinde clasele a IX-a – a XII-a. Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei în care școlarizează.

            În cadrul învățământului liceal funcționează  trei filiere distincte:  

a) filiera teoretică cu profilurile umanist şi real;

b) filiera  vocațională cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;

c) filiera profesională cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului. 

        Ministerul Educației va stabili criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau profesională prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului proiect de lege.  Liceele care funcționează cu filierele teoretică sau  vocațională se vor constitui în filiera asumată  minimum 2/3 din numărul de clase pe nivel, pentru toate clasele care funcționează în cadrul acestora,   inclusiv în structurile arondate.

 Unităţile de învăţământ liceal profesional se vor organiza cu o singură filieră – filiera profesionala – şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii. 

Unităţile de învăţământ liceal teoretice vor putea include și clase din filiera vocațională și se vor organiza cu unul sau mai multe  profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii. 

Unităţile de învăţământ liceal vocațional  vor putea include și clase din filiera teoretică și se vor organiza cu unul sau mai multe  profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.

 Fiecare filieră are multiple specializări și se derulează în contexte de învățare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic și dorința de explorare/investigare a elevului. Filiera profesională și filiera vocațională vor o orientare practică și activitățile de predare/învățare/evaluare se vor putea derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante. În educația profesională nonduală și în cea vocațională, procesul educațional se va derula atât în școală, cât și în spații speciale de practică. 

Se va reglementa transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare. Testele vor fi comprehensive, axate pe testarea competențelor necesare pentru a efectua transferul, iar participarea la aceste teste nu poate fi limitată prin condiții suplimentare. Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu.

     III.  Se reconfigurează cadrul legal pentru funcționarea  consorțiilor școlare și consorțiilor de învățământ dual.  Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor putea decide înfiinţarea consorţiilor şcolare. Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate  care asigură:

a)  prioritate la  mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;

b)  utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;

c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.

Cadrul general pentru înfiinţarea, funcţionarea și desfiinţarea consorţiilor şcolare se  va reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

Se asigură în același timp cadrul legal pentru cooperarea cu toți factorii implicați, inclusiv universitățile, pentru crearea unor campusuri de învățământ profesional dual, de importanță regională, care oferă programe comprehensive de formare cu nivele de bază (ISCED 3-5) și avansate (ISCED 6-8) și dezvoltarea infrastructurii de învățământ profesional dual, în jurul principalilor poli de dezvoltare, cu rute complete.

  Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate, nu se vor supune procedurii de autorizare/acreditare și vor asigura:  prioritate la  mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului, utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu precum și lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.

 Consorțiile de învățământ dual sunt forme de asociere formate cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee profesionale de stat și/sau particulare acreditate, instituții de învățământ superior acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale care pot susține un ecosistem extins de formare duală.

Consorțiile de învățământ dual vor sta la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă parte a infrastructurii școlare, infrastructurii universitare și infrastructurii operatorilor economici și a partenerilor pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial. 

   IV. Educația specială și educația incluzivă – Pornind de la conceptul educației speciale și educației incluzive din Raportul România Educată, conform căruia:   „Ministerul Educației va sprijini tranziția tuturor școlilor  către un sistem pedagogic diferențiat pe un model pedagogic de intervenție în trei pași, care ghidează personalizarea strategiei pedagogice pentru fiecare elev, în funcție de nevoile sale, în detrimentul identificării doar a elevilor cu CES”, prezentul proiect va asigura cadrul legal pentru ca, începând cu grupa mică din învățământul preșcolar, pentru respectarea interesului superior al copilului,  educația specială să se realizeze în baza unui sistem de sprijin pe cinci niveluri, astfel:

a) Sprijinul incluziv general, de nivel 1, este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul cu dizabilități/nevoi speciale/tulburări specifice de învăţare ușoare și pe care cadrul didactic, cu consultarea specialiștilor din cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică, îl poate oferi singur, în condiții de predare obișnuite, sub formă de activități individuale de sprijin și aranjamente de predare-evaluare flexibile. Acest tip de sprijin poate include și intervenții sporadice, limitate în timp, ale unor specialiști din compartimentul de asistență psihopedagogică.

b) Sprijin incluziv de nivel 2 este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul cu dizabilități/nevoi speciale ce necesită intervenția regulată a unor specialiști care să sprijine procesul de predare-învățare, proces care se poate desfășura în totalitate în sala de clasa obișnuită dar presupune prezența unui cadru didactic de sprijin, a unui asistent personal, a unui facilitator, a unui interpret mimico-gestual, a unui consilier școlar, a unui psiholog, a altui specialist sau a unei alternanțe a acestora. 

c) Sprijinul incluziv de nivel 3 este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul ale cărui dizabilități/nevoi speciale presupun anumite activități de sprijin care nu se pot desfășura în sala de clasa obișnuită în condiții normale și care are nevoie de intervenții individualizate ale unor specialiști pentru a își atinge potențialul maxim de dezvoltare. Elevul/prescolarul beneficiază de o reducere a componentei curiculare cu cel mult 20% pentru a permite activități terapeutice cu logopezi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, după caz, în spații dedicate. Elevul/prescolarul beneficiază de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru mici prin cadre didactice de sprijin, în timpul și în afară orelor de curs.

d) Sprijinul incluziv de nivel 4 este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/prescolarul ale cărui dizabilități/nevoi speciale presupun un nivel sporit de asistență și intervenții individualizate complexe și integrate pentru a își atinge potențialul maxim de dezvoltare. Elevul/prescolarul beneficiază de curiculum diferențiat și programe speciale, desfășoară între 80 și 90% din activitățile de învățare în spații dedicate în cadrul unităților de învățământ, în grupuri reduse, și participă la activități limitate de educație generală, în funcție de propriul profil. 

e) Sprijinul special de nivel 5 este o formă de educație specială, iar responsabilitatea principală pentru implementarea lui revine cadrului didactic din unitățile de învățământ special. Este asigurat acelor elevi ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin măsuri de sprijin incluziv. 

 În învățământul antepreșcolar, educația specială se  va organiza sub forma grupelor de intervenție timpurie, pentru copiii cu surdocecitate/dizabilități senzoriale multiple, asigurându-se terapii specifice de recuperare și compensare, precum și servicii specializate de asistenţă socială, medicale, psihologice, consiliere, audiometrie, ortofonie, corelate și potrivite nevoilor educaționale specifice. Modul de organizare, terapiile și serviciile de intervenție timpurie se vor reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. 

Centrul Național pentru Educație Incluzivă va forma cadre didactice din învățământul de masă în vederea dobândirii comptențelor specifice activităților didactice realizate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

Pentru nivelurile 1-2 se va asigura o finanțare majorată cu 75%  față de costul standard/ antepreșcolar/preșcolar/elev, iar pentru nivelurile 3-4 se va asigura o finanțare majorată cu 100%.

V. Pentru copiii, preșcolarii și  elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecțiuni, spitalizați pentru o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de 4 săptămâni, se organizează „Școala din spital”, în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.

   Școala din spital va fi organizată și va funcționa  în cadrul  universităților de medicină și farmacie. Unitățile de învățământ preuniversitar -școli din spital – se  vor înființa prin ordin al ministrului educației, la propunerea Senatului universitar și vor fi acreditate prin efectul legii. Școala din spital înființată în cadrul unei  universități de medicină și farmacie  poate asigura  procesul instructiv-educativ pentru preșcolarii/elevii din spitalele de pe raza teritorială a acestora, pentru preșcolarii și elevii din spitalele aflate în județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru copiii, preșcolarii, elevii internați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, indiferent de numărul acestora. Procesul de învățământ din cadrul acestora va putea  fi desfășurat de cadre didactice titulare în învățământ, de cadre didactice membre ale Corpului Național al Profesorilor pentru Școala din Spital. 

În cadrul școlilor din spital vor putea fi desfășurate, cu aprobarea medicului șef de secție din spital și în regim de voluntariat, activități educative și orice alte activități extradidactice la solicitarea copiilor/preșcolarilor/elevilor. 

Elevii înscriși în forma de școlarizare școala din spital, care în clasa a VIII a sunt internați pentru o perioadă mai mare de 6 luni, vor putea fi admiși la liceu fără susținerea evaluării naționale. 

        VI.     În ceea ce privește portofoliul educațional și curriculumul la decizia școlii, acestea au fost reglementate astfel încât să definească corect parcursul școlar, iar evaluarea elevului să fie realizată prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei și înregistrarea progresului  în portofoliul personal educațional.  La învățământul primar, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 2-4 ore pe săptămână. La învățământul secundar inferior, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 3-5  ore pe săptămână. La învățământul liceal, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 6-8 ore pe săptămână.

 Curriculumul la decizia școlii se va constitui atât din pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi local, cât şi din pachete de discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. 

 Pentru învăţământul profesional şi tehnic, curriculumul la decizia  şcolii va fi elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii.

 Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia şcolii. 

 VII. Planurile-cadru şi programele şcolare pentru discipline, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar vor fi elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi vor fi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile  fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora. 

 Programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire opţionale se  vor putea elabora și la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare vor fi aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

   VIII. Se reglementează profilul de formare a absolventului la sfârșitul învățământului primar,  secundar inferior și al celui liceal ca fiind o componentă reglatoare a Curriculumului național, prin raportare la criteriile stabilite prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Profilul conține descriptorii realizărilor elevilor  la sfârșitul unui ciclu de învățămant și este parte componentă a portofoliului personal educațional.

 Portofoliul personal educaţional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil și recomandări de recuperare,  diplomele,  certificatele sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.

        Portofoliul personal educațional este elementul central al evaluării învățării și  va permite monitorizarea evoluției elevului, prin înregistrarea, în cuprinsul acestuia:

a) a evaluării profilului elevului, prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei;

b) a progresului școlar urmărit prin forme de evaluare continuă, care monitorizează atingerea obiectivelor învățării;

c) a evaluărilor profilului preșcolarului/elevului, realizate diferențiat, în funcție de nivelul de învățământ.

        Utilizarea Portofoliului educațional va deveni funcțional începând cu  grupa mijlocie din grădiniță şi este obligatorie pe tot parcursul învățământului preuniversitar. 

    IX. Cu privire la orientarea școlară, la finalizarea clasei a  VIII-a, consilierul școlar și dirigintele  va avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte.  Recomandarea va fi emisă în baza unei evaluări specifice, care se va comunica și elevului și părinților acestuia. La elaborarea recomandării, vor fi consultate și cadrele didactice de la clasă. Recomandarea are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional. 

   X.  Potrivit prezentului proiect de lege evaluările au fost reglementate  în scopul  de a integra, de a evalua, orienta, încuraja şi optimiza învăţarea precum și de a dezvolta capacitatea de autoevaluare a elevului.  Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va înființa, în termen de 12 luni de la aprobarea prezentei legi, o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă pentru evaluare. Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare  va răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a băncii de instrumente.

La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor va întocmi, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare ţine cont de constatările raportului, în sensul adaptării corespunzătoare a acesteia la nivelul de dezvoltare a copilului.

 La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil va întocmi, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, câte un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, a abilităților de citit, scris și calcul matematic, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. Rapoartele descriptive de evaluare includ o secțiune care revine consilierului școlar și sunt semnate și de către acesta. 

La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba materna. Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor/ reprezentanților legali ai elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului, reprezentând criteriu de evaluare a activității profesionale a cadrului didactic. 

Aceste evaluări includ și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

  Evaluarea națională. Concursul de admitere în clasa a -IX-a.  Prezentul proiect de lege schimbă paradigma tranziției de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior prin reglementarea concursului de admitere.  Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învățământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. În situația în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Organizarea concursului și criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul instituției, la începutul fiecărui an școlar.

    Absolvenții clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere și nu au fost admiși  pot participa la evaluarea națională în vederea repartizării computerizate. Candidații declarați admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență. Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statutul de unitate pilot de excelență, prin ordin al ministrului educației. Procedura de acordare a statutului de unitate pilot de excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Excelență.  

 Examenul național de bacalaureat

 Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificat de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal sau pe piața muncii. Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență,  respectiv clasa  a XIII-a de liceu – frecvență redusă pot susține examenul național de bacalaureat. Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii. 

 Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

   Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională  și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;

b) au susţinut  proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;

c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

  În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.  Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de  de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională  și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba  scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării  nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.

 Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţe specifice profilului sau specializării corespunzător probei susținute. În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.  Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.

 XI. Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de excelență atât în unităţi de învăţământ, cât şi în unități pilot de excelenţă. Astfel, potrivit prezentului proiect,în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, colegiile naționale vor  putea funcționa ca unități pilot de excelență, coordonate din perspectiva promovării excelenței în educație de Centrul Național pentru Excelenţă (C.N.E.), prin DJIP/DMBIP.  În unitățile pilot  de excelență, se vor putea desfășura activități suplimentare de învățare cu elevii capabili de  excelență. Elevii înscriși în formațiunile de studiu din aceste unități beneficiază de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a excelenței. Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării, conform ritmului individual de învăţare.

Absolvenții clasei a VIII-a vor putea fi înscriși în clasa a  IX-a, fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la colegiul național și peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formațiune/clasă, dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației.

Elevii cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale vor putea fi înscriși la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale. Lista privind corespondența specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.

 XII. Ministerul Educației va organiza la nivelul sistemului național de învățământ programe de pilotare. În unitățile pilot, organizate pentru pilotarea experimentală și de aplicație și pentru pilotarea unor modele noi sau alternative de educație, procesul de învățământ se va putea desfășura prin aplicarea unui alt tip de structură a învățământului preuniversitar, alt curriculum, alt tip de evaluare, alt tip de admitere în ciclul secundar superior, alt tip de management al unității de  învățământ preuniversitar, alt sistem de  finanțare,  altă structură a anului școlar decât cele stabilite de prezenta lege, precum și utilizarea unor  manuale și resurse școlare inovative. Acest tip de pilotare poate include și modele educaționale bilingve, care vizează studiul în limba română și o limbă de circulație internațională, începând cu învățământul primar.

Vor putea fi unități pilot de excelență Colegiile Naționale, în cadrul cărora vor funcționa clase de excelență, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. Unitățile pilot pentru excelență vor fi coordonate și sprijinite metodologic de C.N.E.  Procedura de pilotare poate fi inițiată de Ministerul Educației, de unități de învățământ sau de consorții școlare ori de către DJIP/DMBIP .

XIII. Prin prezentul proiect de lege se reglementează și cuantumul minim al burselor astfel:

a) bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna;

bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;

b)        bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;

c)        bursă profesională – 300 lei/luna;

d)        bursă socială – 300 lei/luna.

De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de  excelență olimpică vor beneficia și elevii din învățământul preuniversitar particular acreditat. 

Fondul pentru burse se alocă unităților de învățământ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, în funcţie de numărul de elevi de la învăţământul cu frecvenţă. Fondul pentru burse nu poate fi folosit cu altă destinatie. Autoritățile publice locale pot suplimenta fondul de burse al școlii.

XIV. Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat vor beneficia în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, judeţean, interjudețean- rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.

 XV. Potrivit prezentului proiect de lege, Ministerul Educației va derula programe de reducere a abandonului școlar în cadrul unui Plan Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, reevaluat  în etape, din 5 în 5 ani. Planul Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar reprezintă un ansamblu organizat de activități și servicii instituite în scopul reducerii abandonului școlar și a ratei de părăsire a sistemului de învățământ, indiferent de nivelul de educație la care preșcolarul/elevul se află și se aprobă prin hotărâre de guvern, inițiată de Ministerul Educației. Începând cu anul școlar 2022-2023, anual, direcțiile județene de învățământ preuniversitar vor  publica situația privind abandonul școlar de la nivel județean, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar. 

 XVI.  Începând cu anul școlar 2022-2023, la nivelul sistemului național de învățământ, se va derula Programul Național Integrat “Masă Sănătoasă în școli 2022-2027”, pentru sprijinirea participării la educație a tuturor copiilor. Includerea unităților de învățământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educatiei și vor fi prioritizate școlile cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar.

           Direcțiile județene de învățământ preuniversitar vor  transmite Ministerului Educației trimestrial și ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficiență și impact pentru Programul Național integrat “Masă sănătoasă în școli 2022-2027 ”, precum și modul în care acesta este derulat.

  XVII. Programele de formare inițială pentru cadrele didactice  vor include și  un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.

  Se va înființa Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Derularea Programului va fi reglementată prin hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Educației, la propunerea Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică.

  Nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial și liceal, respectiv pentru clasele a V-a și a IX-a.  

 Datele colectate prin aceste evaluări  vor fi cuprinse într-un raport care se dă publicității anual de Ministerul Educației.

XVIII. Finanţarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.  

Statul asigură finanţarea de bază pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unitățile de învăţământ preuniversitar de stat, pentru antepreşcolarii, preşcolarii și elevii din unitățile de învăţământ particulare şi cel confesionale, acreditate, pentru învățământul obligatoriu. 

Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, precum și pe baza costului standard per formațiune de studiu, după caz, conform  metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei și aprobate prin hotărâre de Guvern. Costul standard per elev pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIP,  poate fi suplimentat cu 25%.  

Finanţarea se face pe baza şi în limitele costului standard per beneficiar direct. În situația în care numărul de beneficiari direcți la nivelul unei formațiuni de studiu este sub numărul minim prevăzut de lege și există o singură clasă pe nivel, finanțarea se asigură per formațiune de studiu. 

Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unitățile de învăţământ care fac parte din consorții școlare sau consorții de învăţământ dual, constituite din unități de învăţământ din mediul urban și rural. 

 Pentru unitățile de învățământ preuniversitar, școlile din spital, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de medicină și farmacie, finanțarea pentru chletuielile prevăzute la alin.(2) se asigură, pentru perioada în care antepreşcolarul/ preşcolarul/ elevul este înscris la școala din spital, și pentru  unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt înscriși antepreşcolari/ preşcolari/ elevi cu CES integrați în învățământul de masă ( care beneficiază de nivelele de intervenție 3-4) cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu 100% în baza contractului complementar. 

Pentru unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt înscriși antepreşcolari/ preşcolari/ elevi care beneficiază de nivelele de intervenție 1-2 în conformitate cu dispozițiile art. 51( elevii cu CES integrați în învățământul de masă), se asigură o finanțare,  prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu 75%. 

1. Statutul și cariera personalului didactic

XIX. Prezentul proiect de lege a învățământului preuniversitar instituie profilul profesional și rolul cadrului didactic, elemente cheie pentru asigurarea unei educații adaptate nevoilor elevilor.  

 Totalitatea competențelor, cunoștințelor,  aptitudinilor si atitudinilor formează profilul cadrului didactic. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei și pe niveluri de învățământ și are la bază setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră. Profilul cadrului didactic va fi realizat de catre Centrul National de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica (CNFDCD) in colaborare cu Corpul de mentorat si licențiere in cariera didactică. Profilul de competențe pentru cadrul didactic va avea valoare instrumentală pentru formarea inițială și continua și pentru managementul în cariera didactică. Rolul cadrului didactic este adaptat pentru satisfacerea cerințelor actuale ale elevilor. 

Profesorul va fi:

• autor al procesului de predare- învățare;
• facilitator al învățării;
• mentor al elevilor;
• conector între toți beneficiarii procesului de educației, direcți sau indirecți;
• inovator în educație;

      XX.   Prin noua Lege a învățământului preuniversitar se înființează Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice, ca instituție publică de interes național cu atribuții în realizarea cartografierii nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor și corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile și politicile naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale, punând în aplicare un obiectiv important din România educată care privește nevoia de armonizare a ,,instituțiilor/stucturilor cu atribuții în zona managementului carierei didactice, atât din perspectiva formării continue cât și a evaluarii, recrutării și motivării etc. Pe zona de formare continuă și resurse pentru cadrele didactice, este importantă dezvoltarea structurilor județene existente concomitent cu instituirea unei structuri la nivel național care să asigure pe de o parte cartografierea nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare și formarea formatorilor și, pe de altă parte, corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu obiectivele naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale”. 

CNFDCD și structurile teritoriale ale acestuia devin astfel  centre de resurse, asistenţă educaţională şi managerială pentru personalul didactic şi sunt furnizori de formare continuă și un pilon central pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională, fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale. 

Activitățile din cadrul  stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice vor fi coordonate  de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică va avea un rol esențial în defășurarea activităților din cadrul  stagiilor de practică și în analiza portofoliului profesional al cadrelor didactice.

XXI. Prezentul proiect de lege schimbă fundamental accesul la carieră didactică: se introduce instituția juridică a „debutului în stagiatura didactică” și se introduce examenul de licențiere pentru cariera didactică, conform Proiectului România Educată, fiind reglementate obligațiile de stabilirea a  unui profil de competențe definit unitar, făcând astfel legătura  între cele două examene ale candidatului la cariera didactică – absolvirea programului de formare inițială și cel de licențiere în cariera didactică. 

           Debutul în stagiatura didactică va avea loc după parcurgerea formării inițiale: masteratul didactic, dubla specializare sau practica pedagogică, cei trei piloni de formare inițială din Proiectul România educată. În același timp se va asigura și flexibilitatea la accesul în cariera didactică pentru absolvenții învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială de specialitate, dar ulterior stagiaturii didactice sub îndrumarea unui mentor susțin la examenul de licențiere în cariera didactică o probă scrisă suplimentară din pedagogie.  La finalizarea programului de formare inițială, absolventul va susține un examen de certificare, în urma promovării acestuia dobândind calitatea de profesor/cadru didactic stagiar. Pe parcursul perioadei de stagiatură didactică se pune accent pe practica didactică la clasă și pe analiza rezultatelor învățării la elevi. Accent pe intarirea institutiei mentoratului. 

 Debutul în profesie se va realiza după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia profesorul/cadrul didactic stagiar va susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, care cuprinde două componente de evaluare sumativă:  raportul de evaluare a stagiului practic și un examen scris. Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. 

Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de profesor/cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.  Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar, realizată într-o unitate de învăţământ. Pot fi titulari cei care au promovat examenul de licențiere în învăţământ, au promovat concursul unic la nivel național (examenul de titularizare promovat cu nota 7) și  au ocupat un post didactic vacant publicat pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concursul unic la nivel național. Noua lege stabilește faptul că un post didactic este constituit din cel puțin o jumătate de normă didactică.

                XXII.  În vederea spriijinirii procesului educational printr-o abordare interdisciplinară a nevoilor copilului/elevului se va institui posibilitatea încadrării în sistemul de învățământ  a profesioniștilor din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului, sănătate, consiliere/evaluare psihologică și asistență sociala.

 De asemenea, prezentul proiect reglementează  faptul că evoluția în carieră  va fi însoțită în mod direct de creșterea complexității rolurilor didactice și de asocierea cu noi responsabilități. Rolurile suplimentare (mentor, formator, evaluator) aduc stimulente suplimentare pentru cadrele didactice calificate (modificări în modul de încadrare, salarizare, normare).  Evoluția în carieră se va realiza plecând de la profesor stagiar și profesor debutant către gradul didactic II,  gradul didactic I și titlul de profesor emerit, cu întărirea elementelor practice asigurate prin Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică și cu transformarea portofoliului didactic într-un instrument cu rol formativ, dar și de dovedire a competențelor pentru evoluția în carieră. Analiza portofoliului profesional,  recomandarea Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică privind profilul cadrului didactic precum și inspecţia şcolară specială realizate de inspectori din cadrul direcțiilor județene de învățământ preuniversitar și  Corpul de mentorat și  licențiere în cariera didactică fiind principalii piloni în obținerea gradelor didactice II, I și a titlului de profesor emerit.

Au fost restructurate modalitățile de evaluare a progresului în carieră cu deplasarea accentului de la pregătirea academică pe dovezi autentice ale activității didactice, în relație cu profilul de competențe al profesorilor (observația la clasă, interviu între profesor și evaluator, autoevaluarea profesorului, analiza portofoliului profesorului, valorificarea rezultatelor evaluărilor periodice.

XXIII. Prezentul proiect de lege aduce schimbări importante în ceea ce privește salarizarea cadrelor didactice. În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar și debutant din sectorul educației se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea și nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.

XXIV. Se vor asigura formarea inițială și continuă a profesorilor, în acord cu flexibilizarea curriculară,  cu măsurile de digitalizare și cu dezvoltarea competențelor-cheie, în acord cu proiectul România Educată. Conform prezentului proiect, dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale, având următoarele finalităţi generale:

a) actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător profilului funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic;

b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;

c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi control;

d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;

e) dobândirea de competențe digitale și de predare prin instrumente digitale pentru utilizarea noilor tehnologii și a resurselor educaționale deschise;

f) dobândirea de competențe și abilități sociale prin/pentru consilierea educaţională şi orientarea în carieră si educaţia adulţilor; 

g) dobândirea de competențe de comunicare în limbi de circulație internațională; 

h) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi.

       Valorile și principiile statuate în România Educată au fost integrate în ansamblul activitaților profesorului, având în vedere faptul că acesta este formator de caractere si nu simplu transmițător de cunoștințe. 

 Potrivit prezentului proiect de lege, profesorul va integra in procesul de predare-învățare:

• sprijinirea excelenței și motivarea acesteia  în învățare, în sensul atingerii potențialului maxim al fiecărui elev,  astfel încât acesta să-și descopere abilitățile, talentele și să și le fructifice;
• respectarea  normelor privind echitatea astfel încât să asigure și să respecte dreptul fiecărui elev de a avea șanse egale de acces și de progres în educație, dar și de finalizare a studiilor;
• promovarea diversității ca resursă de învățare pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante;  
• respectarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educațional. Personalul didactic are obligația să  transmite  cunoștințe și valori în egală măsură; 
• exercitarea cunoștințelor și competențelor cu profesionalism astfel încât procesul de predare-învățare să fie de înaltă calitate, cu respectarea principiilor eticii și deontologiei;
• stăruința în pregătirea profesională permanentă  pentru atingerea potențialului maxim profesional; 
• acordarea respectului reciproc şi sprijinului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
• promovarea respectului prin educație, pentru însușirea de către elevi a  valorilor și principiilor dintr-o societate democratică; 
• comunicarea trasparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare învățare; 
• colaborarea și construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educația a elevului, respectiv pentru dezvoltarea lui fizică, intelectuală și morală, ca  principal instrument al realizării unui sistem de educație deschis;
• contribuirea la starea de bine a elevilor astfel încât să faciliteze  accesul la consiliere școlară și vocațională  tuturor elevilor; 
• flexibilitatea în procesul și in parcursul educational astfel încât școala să ofere  un răspuns  corect diversității beneficiarilor și comunităților de învățare;
• respectarea atribuțiilor prevăzute în fişa postului prin manifestarea unei atitudini proactive, de perfecționare permanentă prin participarea la activitățile de formare continuă.

În activitatea sa, personalul didactic va pune în prim plan respectarea interesului superior al antepreșcolarului/preșcolarului/elevului.  Personalul didactic va fiobligat  să se abţină de la orice activitate care aduce atingere valorilor și principiilor care guvernează sistemul national de învățământ, acesta trebuie să reprezinte un model de etică și integritate pentru elevi și societate. Pentru a asigura obiectivitatea în activitatea de predare și evaluare la clasă, personalului didactic îi este interzis să desfășoare meditații cu elevii de la clasă, având ca obligație de diligență să depună eforturi în vederea eliminării necesității pregătirii suplimentare pentru atingerea profilului de competențe de la absolvenții ciclului în care predă. Fapta de a desfășura meditații cu elevii de la clasă este prevăzută ca fiind abatere disciplinară și este sancționată.

         XXV. Pentru respectarea interesului superior al elevului și pentru că realitatea socială impune acest lucru, se definesc ca fiind abateri disciplinare faptele de:  violenţă fizică, abuz  emoțional precum și  orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor. În situația aplicării sancțiunii disciplinare cu desfacerea contractului individual de muncă pentru fapte referitoare la acte de  violenţă fizică, abuz emoțional și orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ, cu pierderea calității de titular în învățământ. 

        XXVI.  În ceea ce privește pensionarea personalului didactic, acesta beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii. În termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul didactic poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi, respectiv vârsta de 70 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.

C.  Arhitectura de sistem

     XXVII. Arhitectura administrativă de coordonare a sistemului national de învățământ este esențială pentru implementarea coerentă a măsurilor din Legea învățământului preuniversitar.   În acest context, Ministerul Educației, are rol de elaborare și implementare a politicii naționale  în domeniul învăţământului preuniversitar,  drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei și va fi sprijinit în activitatea sa de structuri specializate pe următoarele 4 domenii: 

• Elaborarea și monitorizarea politicilor publice din educație, definind totodată obiectivele și țintele naționale de politică publică si monitorizând translatarea acestora la nivel județean și atingerea lor. Aceasta ar trebui să dețină corespondenți în plan local, printr-o rețea adecvată de statisticieni cu acces la datele și competențe de analiză și interpretare a acestora.

. • Administrarea rețelei școlare din perspectiva infrastructurii, resursei umane și asigurării sprijinului necesar  in derularea activităților educaționale și de management.

 • Realizarea, monitorizarea aplicării și revizuirea curriculumului național, organizarea evaluărilor și examenelor naționale, repere metodologice pentru zona de curriculum și evaluare etc.

 • Formarea continuă și asigurarea resurselor educaționale pentru întreg personalul din sistemul de educație preuniversitar. Totodată, se va asigura consiliere și orientare în sfera proiectelor și activităților care implică parteneriate sau accesarea de fonduri private, naționale sau europene.

      XXVIII.    În subordinea Ministerului Educațíei se vor înființa:

1.  Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, instituție publică cu personalitate juridică, cu finanțare de la bugetul de stat și din venituri proprii,  cu responsabilități în:

• formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul național de învățământ preuniversitar;
• digitalizarea proceselor  și  asistență în furnizarea de soluții pentru probleme informatice la nivel hardware și software, în condițiile prevăzute de lege, inclusiv prin folosirea de colaboratori externi, angajați pe bază de contract civil, experți în IT, remunerați conform legii.

   2. Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti, servicii publice  deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică,  formate prin reorganizarea Inspectoratelor Școlare Județene/Municipiului București  şi prin comasarea cu  Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, prin preluarea activităţilor şi structurilor de la aceste  instituții. DJIP vor funcționa cu atribuții privind inspectia de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilității personalului didactic, evoluția în carieră- gradele didacttice și titlul didactic de professor emerit și alte atribuții administrative privind organizarea procesului de învățământ și  sunt conduse de directori generali numiți prin ordin al ministrului educației, în urma susținerii unui concurs de selecție. Directorul va încheiea contract de management cu ministrul educaţiei pe perioada mandatului demnitarului. 

3.  Autoritatea Naţională pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educației,  finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.   În cadrul Autorităţii va funcţiona Comisia Națională pentru Inspecție Școlară cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică și deontologie profesională  de către cadrele didactice.  Autoritatea va fi condusă de un Președinte cu rang de secretar de stat și va avea următoarele atribuţii principale: inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică și evaluarea calității, asigură respectarea normelor de etică și realizează procesul de evaluare a calității.   Personalul Autorităţii va fi format din personal de specialitate, inspectori școlari care au gradul didactic I  şi personal contractual.

    4. Centrul Național pentru Formare și  Dezoltare în Cariera Didactice, instituție publică de interes national, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, în subordinea Ministerului Educației având ca scop: formarea continuă și asigurarea resurselor educaționale pentru întreg personalul din sistemul de educație preuniversitar, realizarea cartografierii nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor și corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile și politicile naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale, organizarea și furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic, de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.  CNFDCD funcționează cu structuri teritoriale, cu personalitate juridică, constituite la nivel județean, prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic și preluarea activităților și structurilor acestor instituții, prin ordin al ministrului educației.   Organizarea și funcționarea  CNDCD se aprobă prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

 5. Se reorganizează Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație și se  înfiinţează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, care se desființează, ambele instituții cu un rol complementar în realizarea, monitorizarea aplicării și revizuirea curriculumului național, organizarea evaluărilor și examenelor naționale, repere metodologice pentru zona de curriculum și evaluare.

6. Se înființează Centrul Naţional pentru Învățământ Profesional și Profesional Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației, instituție publică cu personalitate juridică prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care se desființează.

7. Se înființează Centrul Național pentru Educație Incluzivă , instituție publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanțată din venituri proprii şi din subvenții de la bugetul de stat.

D. Reformă management și guvernanță unități de învățământ

 XXIX. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică vor fi conduse de:

 -consiliile de administraţie, 

– directori, directori adjuncţi și directori administrativi. 

         În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii vor conlucra cu Comisia pentru Asigurarea Calității şi Comisia pentru Formare și  Dezvoltare în Cariera Didactică, cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

  Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ va fi format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de învăţământ cu personalitate juridică, va fi prezidat de către director şi se va întruni lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.

Potrivit prezentului proiect, Comisia pentru Asigurarea Calității va elabora şi coordona aplicarea procedurilor şi  activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, va analiza rapoartele întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice şi  va formula propuneri de îmbunătățire a calităţii educaţiei la nivelul unităţii de învăţământ.

    De asemenea, Comisia pentru Formare și  Dezvoltare în Cariera Didactică  este organismul care va identifica nevoile de formare continuă ale personalului didactic, programele și proiectele destinate formării continue a personalului didactic şi monitorizează activitatea cadrelor didactice stagiare, evoluția în carieră a cadrelor didactice,  participarea personalului didactic la programe şi proiecte de formare continuă, precum şi progresul elevilor în urma participării cadrelor didactice la programele și cursurile de formare continuă.

 În cazul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică cu mai puţin de 300 de elevi sau mai puţin de 300 de antepreşcolari, preşcolari și elevi, şi Comisiile pentru Asigurarea Calității şi pentru Formare și  Dezvoltare în Cariera Didactică se pot constitui la nivelul a două unităţi de învăţământ apropiate.

XXX. Potrivit prezentului proiect de lege, guvernanța sistemului national de învățământ va fi realizată de Ministerul Educației, instituțiile și autoritățile din subordinea și coordonarea acestuia, de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate, în colaborare cu alte autorități ale administrației publice și instituții cu atribuții în domeniul educației, cu respectarea principiului parteneriatului social.

 Managementul unităților de învățământ este orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate

 Se va defini profilul profesional al managerului școlar. Astfel, recrutarea, formarea și evaluarea managerilor școlari  se va  realiza în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului școlar, aprobate prin ordin al ministrului educației în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii.

      Managementul și guvernanța sistemului de învățământ la nivel local se realizează prin:

1. Funcțiile de conducere de la nivelul direcțiilor generale de învățământ preuniversitar: director general, director general adjunct, inspectorii școlari de îndrumare și control și funcțiile de conducere de la nivelul birourilor teritoriale ANISAC:, șeful biroului teritorial;
2. Managerii școlari de la nivelul unității de învățământ preuniversitar: director, director adjunct, director administrativ;
3. Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar, inspectorii şcolari din cadrul direcțiilor generale de învățământ preuniversitar  și birorurilor teritoriale ANISAC şi alte funcţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;
4. Alte funcţii de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar potrivit specificului acestora, stabilite prin reglementări ale Ministerului Educaţiei. 

Se instituie, pentru prima dată obligativitatea parcurgerii unui program de formare inițială de către managerul școlar, în prima săptămână de la preluarea mandatului educational, indiferent dacă acesta a mai exercitat anterior alte mandate educaționale/ contracte de management. Managerul școlar care exercită primul mandat management  este consiliat în activitate de un mentor pentru management educațional. 

 Se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educational, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației.

• Scopul acestui Corp este acela de a dezvolta politicile publice din educație,  derularea activități de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și de a asiguta monitorizarea, evaluarea și respectarea principiilor etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Corelat cu aceste măsuri, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în  Cariera Didactică va înființa un Program Național de formare a mentorilor educaționali. Selecția persoanelor care vor face parte din Corpul Managerilor Educaționali se realizează prin concurs public.

Schimbarea procedurii de  recrutare a directorilor, directorilor adjuncți și directorilor administrativi, bazată pe un proces complex de selecție și cuprinde următoarele etape:

• evaluare motivațională în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului; evaluarea motivațională se realizează de comisia de concurs împreună cu specialiști în psihometrie;
• probă scrisă ;
• interviu.

Recrutarea pentru ocuparea funcțiilor de  director şi de director adjunct se realizează prin concurs public, național, organizat prin direcțiile județene de învățământ preuniversitar, sub coordonarea Ministerului Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management educațional cu directorul general al direcției județene de învățământ preuniversitar, al cărui continut este aprobat prin ordin al ministrului educației.

Proiectul de lege pentru învățământul universitar:

Pentru învățământul superior principalele modificări, potrivit Ministerului Educației, sunt următoarele:

Potrivit prezentului proiect de lege, valorile pe care se edifică educația din România, la nivel de sistem, de individ și de conținuturi sunt următoarele:

1. Echitatea – asigurarea șanselor la educație, în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau alți factori de risc;
2. Excelența – susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului de învățământ;
3. Integritatea – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație;
4. Starea de bine – susținerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere și orientare profesională, precum și asigurarea condițiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;
5. Profesionalismul – menținerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în pregătirea oferită studenților;
6. Respectul – însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării;
7. Flexibilitatea – asigurarea unui parcurs dinamic de învățare în vederea dobândirii de competențe;
8. Diversitatea – garantarea respectului pentru varietate și a unui mediu tolerant în procesul de formare;
9. Transparența – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul de formare;
10. Colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privați, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare;
11. Consultarea – implicarea actorilor interesați în proiectarea și aplicarea legislației, strategiilor și politicilor în domeniul învățământului superior;
12. Incluziunea – garantarea în procesul de educație a respectării statutului și drepturilor tuturor astfel încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalți; 
13. Dezvoltarea durabilă și tranziția la verde – urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

II. Consolidarea reglementărilor cu privire la acreditarea programelor de studii integrate/joint degree, având în vedere dezideratul unei mai eficiente guvernanțe universitare în contextul globalizării și internaționalizării educației, urmărindu-se schimbarea abordărilor procesului educational, precum și creșterea calității universitare. Eliberarea de diplome comune, duble și multiple între instituțiile de învățământ superior situate în țări diferite, în conformitate cu obiectivele procesului Bologna, asigură o valoare adăugată sistemului național de învățământ superior. 

III. Introducerea de reglementări prin care se oferă instituțiilor de învățământ superior  posibilitatea preluării, prin absorbție, a institutelor de cercetare, asigurând astfel creșterea potențialului universităților de dezvoltare a infrastructurii și facilitarea transferului rezultatelor cercetării. 

IV. Principiul autonomiei universitare este reglementat din perspectiva prevederilor constitutionale și raportat la principiul asumării răspunderii publice. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar și avizată de Ministerul Educației, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare. În strânsă corelare cu principiul autonomiei universitare se definește libertatea academică. Aceasta implică dreptul tuturor membrilor comunității universitare de a se exprima liber, atât în mediul universitar cât și în afara acestuia, în raport cu activitatea didactică, de cercetare sau de creație intelectuală, precum și cu orice alte activități în raport cu instituția de învățământ superior în cadrul căreia activează, conform legii.  În aceeași măsură, libertatea academică  înseamnă libertatea de a învăța, preda și cerceta, fiecare dintre acestea presupunând libertatea de a gândi, de a pune sub semnul întrebării și de a împărtăși idei, în interiorul și în afara instituției de învățământ superior. 

V. Reglementarea conform căreia planurile de învățământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, să conțină cursuri de etică și integritate academică, asigură  premisele dezvoltării la nivelul fiecărei universități a unor mecanisme administrative eficiente de prevenire a abaterilor de la normele de integritate, cu rol important în exercitarea activității de cercetare și didactice,  conform valorilor  statuate în prezenta lege și asumate de comunitatea universitară. Cursurile de etică și integritate academică vor avea ca efect și  crearea unor repere de conduită pentru toți membrii comunității universitare. 

VI.Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată, ca formă distinctă de organizare a învățământului superior, contribuie la diversificarea calificărilor de nivel ISCED 5, în contextul solicitărilor din piața muncii. Studiile de scurtă durată sunt definite din perspectiva modului de organizare, acreditării, duratei, numărului de credite, implicării instituțiilor de învățământ superior (inclusiv în asigurarea minimului de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior) și obținerii unor calificări. De asemenea sunt prezentate reperele privind admiterea la acest tip de studii, inclusiv oportunitățile privind continuarea studiilor de către absolvenți în cadrul ciclului I – studii universitare de licenţă, pentru a se obţine diploma de licenţă.

  VII.Responsabilizarea universităților cu privire la efectuarea stagiilor de practică. Astfel, prin proiectul de lege, se prevede obligația universităţilor de  a asigura un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara universităţilor, în contextul în care absolvenții trebuie să fie pregătiți să răspundă cerințelor de pe piața forței de muncă, în baza unor competențe dezvoltate în stagiile de practică. Această reglementare asigură și o reducere a decalajului dintre conținutul programelor de studii și cerințele actuale ale pieței muncii, generează formarea formarea cunoștințelor teoretice complexe  și abilități practice care să permită absolventului integrarea imediată pe piața forței de muncă. 

 VIII. Înființarea și organizarea programelor de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în capacitatea de școlarizare aprobată pentru cele două specializări acreditate (în cadrul instituțiilor  de învățământ superior acreditate, pentru specializări acreditate), în contextul în care dubla specializare este unul dintre cei trei piloni de formare inițială a cadrelor didactice, conform măsurilor de reformă din Raportul  ,, România Educată” și proiectului legii învățământului preuniversitar. 

IX. În ceea ce privește studiile universitare de doctorat, se reglementează:

– creșterea duratei de studii universitare de doctorat de la 3 la 4 ani precum și posibilitatea de  a urma comasat 2 ani de studii, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.

– plata activităţilor didactice desfășurate de către studentul-doctorand, în limita normei de asistent universitar;

– numărul de studenți doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către un conducător de doctorat;

– modalitatea de acordare a titlului de doctor de către universități  precum și cea de obținere a atestatului de abilitare, la propunerea instituției de învățământ superior; 

X. Se statuează cu privire la obligativitatea concordanței dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare, ca element în procesul de evaluare a asigurării calităţii și se reglementează obligativitatea existenței cursurilor de etică şi integritate academică în planurile de învăţământ pentru programele de studii universitare licență și masterat și programele de pregătire individuală din ciclul de studii universitare de doctorat;

XI. Reglementări privind dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenții învățământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor, stabilirea  atribuțiilor Ministerului Educației cu privire la organizarea rezidențiatului astfel încât legislația din domeniul educației să asigure premisele unei pregătiri mai riguroase a rezidenților prin activități teoretice și practice monitorizate și evaluate periodic.

XII. Introducerea învățământului dual ca formă de învățământ în care responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare și evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici. Instituțiile de învățământ superior vor organiza și desfășura activități de învățare, predare și evaluare iar operatorii economici  vor organiza activități de învățare prin muncă și vor participa la evaluare. Instituțiile de învățământ superior vor încheia cu operatorii economici contracte de parteneriat  prin care se vor stabili condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. La organizarea formei de învățământ superior dual vor putea contribui și autoritățile locale, structurile asociative interesate, respectiv camerele de comerţ, asociaţiile patronale de ramură precum și alți parteneri relevanți la nivel național sau  internaționali. Studentul/studentul doctorand vor încheia cu instituțiile de învăţământ superior și operatorii economici contracte individuale de studii și pregătire practică prin care se  vor stabili  drepturile şi obligaţiile părţilor. Curriculumul pentru învățământul superior dual va conține activități de învățare, predare și de învățare prin muncă, precum și de evaluare. Volumul de muncă specific activităților de învățare, predare, respectiv de învățare prin muncă, va fi partajat în mod egal și va fi estimat în concordanță cu ECTS/SECT, exprimându-se în termenii creditelor de studii.

Studenții înmatriculați la forma de învățământ superior dual vor beneficia de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate, fără plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj. Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituțiile de învăţământ superior pentru organizarea și desfăşurarea formei de învățământ superior dual, beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale.

XIII.  În vederea promovării calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, instituțiile de învățământ superior de stat şi particulare pot:

1. să se constituie în consorții universitare, potrivit legii;
2. să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
3. să se constituie în consorții de învățământ dual, potrivit legii.

XIV. În vederea creșterii retenției studenților în mediul universitar  prin prezentul proiect de lege se va înființa  Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU).

PNRAU este organizat și finanțat de Ministerul Educației  în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern având ca obiective adaptate specificului fiecărei instituții de învățământ superior:

a) Sprijinirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul universitar;

b) Susținerea și finanțarea Centrelor de consiliere și orientare în carieră;

c) Susținerea schimbului de bune practici între instituțiile de învățământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenților inclusiv prin implicarea asociațiilor reprezentative ale studenților;

d) Identificarea măsurilor de sprijin printr-un  feed-back timpuriu  optimizat  și personalizat cu privire la progresul educational și riscurile aferente;

e) Implicarea cadrelor didactice în programe și activități pentru reducerea abandonului universitar;

f) Dezvoltarea unor politici și practici de reînmatriculare a studenților,  de tip ,, A doua șansă”, la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior;

g) Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităților de consultații cu studenții și activități remediale;

h) Dezvoltarea la nivelul studenților a implicării și a sentimentului de apartenență la propria instituție de învățământ superior/ facultate.

XV. Se reglementează, înființarea Programului Național pentru Internaționalizare Universitară “Study in Romania”  (PNIU) în vederea consolidării procesului de internaționalizare a institutiilor romanesti de învățământ superior.

PNIU este organizat și finanțat de Ministerul Educației în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern și are  ca obiective:

1. Identificarea și amplificarea potențialului de promovare a instituțiilor de învățământ superior românești;
2. Dezvoltarea unor politici și practici cu privire la modul în care instituțiile de învățământ superior își promovează oferta educațională și adoptarea de documente suport pentru fundamentarea deciziilor în domeniul internaționalizării;
3. Susținerea și dezvoltarea funcționalităților platformei de promovare studyinromania.gov.ro
4. Identificarea măsurilor de sprijin specifice pentru promovarea învățământului superior românesc;
5. Susținerea procesului de consultare cu actorii implicați în procesul de internaționalizare a învățământului superior;
6. Susținerea instituțiilor de învățământ superior românești în participarea în cadrul proiectelor dedicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene;
7. Creșterea numărului de mobilități efectuate de către studenți, studenți – doctoranzi și cadre didactice și de cercetare;
8. Dezvoltarea parteneriatelor cu instituții de învățământ superior din mediul internațional și implicarea studenților și cadrelor didactice în programe și activități didactice și de cercetare;
9. Susținerea cooperării cu alte instituții relevante, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), pentru eficientizarea și flexibilizarea procedurilor și mecanismelor de atragere a studenților internaționali și cadrelor didactice și de cercetare, în scopul valorizării expertizei existente în instituțiile de învățământ superior românești.
10. Sustinerea instituțiilor de învățământ superior în procesul de dezvoltare a capacității și competențelor de transfer tehnologic, prin organizarea si participarea in parteneriate internationale.

XVI.  Potrivit prezentului proiect de lege se înființează Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii  (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS se înființează pentru gestiunea integrată a diplomelor eliberate de unitățile de învățământ /instituțiile de învățământ superior, a registrelor matricole de la nivelul unităților de învățământ /instituțiilor de învățământ superior/Academiei Române și va cuprinde datele și informațiile existente în Registrul Matricol Unic al Instituțiilor de Învățământ Superior din România (RMUR) și toate actele de studii obținute de elevi/studenti/studenți – doctoranzi și cursanți începând cu finalizarea învățământului liceal. 

 XVII. Se va asigura interoperabilitatea  RMUR/RUNIDAS. Astfel, datele și informațiile din formularele înregistrate în RMUR/RUNIDAS sunt disponibile, pentru  Ministerul Educației. RMUR/RUNIDAS poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cât şi ale instituţiilor publice centrale, în beneficiul studentilor și cursanților prin digitalizarea proceselor, fiind în același timp și un instrument de prevenție al fraudelor. Interoperabilitatea se realizează în baza unor proceduri specifice pentru instituţiile din sistemul de învăţământ superior, respectiv a unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional.

De asemenea, este reglementat faptul că până la operaționalizarea RUNIDAS funcționează RMUR, ca bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din instituțiile de învățământ superior de stat,  particulare și confesionale acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii – doctoranzi din Academia Română. Registrele matricole ale instituțiilor de învățământ superior şi al Academiei Române sunt parte a RMUR / RUNIDAS, asigurându-se un control riguros al diplomelor. Datele colectate în RMUR/ RUNIDAS se prelucrează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor. 

XVIII. Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus de asociaţiile studenţeşti şi aprobat prin ordin al ministrului educației.

 Totodată, se reglementează faptul că instituțiile de învăţământ superior de stat acordă, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin 10 locuri bugetate, tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie socială și cel puţin 10 locuri bugetate, persoanelor cu dizabilități, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat, în vederea  dobândirii  unor competențe care să le asigure  creșterea șanselor de integrare în societate.

XIX. Conducerea instituțiilor de învățământ superior  estereglementată prin definirea și stabilirea structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăţilor şi departamentelor. În acest context, sunt statuate atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale Comisiei de administraţie, ale decanului şi ale directorului de departament și se legiferează cu privire la durata mandatului  de rector, a faptului că o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate, precum și în ceea ce privește asumarea misiunii proprii fiecărei instituții de învățământ. 

Astfel, durata mandatului de rector va fi de 5 ani. Această măsură va fi coroborată cu interdicția de a ocupa  funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se stabilește de fiecare instituție de învățământ superior. Totodată se introduce  funcția de director de filială / extensie a instituției de învățământ superior ca funcție de conducere în domeniul didactic.

XX.  Se crează cadrul legal pentru consolidarea eticii universitare și a deontologiei profesionale prin profesionalizarea comisiilor consultative ale Ministerului Educației și prin definirea într-un mod clar a atribuțiilor acestora. Pentru exercitarea atribuţiilor sale, în scopul eficientizării activității, Ministerul Educației constituie, prin ordin al ministrului educației, comisii naționale susținute în activitate de  registre corespondente de experţi. Comisiile naționale de la nivelul Ministerului Educației sunt: 

1. Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS); 
2. Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației; 
3. Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
4. Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
5. Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS);
6. Comisia Naţională al Bibliotecilor Universitare (CNBU).

Membrii comisiilor naționale au un mandat de 5 ani. Activitatea comisiilor naționale este coordonată de către Direcția Generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației.  

CNSTGU propune  standardele  minimale naționale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituțiile de învățământ superior, a atestatului de abilitare, a titlului de doctor, inclusiv în ceea ce privește acordarea calificativelor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNSTGU, după consultarea cu CNR. 

CNETU se pronunță asupra contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiilor de etică ce funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pentru soluționarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională în obținerea titlurilor universitare. CNETU se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii fiind selectați pe baza unor criterii de competență și probitate profesională și morală.

CNEMU se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii managementului universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice. CNEMU se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii fiind selectați pe baza unor criterii de competență și probitate profesională și morală.

CNFIS are următoarele atribuţii principale propunerea metodologiei de finanţare a instituțiilor de învățământ superior şi stabilirea costului mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învățământul superior dual și verificarea periodică a  realizării proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către instituțiile de învățământ superior; 

CNSPIS are ca atribuţii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii. 

CNBU are în atribuţii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonare a sistemului de biblioteci din învăţământul superior.

XX Prezentul proiect de lege asigură un cadru legal complet pentru protejarea valorilor academice, a eticii și integrității la nivelul comunității universitare prin definirea faptelor care aduc atingere acestora, precum și procedurile de sancționare în situația săvârșirii unor abateri de la normele de etică. Astfel,sunt definite: 

1. Normele de etică universitară și deontologie profesională;
2. Abaterile de la normele de etică universitară și deontologie profesională;
3. Situațiile de tip conflict de interese;
4. Procedurilede analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională.

În ceea ce privește răspunderea disciplinară, potrivit prezentului proiect de lege, personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii academice. 

XXI. În ceea ce privește componenta de finanțare, cheltuielile pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.Se prevede creșterea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor de la 201 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12 luni)/student la 300 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12 luni)/student, la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii; 

Finanţarea de bază se acordă pe cicluri de studii în baza unui plan strategic multianual de dezvoltare instituțională asumat de fiecare universitate și agreat împreună cu Ministerul Educației. În baza planului strategic multianual de dezvoltare instituțională, instituția de învățământ superior elaborează planurile operaționale anuale, ținând cont de: prioritățile statului în domeniul învățământului superior, al cercetării – dezvoltării și inovării, al educației și formării profesionale și al ocupării forței de muncă; domeniile prioritare de dezvoltare ale României; strategiile și documentele adoptate la nivelul Uniunii Europene care vizează învățământul superior; componenta internațională; nevoile de investiții ale instituțiilor  de învățământ superior.

XXII.  Se creeză cadrul legal pentru flexibilizarea proceselor educaționale prin programe de formare continuă cu volume reduse de învățare, finalizate cu microcertificări care aparțin persoanei care le-a dobândit, putând fi partajate și fiind portabile. 

Programele de formare continuă pot avea volume reduse de învățare, vizând rezultate ale învățării corespunzătoare, care se finalizează cu o microcertificare. Rezultatele învățării sunt evaluate în baza unor standarde transparente și clar definite, vizează cunoștințe, aptitudini și competențe specifice care răspund unor nevoi ale societății, personale, culturale sau ale pieței muncii. Microcertificările aparțin persoanei care le-a dobândit, pot fi partajate și sunt portabile. Microcertificările pot fi utilizate în mod individual sau pot fi cumulate în vederea obținerii unui certificat corespunzător.

XXIII. În ceea ce privește reglementările privind Statutul personalului din învățământul superior, se asigură cadrul legal pentru susținerea actului managerial la nivel universitar prin posibilitatea de reducere a normei didactice de cel mult 50%, cu aprobarea senatului universitar, pentru personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educației. Personalul didactic care beneficiază de reducere de normă nu poate susține ore didactice în regim de cumul sau plata cu ora.

De asemenea, încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control, sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sănătăţii.

Un alt element de noutate este acela că, pentru ocuparea funcției didactice de “asistent universitar” se elimină obligativitatea deținerii titlului de doctor. Pentru toate celelalte funcții/grade didactice se menține obligativitatea deținerii titlului de doctor.

XXIV. În ceea ce privește vârsta de pensionare în proiect se reglementează faptul că personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. Prin excepție, la solicitarea angajatului, acestuia poate sa îi fie menținută calitatea de titular până la împlinirea vârstei de 70 ani.  În cazul în care instituțiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfășurării exclusiv de activități de învățare, predare, cercetare și evaluare.

XXV. În ceea ce privește asigurarea calității, cadrul legal este adaptat nevoilor de adaptare a universităților politicilor europene în domeniu, prin introducerea unor mecanisme care să asigure eficiența și  flexibilizarea procesului de evaluare și de asigurare a calității. De asemenea, în criteriile ARACIS a fost introdusă componenta privind etica și deontologia universitare la nivelul strategiilor şi procedurilor pentru asigurarea calităţii, precum și la nivelul structurilor de asigurare a calităţii educaţiei.

Este reglementat dreptul de a solicita un proces de evaluare instituțională simplificată pentru instituțiile de învățământ superior care au parcurs două cicluri de evaluare periodică încheiate cu rapoarte care atestă menținerea acreditării. 

Propunerile pot fi transmise pe adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro.